167 matches
-
59, concepție vizibil afectată de aplicarea principiului corelației, ca și de istoricismul specific epocii, în care omul și civilizația sa, în ansamblu, sunt produse culturale ale acumulărilor succesive. Teologul protestant Wolfhart Pannenberg demontează raționamentul lui Troeltsch, considerându-l părtinitor și antropocentric, deoarece susține punctul de vedere al observatorului uman ca singurul acceptabil. Principiul analogiei nu poate fi absolut în investigația critică, el fiind doar un instrument de lucru. Învierea lui Iisus trebuie investigată fără prejudecata că acest miracol nu este posibil
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mișcarea pe care el însuși a produs-o19. Bila de biliard se mișcă în umbra lui Dumnezeu, așa cum mesajele se schimbă în umbra Ego-ului. Se vede atunci conturîndu-se forma acestui model, "bila de biliard": teleonomic (comunicarea este orientată către un scop), antropocentric, ba chiar antropomorfic (comunicarea se comportă ca și cum ar avea conștiința de a fi unică, așa cum bila vrea să fie o bilă). Ca produs voluntar totuși, comunicarea nu este decît un obiect exterior celor care îl produc sau îl consumă; este
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nobile : fraternitate, ajutorarea celor în nevoie și combaterea nedreptăților sociale, respectul pentru ființa umană, explicarea lumii și a istoriei pornind de la principii înalte, tematizarea acordului între rațiune și credință. Dar, oricît de nobile, aceste preocupări nu scot religia din sistemul antropocentric, nu îi mai exaltă paradoxurile fondatoare și traseele vertiginoase. Privatizarea religiei a fost interiorizată. Credința a căpătat măsura individualului. Această mutație are deja un trecut. Philippe AriŁs dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fie stîrnit să caute savoarea necondiționatului. Obstacolul corelativ acestui suport constă în rezistența individului tîrziu modern față de propria depășire. Dat fiind că ideea autonomiei i-a intrat în sînge, el e înclinat să gîndească într-un sistem de referințe strict antropocentric. Nu îi mai vine la îndemînă să se conceapă ca depinzînd în mod esențial de un Altul, în care umanul își găsește prin depășire de sine statura completă, libertatea maximă. Sensibilitatea noastră intelectuală față de registrele invizibile, trans-individuale ale realului s-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cei dintâi, prin actul de liberă aderare își regăsesc izvorul inspirațiilor în adorarea religioasă, cei din urmă, prin același act de libertate, refuză adorarea și se limitează în cultul individualității proprii. Cultura pe care o zămislesc are astfel un caracter antropocentric. Ea poate să fie indiferentă față de religie, critică față de religie, ostilă sau total negativă. Dar despre aceasta vom vorbi după ce vom discuta raportul influențelor. INFLUENȚELE Problema influențelor dintre religie și cultură are atâtea aspecte încât ar trebui un tratat special
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nobile : fraternitate, ajutorarea celor în nevoie și combaterea nedreptăților sociale, respectul pentru ființa umană, explicarea lumii și a istoriei pornind de la principii înalte, tematizarea acordului între rațiune și credință. Dar, oricît de nobile, aceste preocupări nu scot religia din sistemul antropocentric, nu îi mai exaltă paradoxurile fondatoare și traseele vertiginoase. Privatizarea religiei a fost interiorizată. Credința a căpătat măsura individualului. Această mutație are deja un trecut. Philippe AriŁs dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fie stîrnit să caute savoarea necondiționatului. Obstacolul corelativ acestui suport constă în rezistența individului tîrziu modern față de propria depășire. Dat fiind că ideea autonomiei i-a intrat în sînge, el e înclinat să gîndească într-un sistem de referințe strict antropocentric. Nu îi mai vine la îndemînă să se conceapă ca depinzînd în mod esențial de un Altul, în care umanul își găsește prin depășire de sine statura completă, libertatea maximă. Sensibilitatea noastră intelectuală față de registrele invizibile, trans-individuale ale realului s-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
la lumea empirică și încercăm să examinăm implicațiile acestui fapt asupra viziunii noastre despre univers și despre locul pe care îl ocupă în el mintea umană, observăm că, în descoperirea fizicii fundamentale actuale, un factor necesar a fost o politică antropocentrică. Astfel, consideră Steiner, deși evoluția științei moderne a implicat o revoltă împotriva antropocentrismului, fizica recentă s-a îndepărtat mult de naturalism, descoperirile cu adevărat mari din fizica actuală fiind făcute posibile doar de abandonarea (adesea inconștient) punctului de vedere naturalist
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pentru fizică). 3. Dar, "a te baza pe matematică în ghicirea legilor naturii înseamnă a te baza pe standardele umane de frumusețe și conveniență" (Steiner op. cit. 7). 4. Deci, a folosi matematica pentru a defini analogii în fizică este la fel de antropocentric ca a folosi e.g. "mascul/femelă". 5. Concluzie: fizicienii au avut o atitudine antropocentrică atunci când s-au apucat să descrie lumea particulelor cuantice.99 Cum afectează toate acestea discuția despre argumentul indispensabilității? În argumentul său, Steiner pleacă de la problema aplicabilității
