168 matches
-
el ar renunța la experiența manieristă în favoarea uneia textualiste. Introducere în opera lui G. Bacovia (1979) îl impune pe F. și în ipostaza de critic literar. Interpretare personală a operei lui Bacovia, eseul redefinește „revoluția” poetică drept trecere de la „reprezentarea antropocentrică a eului liric” la „un heterocentrism de factură modernă, dizolvantă”. Capabil să vibreze la unison cu textul comentat, înzestrat cu putere de concretizare a ideilor, F. preferă totuși o critică metodologică uneia de artist: el se bazează constant pe premisele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
merită să ne întrebăm care era statutul său în gândirea religioasă specifică acestui ev de mijloc atât de diversificat și totodată atât de unitar? Existau în Evul Mediu, cad de acord specialiștii, două perspective asupra animalului: "una fie teocentrică ori antropocentrică și care desconsideră animalele, alta antropomorfică și înclinată să umanizeze animalele"2. Pentru primii, animalul este net inferior omului, dat fiind că nu se bucură de beneficiile rațiunii. Printre aceștia, cel mai autoritar este sfântul Augustin, care afirmă în tratatul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nobile : fraternitate, ajutorarea celor în nevoie și combaterea nedreptăților sociale, respectul pentru ființa umană, explicarea lumii și a istoriei pornind de la principii înalte, tematizarea acordului între rațiune și credință. Dar, oricît de nobile, aceste preocupări nu scot religia din sistemul antropocentric, nu îi mai exaltă paradoxurile fondatoare și traseele vertiginoase. Privatizarea religiei a fost interiorizată. Credința a căpătat măsura individualului. Această mutație are deja un trecut. Philippe AriŁs dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fie stîrnit să caute savoarea necondiționatului. Obstacolul corelativ acestui suport constă în rezistența individului tîrziu modern față de propria depășire. Dat fiind că ideea autonomiei i-a intrat în sînge, el e înclinat să gîndească într-un sistem de referințe strict antropocentric. Nu îi mai vine la îndemînă să se conceapă ca depinzînd în mod esențial de un Altul, în care umanul își găsește prin depășire de sine statura completă, libertatea maximă. Sensibilitatea noastră intelectuală față de registrele invizibile, trans-individuale ale realului s-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
la lumea empirică și încercăm să examinăm implicațiile acestui fapt asupra viziunii noastre despre univers și despre locul pe care îl ocupă în el mintea umană, observăm că, în descoperirea fizicii fundamentale actuale, un factor necesar a fost o politică antropocentrică. Astfel, consideră Steiner, deși evoluția științei moderne a implicat o revoltă împotriva antropocentrismului, fizica recentă s-a îndepărtat mult de naturalism, descoperirile cu adevărat mari din fizica actuală fiind făcute posibile doar de abandonarea (adesea inconștient) punctului de vedere naturalist
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pentru fizică). 3. Dar, "a te baza pe matematică în ghicirea legilor naturii înseamnă a te baza pe standardele umane de frumusețe și conveniență" (Steiner op. cit. 7). 4. Deci, a folosi matematica pentru a defini analogii în fizică este la fel de antropocentric ca a folosi e.g. "mascul/femelă". 5. Concluzie: fizicienii au avut o atitudine antropocentrică atunci când s-au apucat să descrie lumea particulelor cuantice.99 Cum afectează toate acestea discuția despre argumentul indispensabilității? În argumentul său, Steiner pleacă de la problema aplicabilității
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a te baza pe standardele umane de frumusețe și conveniență" (Steiner op. cit. 7). 4. Deci, a folosi matematica pentru a defini analogii în fizică este la fel de antropocentric ca a folosi e.g. "mascul/femelă". 5. Concluzie: fizicienii au avut o atitudine antropocentrică atunci când s-au apucat să descrie lumea particulelor cuantice.99 Cum afectează toate acestea discuția despre argumentul indispensabilității? În argumentul său, Steiner pleacă de la problema aplicabilității matematicii și conchide că succesul oamenilor de știință în descoperirea legilor lumii subatomice reprezintă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Țara Fluturilor este universul și, în particular, natura din jur; satul de sub zăpadă simbolizează satul moldovenesc, un spațiu originar încărcat de istorie (în Balade sunt evocați Ștefan cel Mare, Eminescu, Barbu Lăutaru, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos). Prozatorul propune o viziune animistă, antropocentrică și egocentrică. Dacă în Balade cel care inițiază dialogul cu micul cititor este însuși autorul, în celelalte culegeri de miniaturi și nuvele eul-narator devine copilul. Felul de a metaforiza (de a personifica, hiperboliza și diminutiva) este specific artei sale literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
