135 matches
-
telefon alarmat de la directorul editurii bucureștene, Mircea Sântimbreanu, ne anunța că "forurile" stau în cumpănă cu aprobarea includerii în plan și, dacă ieșenii au izbutit o dată, ar vrea să încerce tot cu noi. Așa se face că am semnat ca antologator pe foaia de titlu a cărții "Izvorul și clipa"... fără a cunoaște barem sumarul culegerii! Până la urmă, a apărut și acest al doilea volum. Sunt cărțile care au deschis pârtie. Grigore Vieru scria atunci: "Privește în ochii Limbii Române până când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
naționale / internaționale (simpozioane, conferințe, colocvii, expoziții, mese rotunde, zilele.) * colectivități cu caracter temporar: naționale / internaționale (simpozioane, conferințe, colocvii, expoziții, mese rotunde, zilele.) Titlu: * mai mult de 3 autori (3,4,5 autori...) * titlul unei lucrări * anonime * antologii și culegeri (fără antologator pe pagina de titlu) 2. Descrieri secundare: derivă din descrierea principală; oferă un plus de informații în catalog, prin vedete multiple: * Coautor / coautori, * titlul (când descrierea principală este la autor), * autori secundari (responsabilități secundare): traducător, prefațator, ilustrator etc., * numele persoanei
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
aprecierea poeziei si subliniază în mod categoric că nu se cade să încercăm să "situăm" poemul după autor, după perioadă sau după școală înainte de a-l judeca. Se poate, desigur, afirma că acești critici, care în același timp sunt și antologatori, se referă la un etalon (m linii mari, la etalonul lui Eliot) ou care mulți cititori nu vor fi de acord. Dar etalonul lor le .permite să confirme valoarea unei game largi de poezie : mai nedrepți cu romanticii, ei îi
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
propriile mele texte citite la ani diferență. E ciudat și oarecum înfricoșător să știi că tu însuți ești un șir întreg de cititori cu gusturi laxe. A.B.V-ați născut la 8 octombrie 1938, în București. Sunteți poet, prozator, antologator și traducător român. Cum împletiți toate aceste genuri și de care vă simțiți mai apropiat? Genurile mă ajută să nu mă plictisesc. Trec de la unul la altul după cum îmi dictează inspirația. Inspirația mea a fost întotdeauna imprevizibilă. Asta îmi asigură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Petru Groza, Chivu Stoica). Prezența lor poate părea cel puțin bizară. Este firesc ca liderii unui regim totalitar să-și susțină acțiunile politice prin texte în presă. Prezența lor în antologie are, credem noi, o singură explicație: speranța nerostită a antologatorului că regimul comunist va fi curând înlăturat și că acești lideri responsabili pentru decimarea intelectualității românești vor fi trași la răspundere. Virgil Ierunca reia rubrica în presa exilului abia în 1971, odată cu lansarea celebrelor Teze din iulie. Nu cunoaștem motivele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ierunca nu a fost doar de a prezenta și, deci, condamna limba obositoare a propagandei. Românii din țară o știau foarte bine, evitau articolele de propagandă din ziare și reviste, citind doar puținele articole care aveau un miez cultural. Ceea ce antologatorul a vrut să sublinieze este mult mai grav: uniformizarea limbajului. Indiferent de profesia lor, de gradul de cultură, de trecutul și de perspectivele lor, toate persoanele antologate vorbesc aceeași limbă plată, anostă, sterilă. Fie că e vorba de importanți scriitori
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a liricii pro-partinice. În aceeași revistă, Virgil Ierunca are și o rubrică separată, intitulată ironic „Români deplasați“, unde sunt prezenți membri ai așa numitului exil colaboraționist. Pentru coerența lucrării, acești autori au fost prezentați împreună cu ceilalți. Iată autorii trecuți de antologator la această categorie: Constantin Antonovici, N. Baciu, George Beza, Eugen Caraghiaur, Henri Coandă, Iosif Constantin Drăgan, Alexandru Frâncu, Ioan Guția, Constantin Michael-Titus, Dean Milhovan, Barbu Niculescu, George Emil Palade, Michel Steriade, George Uscătescu și Lisette Verea. În continuarea rubricii sunt
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
exemplu, „estraordinar“, „desvoltat“, „îndrăsneală“, „masse“, „desbătut“, „putsch“, „avantsat“ etc.). Acolo unde am considerat că exprimarea este nefericită, am intervenit semnalând-o (cu mențiunea sic!). Mențiunea sic! din textul lui Mircea Herivan îi aparține lui Virgil Ierunca. De asemenea, îi aparține antologatorului nota (n.r.) prezentă în textul lui George Dem. Loghin din 1971. Câteva texte sunt în limba franceză. Le-am prezentat ca atare, traducerea lor aparținându-ne. Numele antologate sunt însoțite de scurte note bio-bibliografice unde s-a insistat pe legătura
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o selecție atentă a celor mai importante aspecte existente în publicațiile de acest gen din România, în intervalul dintre începutul secolului și finele deceniului cinci. Materialele nu sunt reproduse - de aceea nu există nici o semnătură -, conținutul lor fiind rezumat de către antologatori. D.B.