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a te baza pe standardele umane de frumusețe și conveniență" (Steiner op. cit. 7). 4. Deci, a folosi matematica pentru a defini analogii în fizică este la fel de antropocentric ca a folosi e.g. "mascul/femelă". 5. Concluzie: fizicienii au avut o atitudine antropocentrică atunci când s-au apucat să descrie lumea particulelor cuantice.99 Cum afectează toate acestea discuția despre argumentul indispensabilității? În argumentul său, Steiner pleacă de la problema aplicabilității matematicii și conchide că succesul oamenilor de știință în descoperirea legilor lumii subatomice reprezintă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
lumi: cea a obiectelor supuse observațiilor, experimentărilor și manipulărilor, respectiv cea a subiecților care-și pun probleme de existență, de comunicare, de conștiință și destin. De aici rezultă disjuncția între știință și filosofie, între cultura științifică (obiectivantă) și cultura umanistă (antropocentrică). Tot de aici, dubla natură a praxisului occidental, rupt între autoadorarea subiectului individual (individualism), uman (umanism, antropocentrism), național (naționalism), etnic (etnocentrism) și știința și tehnica obiective, cantitative, manipulatoare. Cele două universuri incompatibile "își dispută societățile noastre, viețile noastre, spiritele noastre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
grija față de natură va duce la acțiuni concrete de protecție a naturii. Nu se spune nimic despre valoarea intrinsecă a naturii sau despre reconsiderarea tradiției culturale și morale occidentale. Cercetarea științifică și managementul ecologic al societății, de asemenea, de natură antropocentrică, exprimă optimism științific și tehnologic. Știința atenționează asupra riscurilor, face predicții, tot așa cum meteorologii anunță vremea rea, dar tot în cadrul științei pot fi găsite soluțiile care se vor dovedi salvatoare dacă vor fi implemetate corect și la timp. • Un nou
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în alt capitol al acestei cărți. 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism Putem deosebi în mod legitim între antropocentrism și ecocentrism ca forme ale eticii. Eticile tradiționale, în măsura în care permit dezvoltarea unei etici a mediului, sunt antropocentrice. O etică robustă a mediului va admite că anumite entități au însemnătate morală și de aici vor fi deduse anumite consecințe morale, în principal cu privire la atitudinea față de aceste entități. Dacă aceste entități (animale și ecosisteme) sunt privite ca resurse dintr-
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aici vor fi deduse anumite consecințe morale, în principal cu privire la atitudinea față de aceste entități. Dacă aceste entități (animale și ecosisteme) sunt privite ca resurse dintr-o perspectivă instrumentalistă, așa cum fac teoriile tradiționale, atunci perspectiva asupra mediului va căpăta un caracter antropocentric. Ideea de dezvoltare durabilă pare a fi, în acest sens, de sorginte antropocentrică atâta timp cât prin această teză încercăm să promovăm interesele generațiilor viitoare. În schimb, dacă vom construi teoria mediului pornind de la noțiunea de valoare intrinsecă, atunci vom ajunge la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
entități. Dacă aceste entități (animale și ecosisteme) sunt privite ca resurse dintr-o perspectivă instrumentalistă, așa cum fac teoriile tradiționale, atunci perspectiva asupra mediului va căpăta un caracter antropocentric. Ideea de dezvoltare durabilă pare a fi, în acest sens, de sorginte antropocentrică atâta timp cât prin această teză încercăm să promovăm interesele generațiilor viitoare. În schimb, dacă vom construi teoria mediului pornind de la noțiunea de valoare intrinsecă, atunci vom ajunge la ecocentism. Etica tradițională presupune că moralitatea are legătură numai cu relațiile dintre oameni
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Bentham, creează o breșă prin întrebarea sa cu privire la suferința pe care o resimt animalele și favorizează ideea unei posibile extinderi a domeniului moralității astfel încât să cuprindă nu doar ființele raționale, ci orice ființă care poate suferi. Pe scurt, în teoriile antropocentrice ființele umane sunt considerate speciale pentru că sunt raționale, sunt agenți morali și au suflet, adică sensibilitate și conștiință. Etica mediului, prin asumpțiile sale ecocentrice sau biocentrice este centrată pe natură și este văzută ca o provocare în raport cu tradiția antropocentrică. Dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
