232 matches
-
sunt cele mai valoroase și trebuie să acordăm prioritate intereselor ființelor umane (teza valorii preeminente). Devine legitimă întrebarea dacă este posibilă o construcție teoretică a eticii mediului pe o bază antropocentrică? Sau etica mediului duce în mod necesar la respingerea antropocentrismului? Din cele spuse mai sus reiese că este compatibilă o anumită construcție, destul de consistentă, a eticii mediului, cu presupozițiile specifice antropocentrismului. La limită, dintr-o perspectivă antropocentrică, se poate argumenta că etica tradițională rezolvă toate problemele mediului, așa încât nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o construcție teoretică a eticii mediului pe o bază antropocentrică? Sau etica mediului duce în mod necesar la respingerea antropocentrismului? Din cele spuse mai sus reiese că este compatibilă o anumită construcție, destul de consistentă, a eticii mediului, cu presupozițiile specifice antropocentrismului. La limită, dintr-o perspectivă antropocentrică, se poate argumenta că etica tradițională rezolvă toate problemele mediului, așa încât nu este nevoie de o nouă etică a mediului sau de o perspectivă ecocentrică, nici măcar în sens slab. Cred că dacă susținem că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Utilizarea și distribuirea echitabilă a resurselor umane este tipul de problemă care poate fi abordată normativ într-o teorie a dreptății. Voi reveni pe larg asupra unor asemenea construcții ale eticii mediului. Mai mult decât atât, este conceptibil și un antropocentrism biologist. O asemenea versiune a unui antropocentrism care ia în considerare interesele biologice ale omului și selecția naturală a fost elaborată de Murdy și întărită de Rolston 117. Formularea se dorește corectă și imparțială 118. Argumentul lui Rolston are următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este tipul de problemă care poate fi abordată normativ într-o teorie a dreptății. Voi reveni pe larg asupra unor asemenea construcții ale eticii mediului. Mai mult decât atât, este conceptibil și un antropocentrism biologist. O asemenea versiune a unui antropocentrism care ia în considerare interesele biologice ale omului și selecția naturală a fost elaborată de Murdy și întărită de Rolston 117. Formularea se dorește corectă și imparțială 118. Argumentul lui Rolston are următoarea structură: • Dacă membrii diverselor specii nu și-
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este formulat de pe poziții de autoapărare, deci nu este o expresie a agresivității omului. Orice specie se apără pe sine și face tot ce este cu putință pentru a supraviețui. Un argument de acest fel deschide posibilitatea teoretică a unui antropocentrism axiologic. Spre o asemenea consecință ducea și extinderea domeniului moralității pe baza unui principiu de incluziune echilibrat prin asumarea unei ierarhii. Un asemenea antropocentrism axiologic admite așadar extinderea sferei moralității, se deschide spre diverse versiuni ale ecocentrismului, inclusiv spre biocentrism
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este cu putință pentru a supraviețui. Un argument de acest fel deschide posibilitatea teoretică a unui antropocentrism axiologic. Spre o asemenea consecință ducea și extinderea domeniului moralității pe baza unui principiu de incluziune echilibrat prin asumarea unei ierarhii. Un asemenea antropocentrism axiologic admite așadar extinderea sferei moralității, se deschide spre diverse versiuni ale ecocentrismului, inclusiv spre biocentrism, dar și spre o perspectivă holistă, fără a renunța însă, în ultimă instanță, la angajamentul ontologic față de antropocentrism, adică la recunoașterea unei diferențe ontologice
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prin asumarea unei ierarhii. Un asemenea antropocentrism axiologic admite așadar extinderea sferei moralității, se deschide spre diverse versiuni ale ecocentrismului, inclusiv spre biocentrism, dar și spre o perspectivă holistă, fără a renunța însă, în ultimă instanță, la angajamentul ontologic față de antropocentrism, adică la recunoașterea unei diferențe ontologice între ființa umană și natură. În finalul acestui paragraf, un scurt comentariu asupra unei distincții formulată de pe pozițiile individualismului și antropocentrismului. Callicott 119 formulează distincția dintre umanismul etic și moralismul uman. În timp ce umanismului etic
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
perspectivă holistă, fără a renunța însă, în ultimă instanță, la angajamentul ontologic față de antropocentrism, adică la recunoașterea unei diferențe ontologice între ființa umană și natură. În finalul acestui paragraf, un scurt comentariu asupra unei distincții formulată de pe pozițiile individualismului și antropocentrismului. Callicott 119 formulează distincția dintre umanismul etic și moralismul uman. În timp ce umanismului etic îi este specifică centrarea pe acele caracteristici considerate specific omenești, unele dintre ele controversabile, de la capacitatea de a avea interese la capacitatea de a face predicții, moralismul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cele care nu sunt. Dar și moraliștii umani sunt individualiști și reducționiști. Chiar Bentham definea interesul unei comunități ca sumă a intereselor individuale. Comunitatea era definită de acesta asemenea unui corp fictiv alcătuit din părți 120. 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? O întrebare recurentă în etica mediului este aceea dacă nu cumva antropocentrismul este inevitabili și nu poate fi depășit prin situarea pe poziții ecocentrice. Bernard Williams susține că în filosofia morală și în etică nu este cu putință un