ALMANAHUL ALMANAHURILOR SI CALENDARELOR ROMANESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285279_a_286608]
-
materia vie a lirismului, identifică organele sale palpitînde asupra cărora se exercită, în prima instanță, critica ,de întîmpinare", urmînd, ca rezultat al unor sancționări axiologice, integrarea lor în perspectiva diacronică. Dar, după cum o dovedește chiar practica lui Marin Mincu, gestul antologator își conservă valabilitatea și pentru materia deja trasă în istorie, din nevoia unei ,revizitări" periodice a acesteia, bizuită pe cea a exercitării unui imprescriptibil gust personal. Panoramînd selectiv ,poezia română în secolul XX", de la Al. Macedonski la Magda Isanos (minus
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
Meniuc, Vladimir Beșleagă, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Serafim Saka și Emilian Galaicu-Păun. Primul e din 1931, deci din perioada interbelică, următoarele cinci sunt din anii 1966-1972, iar ultimul din 1996. Precumpănește în selecție generația ´60, din care face parte și antologatorul. Înclin să cred că alegerea e justificată. Lipsește Ion Druță, care nu și-a dat acordul pentru a figura în antologie. Poetul optzecist Grigore Chiper (autor și al unui volum de proză scurtă) este, pentru mine, o surpriză ca antologator
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
antologatorul. Înclin să cred că alegerea e justificată. Lipsește Ion Druță, care nu și-a dat acordul pentru a figura în antologie. Poetul optzecist Grigore Chiper (autor și al unui volum de proză scurtă) este, pentru mine, o surpriză ca antologator al prozei scurte, generos reprezentată în două volume. Se achită onorabil de această sarcină, dând o imagine convingătoare a prozei scurte basarabene. Primul volum e ocupat cu texte de George Meniuc, șaizeciștii Ion Druță, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
Am lăsat la urmă antologia poeziei (despre care am scris mai pe larg săptămâna trecută). Pe cât îl știu de mare orgoliul poetic al basarabenilor, mi s-a părut că, în selecția poeziei, Nicolae Leahu a fost cel mai sever dintre antologatori. În principiu, îi dau dreptate că nu era cazul să se extindă mai mult, dar bănuiesc că nu beneficiază de multe cuvinte bune la Chișinău. O proporție considerabilă din poezia conștiinței naționale și patriotice este sacrificată. Pe de altă parte
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
că nu are nimic de luat în considerare înainte de 1960 (p. 95). În acest fel, o sută de ani de literatură basarabeană se reduc la patru decenii, dacă nu chiar la mai puțin. Cel mai decepționat dintre toți cei șapte antologatori mi s-a părut Grigore Chiper, care afirmă la un moment dat, cu o notă de generalitate: ,Diletantismul este semnul sub care a stat literatura din Basarabia în secolul XX" (p. 68). El deplânge imposibilitatea sincronizării cu literatura din România
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
cât și exigența selecției, limitată la aproximativ 250 de pagini. Câteva nume sunt reprezentate numai de o poezie, cele mai multe - de două, trei sau patru poezii. Peste aceste limite sunt selectați cu mai multe titluri poeții cei mai importanți, în opinia antologatorului: Magda Isanos (5 poezii), Grigore Vieru (9, cele mai multe, pe bună dreptate), Anatol Codru (6), Nicolae Esinencu (7), Leo Butnaru, Ion Hadârcă și Eugen Cioclea (cu câte 5). Evident că o astfel de reprezentare nu trebuie absolutizată, căci există poezii scurte
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
(numele la naștere Aurelian Manta Roșie; n. 25 ianuarie 1931, Sânnicolaul Mare, județul Timiș d. 22 februarie 2011, București) a fost un antologator, autor, critic literar, scriitor și teoretician literar român contemporan, specializat în analizarea literaturii științifico-fantastice. A fost licențiat în litere cu o teză de doctorat despre Science-fiction, prima de acest fel din România. A publicat cinci volume de versuri, printre care
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
a literaturii din Basarabia, traduceri, 2004); "Antaloghia maldaŭskaï paăzii" (Antologia poeziei din Moldova, în limba belorusă, 2005); Antologia bilingva ruso-română "Вечерня = Cină 12+1" (Moscova, 2010); "Antologia sonetului românesc" de Radu Cârneci (București, 2009). Antologii apărute în Albania, Letonia etc. Antologator: Colecția "Poezii de duminică" a Editurii Uniunii Scriitorilor (1991-1992); "Metafore românești din Basarabia" (Iași, 2000), "Traduceri din poezia universală" (Lit. din Basarabia, sec. XX, Chișinău, 2005); "Cele mai frumoase poeme din 2011" (Tracus Arte, 2012); "Testament - Antologie de Poezie Română