ca atare, prin integrarea ludică și ironică în mecanismul proliferării convențiilor” -, eseistul opinează că raportarea la acestea ar învedera inadecvarea susținerilor celui avut în vedere: „Postmodernismul românesc descris de Ion Bogdan Lefter este, în mod cel puțin bizar, unul umanist, antropocentric și realist. Autorul descrie postmodernismul în termeni precum: «întoarcerea la real», «reumanizarea», «recâștigarea referențialității textului», «un patetism mai profund» și «patetica angajare ontologică», întoarcerea la mesaj și la figurativ. Bizareria vine în parte din faptul că generația ’80, despre care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
strălucitoare ale cerului ca fiind acel element străin în care zeul necunoscut își află locul potrivit."15 Atitudinea este proprie romantismului, unde poetului îi revine un rol important pentru a așeza omul în antropocentrismul lumii. Iar la Eminescu suveranitatea privirii antropocentrice a magului reprezintă felul său de-a înțelege universul "într-un mod sintetic, prin imagini", "fără mijlocirea stânjenitoare a simțurilor"16. De aici o imagerie vastă având în centru, ca punct de refracție a privirii, stânca (piatra, muntele). Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de către știință.91 Magia este diferită de religie deoarece este o practică anarhică, care urmărește un efect imediat prin tehnici rituale și modificarea ordinii divine, naturale sau umane în interesul individului, chiar dacă uneori ambele utilizează tehnici similare (acte cu caracter antropocentric).92 O reacție împotriva considerării mitului exclusiv ca o încercare de explicare a lumii fizice, fatalmente eronată, profesată de către Tylor și Frazer, este cea a lui Lucien Lévi-Bruhl, pentru care "în viața spirituală a omului, tot ce nu echivalează cu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se salveze singur" (bomba atomică a și devenit pentru "omul timpului nostru forma cea mai concretă a mitului escatologic"): "mitul social modern are un caracter mai material decât utopiile de odinioară. El este întors spre viitor, și nu spre trecut, antropocentric și nu teocentric, ca înainte. El devine desfășurare a valorilor în timp, istorie transistorică. El profetizează viitorul umanității. El se vrea eficient și se formulează în limbajul economiei politice sau al dreptului: mitul Societății Națiunilor, al Federalismului, al Cetățeniei mondiale
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
invadatori au fost etichetate ca "rele" fără drept de apel, în prezent entitatea potrivnică prin excelență a rămas "invizibilul stat birocratic"), la fel este considerată și știința, deși aceasta nu poate fi nici optimistă, nici pesimistă, și mai mult, nici măcar antropocentrică.502 Dar "a povesti, fie în jurul vechiului foc de tabără, fie în sala întunecată a cinematografului modern, este o metodă onorată în timp de a transmite, dar și de a reflecta pe marginea moștenirii noastre culturale, trecute sau prezente, reale
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
corectată. Astfel, naturalul, barbarul, copilul, femeia trebuie să fie "pedagogizați" de cei care știu, care stăpânesc rațiunea: bărbatul, adultul, șeful, intelectualul, politicianul: ad infinitum. Știința-putere, iată substratul însuși al socializării moderne. În această perspectivă prevalează o concepție monocentrică: geocentrică, teocentrică, antropocentrică. Un sigur pământ, un singur dumnezeu, omul (masculin) singur. Și ceea ce este separat, plural, dispersat, trebuie adus la acest centru. Rațiunea umană conduce la unitate" (Sfântul Augustin). Puterea pedagogică are ca ideal a inculca binele, prealabil definit ca ordinea unicului
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Contrareformei. La fel, în Moldova, școala de la Cotnari a lui Despot-Vodă, rezultată din activitatea agenților protestanți, este o expresie a unei mișcări împotriva sistemului economic otoman. Acest umanism avea o tendință erudită și filologică, fără a fi de o „concepție antropocentrică laicizantă”. El propunea apelul la greacă și latină, limbi mult cultivate de promotorii noului curent, care nu uită însă că vehiculul principal al scrisului în Sud-Estul Europei este slavona. „Prin aceeași slavonă” - conchide Virgil Cândea, la capătul unui studiu dens
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
naturii este produsul combinației între antropocentrismxe "„antropocentrism" și modernizarexe "„modernizare". Comportamentul uman, în aceste condiții, a fost unul hegemonic și despotic, de stăpâni absoluți ai tuturor celorlalte specii și ai resurselor naturale. Ca rezultat al aplicării științei moderne sub auspicii antropocentrice, oamenii au creat un univers artificial în care văd naturaxe "„natură" ca pe o simplă resursă de care pot profita indefinit. În consecință, pe lângă dispariția multor specii, am reușit să otrăvim aerul, apa, ceea ce conduce la încălzirea globală. Populația însăși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a poluării. În ziua de azi, o treime din populație suferă deja de foamete endemică. Perspectivele ecologiste cele mai cunoscute sunt ecologia de profunzimexe "„ecologiedeprofunzime" (deep ecology), ambientalismulxe "„ambientalism" (environmentalism) și ecologia socialăxe "„ecologiesocială". Ecologiștii de profunzime teoretizează schimbarea perspectivei antropocentrice într-una biocentrică. Și celelalte ființe au valoare în sine, nu numai oamenii. Ambientalismul este o orientare mai holistă și are în vedere mai degrabă protecția întregului, a speciilor și a formelor minerale naturale decât a indivizilor. Cele mai multe dintre contribuțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