teoriile antropocentrice ființele umane sunt considerate speciale pentru că sunt raționale, sunt agenți morali și au suflet, adică sensibilitate și conștiință. Etica mediului, prin asumpțiile sale ecocentrice sau biocentrice este centrată pe natură și este văzută ca o provocare în raport cu tradiția antropocentrică. Dar și în etica mediului putem deosebi între o orientare moderată care duce, în ultimă instanță, tot la antropocentrism, și o orientare radicală, care se desparte de asumpțiile antropocentriste. În primul caz se încadrează atitudini care invocă necesitatea protejării naturii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fel anume față de animale. De ce nu, o vom face pe baza unui calcul de utilitate. Nici din perspectivă deontologică nu excludem raportarea la animale, așa cum o face însuși Kant în treacăt. Așadar, teoriile etice tradiționale, deși dominate constrângător de presupoziții antropocentrice, lasă loc unei discuții despre însemnătatea morală a altor ființe decât oamenii. În teoriile ecologiste radicale viața însăși este considerată o valoare în sine. De aceea, un adept al ecocentrismului va susține că poluarea nu afectează doar interesele pe termen
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
numai ființele umane au valoare morală; • sens slab: ființele umane sunt cele mai valoroase și trebuie să acordăm prioritate intereselor ființelor umane (teza valorii preeminente). Devine legitimă întrebarea dacă este posibilă o construcție teoretică a eticii mediului pe o bază antropocentrică? Sau etica mediului duce în mod necesar la respingerea antropocentrismului? Din cele spuse mai sus reiese că este compatibilă o anumită construcție, destul de consistentă, a eticii mediului, cu presupozițiile specifice antropocentrismului. La limită, dintr-o perspectivă antropocentrică, se poate argumenta
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe o bază antropocentrică? Sau etica mediului duce în mod necesar la respingerea antropocentrismului? Din cele spuse mai sus reiese că este compatibilă o anumită construcție, destul de consistentă, a eticii mediului, cu presupozițiile specifice antropocentrismului. La limită, dintr-o perspectivă antropocentrică, se poate argumenta că etica tradițională rezolvă toate problemele mediului, așa încât nu este nevoie de o nouă etică a mediului sau de o perspectivă ecocentrică, nici măcar în sens slab. Cred că dacă susținem că sfera moralității se limitează la comunitatea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și statutul de pacienți morali nu înseamnă să-i tratăm diferit, să-i considerăm lipsiți de valoare sau să-i discriminăm. Umanismul etic, prin operaționalizarea unor criterii tari precum cele menționate, ajunge în cele din urmă să justifice o atitudine antropocentrică, speciistă. Deși unele dintre criteriile susținute de umanismul etic sunt îndeplinite nu doar de oameni, eventual într-o măsură gradual inferioară, practica umanistă consideră coextensive comunitatea morală și comunitatea umană. Moralismul uman decuplează capacitatea de a raționa și tot ceea ce
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturii 125. Din această perspectivă, am putea susține că o atitudine prudentă altruistă este pe deplin compatibilă cu luarea în considerare a naturii în procesul decizional. Argumentul cu privire la caracterul inevitabil al antropocentrismului a fost formulat în mai multe versiuni. Tradiția antropocentrică se regăsește în viziunea generală asupra lumii. Desigur, în istoria gândirii această tradiție a primit unele provocări semnificative, dar fără a se pune în vreun fel problema destructurării ei. Mai degrabă, am asistat la câteva revizuiri, rezultat al progresului cunoașterii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rațiune. Acum etica mediului reprezintă noua provocare prin propunerea de extindere a sferei moralității. În literatura domeniului au fost formulate mai multe argumente ale inevitabilității antropocentrismului. William Grey126 formulează un argument în favoarea caracterului inevitabil al antropocentrismului cosmic. O judecată este antropocentrică dacă expune dovezi privind dependența de locul sau prezența omului în cosmos, adică de valorile, interesele și preferințele sale. Pentru a respinge perspectiva antropocentrică ar trebui să putem indica posibilitatea unei perspective externe lumii omului, detașată, neutră și imparțială, valabilă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inevitabilității antropocentrismului. William Grey126 formulează un argument în favoarea caracterului inevitabil al antropocentrismului cosmic. O judecată este antropocentrică dacă expune dovezi privind dependența de locul sau prezența omului în cosmos, adică de valorile, interesele și preferințele sale. Pentru a respinge perspectiva antropocentrică ar trebui să putem indica posibilitatea unei perspective externe lumii omului, detașată, neutră și imparțială, valabilă deopotrivă pentru om și mediul înconjurător, adică pentru om și non-oameni. Dar o asemenea situare în afara sferei valorilor, a intereselor și preferințelor omenești este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a universului în defavoarea altora. Concluzie. Drept urmare, antropocentrismul este inevitabil, iar cerința de a-l evita este cel puțin confuză din punct de vedere conceptual. Argumentul lui Grey este supus unei critici care ia în considerare diferențele fundamentale dintre o înțelegere antropocentrică a eticii și situarea epistemică umană. Astfel, Val Plumwood 127 consideră că este imposibil ca oamenii să evite perspectiva epistemică specific umană. Cunoașterea omenească se bazează pe experiența omenească asupra lumii. Dar această localizare epistemică a omului nu este tot
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]