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
Referințe critice"). -"Semne 4. Literatură și arte plastice. Editura Premier, Ploiești, 2010 (vezi "Referințe critice"). - "natură în mișcare cu infantă flamingo și fără măr" - Editura Premier, 2012, Ploiești - Antologia cenaclului ATITUDINI al Casei de Cultură „I.L.Caragiale” a Municipiului Ploiești; antologator și prefață de ; redactor de carte Marian Dragomir; Coordonator proiect Gelu Nicolae Ionescu. Titlul de profesor evidențiat, titlul de Membru de Onoare al SSF din Romania, oferit pentru „contribuția adusă la progresul științelor filologice", cum se spune în brevetul primit
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
Bulgaria, Italia, Macedonia, Armenia, Vietnam, Peru. Este distins cu Ordinul Național „Meritul cultural” în grad de Comandor în anul 2004. T"estament - Anthology of Modern Romanian Verse / Testament - Antologie de Poezie Română Modernă" - ediția a doua (versiune bilingvă română/engleză) - antologator și traducător Daniel Ioniță, cu Eva Foster, Rochelle Bews și Prof.Dr. Daniel Reynaud - Editura Minerva, Ianuarie 2015 - ISBN 978-973-21-1006-5
Horia Bădescu () [Corola-website/Science/309209_a_310538]
-
(n. 15 februarie 1950, București d. 15 august 2007, București) a fost un antologator de ediții, critic, istoric și stilist literar român, eseist, director al Muzeului Literaturii Române, unul dintre cei mai apropiați, profunzi și exhaustivi critici literari ai lui Nichita Stănescu. A absolvit colegiul Sfântul Sava din București în 1969, respectiv ulterior, în
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
În 1999, Alexandru Condeescu și-a susținut teza de doctorat cu lucrarea "Nichita Stănescu. Geometria haosului (viața și opera)". A editat opera poetului Nichita Stănescu, cu care a colaborat strâns în anii 1978 - 1983 (anul decesului marelui poet român). Ca antologator de ediții, Condeescu, a debutat cu antologia selectivă în două volume, Ordinea cuvintelor, publicată în 1985, care a fost temeinic pregătită împreună cu poetul începând cu anii 1981 - 1982 și până la moartea acestuia.
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
Republica Srpska și America. Acest poet apare aproape obligatoriu în multe antologii de poezie sârbă în țara de origine sau în străinătate, participă la cele mai mari festivaluri de poezie și întâlniri ale scriitorilor în țară sau peste hotare. Ca antologator, este printre primii din graiul sau care a dat o atenție specială poeziei pentru copii. Nu numai că unul dintre puținii care scriu și acest gen de poezii, ci și ca autor al unei antologii publicate în Șerbia, sub titlul
Slavomir Gvozdenovici () [Corola-website/Science/305301_a_306630]
-
(n. 16 noiembrie 1940, Dalboșeț, județul interbelic Caraș, actualul Caraș-Severin) este un antologator, autor, eseist, director de editură, jurnalist, monograf, om de cultură, pamfletar, poet, prozator, publicist și scriitor român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Urmează studiile școlilor elementare din Dalboșeț și Bozovici, județul Caraș Severin, Liceul „Constantin Diaconovici Loga”, din Timișoara
Ion Marin Almăjan () [Corola-website/Science/314912_a_316241]
-
in corpore” „subredacției maghiare a suplimentului literar editat de revista Știință și Tehnică” („fordította a Știință și Tehnică folyóirat irodalmi mellékletének magyar szerkesztősége”). Cea mai harnică traducătoare a fost Nánási Judit, care s-a căsătorit apoi cu scriitorul Kacsó Sándor, antologatorul traducerilor în maghiară din Eminescu, așa că figurează în dicționare sub numele de Kacsó Judit. La început, ea a colaborat împreună cu Fáskerthy György, apoi li s-au alăturat și alții: Balázs Anna, Bácski Anna, Békési Ágnes, Bóra Sándor, Donáth András, Haás
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
teatrale", dar și paginile din Ora 19,30 (1983) sau Un deceniu teatral (1984), după cum istoria teatrului autohton de la începuturi până spre 1990 nu poate face abstracție de incursiunile sale în trecutul și prezentul dramei istorice. Notabil este Silvestru ca antologator, care resuscită interesul pentru dramaturgi și piese uitate, efortul recuperator fiind prezent în primul rând în articolele exegetice. Astfel, în volumul "Clio și Melpomena" (1977), cea mai amplă secțiune, intitulată " Piesa uitată", atrage atenția asupra unui repertoriu marginalizat sau de-
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]