le avem. Speciismul nu este decât una dintre fețele acestui fel de a concepe lucrurile ca inferioare și superioare, nu doar ca diferite. Ecologiștii nonfeminiști tind să ignore dimensiunea de gen a atitudinii față de mediu, precum și asemănările culturale între perspectiva antropocentrică și cea androcentrică. 2.2. Caracteristicile ecofeminismului 22tc "2.2. Caracteristicile ecofeminismului22" Ecofeminismulxe "„ecofeminism" a apărut ca asumare a alianței între feminism și ecologie. Orientările feministexe "„feminist" care l-au precedat (cu excepția feminismului radical) au tins mai degrabă spre un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
da viață. În baza acesteia pot să fie generate politici ecologiste mult mai puțin marcate de maniheismul și dualismul care încă domină gândirea moral politică în privința relației om-natură. În acest context, au fost formulate propuneri teoretice de depășire a abordărilor antropocentrice ale moralei și politicii, prin aplicarea unor concepte inclusiviste care să permită alianța etică între comunitatea umană și cea biotică (vezi teoria convenabilității, Mihaela Miroiuxe "„Miroiu,Mihaela", 1996, reed. 2002, și cea privind dezvoltarea individuală „human flourishing”, Cuomoxe "„Cuomo,Chris
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
conferă tehnologiei statutul de construct social. Pentru Heidegger (1977), "voința de putere" a omului modern s-a transformat în "voința de tehnologie", iar "esența tehnologiei nu (mai) are nimic tehnologic"65. Lumea este structurată și percepută din ce în ce mai mult ca resursă antropocentrică și ca posibilitate de exprimare și reprezentare a proiectelor noastre specifice, ca oameni de afaceri, ingineri, academicieni, adolescenți etc. Tehnologia dă sens vieții noastre, ne orientează în lume. Ca și construct social, tehnologia este amprentată politic. În condițiile în care
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mare zăcaș. Că ce-i șperla, decât jăraticul focului potolit și cum să se cheme cel care stă pururi în vatra focului, vânturându-i cenușa cu cleștele decât Șperlă!”. Pe primul palier al semnificației, cenușa reprezintă „din punct de vedere antropocentric cadavrul, reziduu al trupului după ce s-a stins în el focul vieții”. Aici însă, stadiul epuizat aparține lumii ordonate, vitalitatea s-a răscopt și, în absența eroului care să repete gesturile întemeietoare, creația se poate distruge definitiv. Eroul intitulat cenușă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
capacitatea cuvântului de a descifra tainele universului, dar și cu mărturisirea imposibilității de a renunța la cuvântul poetic. Se face, de asemenea, elogiul clipei (Copacul pâinii), concomitent însă (cu vagi ecouri din Mihai Eminescu: „Același verde cântă-n altă frunză”, Antropocentric) e reținută semnificația perenă hărăzită alcătuirilor firii. Structură duală, contradictorie, S. își declară preferința pentru „iele dansând / goale-n pădurea de gânduri” (Litere, patimi, urgii), așadar pentru sfera combustiei cerebrale, ca să formuleze pe alocuri, cu inflexiuni blagiene, și cerința percepției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
59, concepție vizibil afectată de aplicarea principiului corelației, ca și de istoricismul specific epocii, în care omul și civilizația sa, în ansamblu, sunt produse culturale ale acumulărilor succesive. Teologul protestant Wolfhart Pannenberg demontează raționamentul lui Troeltsch, considerându-l părtinitor și antropocentric, deoarece susține punctul de vedere al observatorului uman ca singurul acceptabil. Principiul analogiei nu poate fi absolut în investigația critică, el fiind doar un instrument de lucru. Învierea lui Iisus trebuie investigată fără prejudecata că acest miracol nu este posibil
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lumi: cea a obiectelor supuse observațiilor, experimentărilor și manipulărilor, respectiv cea a subiecților care-și pun probleme de existență, de comunicare, de conștiință și destin. De aici rezultă disjuncția între știință și filosofie, între cultura științifică (obiectivantă) și cultura umanistă (antropocentrică). Tot de aici, dubla natură a praxisului occidental, rupt între autoadorarea subiectului individual (individualism), uman (umanism, antropocentrism), național (naționalism), etnic (etnocentrism) și știința și tehnica obiective, cantitative, manipulatoare. Cele două universuri incompatibile "își dispută societățile noastre, viețile noastre, spiritele noastre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să-i căutăm pe cei capabili să scoată din noi tot ce este superior. Unde doi sau trei se adună în numele acestui Sine superior, Eu sunt va fi alături de ei. Trebuie să spunem "da" divinității din noi. Căci Universul este antropocentric, fiecare particulă a sa are omul ca țel. Întreaga sa chimie este o psihochimie, istoria sa are o cauzalitate mai profundă, astfel că evenimente pe care le explicăm de obicei în termeni de economie, politică sau ecologie pot fi înțelese
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]