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Bentham definea interesul unei comunități ca sumă a intereselor individuale. Comunitatea era definită de acesta asemenea unui corp fictiv alcătuit din părți 120. 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? O întrebare recurentă în etica mediului este aceea dacă nu cumva antropocentrismul este inevitabili și nu poate fi depășit prin situarea pe poziții ecocentrice. Bernard Williams susține că în filosofia morală și în etică nu este cu putință un punct de vedere care să nu fie un punct de vedere omenesc 121
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
teza că o teorie a valorilor nu poate defini noțiunea de valoare altfel decât în dependență de subiect 123. Aceasta ar însemna că în absența unei conștiințe nu putem acorda valoare lucrurilor din univers. Este legitimă întrebarea dacă nu cumva antropocentrismul este inevitabil? În mod tradițional, natura este văzută ca un mijloc bun pentru a fi folosit în îndeplinirea scopurilor omenești. Este evident că o etică a mediului bazată pe interesele omenești este limitată numai la acestea, nu poate cuprinde tot
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acest principiu prudențial exclude alte ființe sau obiecte ale naturii 125. Din această perspectivă, am putea susține că o atitudine prudentă altruistă este pe deplin compatibilă cu luarea în considerare a naturii în procesul decizional. Argumentul cu privire la caracterul inevitabil al antropocentrismului a fost formulat în mai multe versiuni. Tradiția antropocentrică se regăsește în viziunea generală asupra lumii. Desigur, în istoria gândirii această tradiție a primit unele provocări semnificative, dar fără a se pune în vreun fel problema destructurării ei. Mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un rol decisiv în comportamentul uman, ceea ce înseamnă că omul nu este condus doar de rațiune. Acum etica mediului reprezintă noua provocare prin propunerea de extindere a sferei moralității. În literatura domeniului au fost formulate mai multe argumente ale inevitabilității antropocentrismului. William Grey126 formulează un argument în favoarea caracterului inevitabil al antropocentrismului cosmic. O judecată este antropocentrică dacă expune dovezi privind dependența de locul sau prezența omului în cosmos, adică de valorile, interesele și preferințele sale. Pentru a respinge perspectiva antropocentrică ar
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu este condus doar de rațiune. Acum etica mediului reprezintă noua provocare prin propunerea de extindere a sferei moralității. În literatura domeniului au fost formulate mai multe argumente ale inevitabilității antropocentrismului. William Grey126 formulează un argument în favoarea caracterului inevitabil al antropocentrismului cosmic. O judecată este antropocentrică dacă expune dovezi privind dependența de locul sau prezența omului în cosmos, adică de valorile, interesele și preferințele sale. Pentru a respinge perspectiva antropocentrică ar trebui să putem indica posibilitatea unei perspective externe lumii omului
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
indica posibilitatea unei perspective externe lumii omului, detașată, neutră și imparțială, valabilă deopotrivă pentru om și mediul înconjurător, adică pentru om și non-oameni. Dar o asemenea situare în afara sferei valorilor, a intereselor și preferințelor omenești este imposibilă, de unde rezultă că antropocentrismul nu poate fi respins, iar filosofia mediului, etica mediului în special, își asumă o sarcină teoretică irealizabilă. Argumentul lui Grey, de genul unei reduceri la absurd, are următoarea structură: Premisa 1. Pentru a evita antropocentrismul trebuie să evităm orice construcție
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este imposibilă, de unde rezultă că antropocentrismul nu poate fi respins, iar filosofia mediului, etica mediului în special, își asumă o sarcină teoretică irealizabilă. Argumentul lui Grey, de genul unei reduceri la absurd, are următoarea structură: Premisa 1. Pentru a evita antropocentrismul trebuie să evităm orice construcție teoretică bazată pe recunoașterea locului privilegiat al omului în univers, prin urmare, orice trimitere la interesele, percepțiile, valorile și preferințele umane, la criteriile omenești de înțelegere și evaluare, la preocupările umane, individuale sau ale speciei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Grey argumentează că nu putem adopta o scală complet imparțială de măsurare a timpului fără a pierde scala recognoscibilă omenește, caz în care nu am mai avea criterii pentru a prefera o anumită descriere a universului în defavoarea altora. Concluzie. Drept urmare, antropocentrismul este inevitabil, iar cerința de a-l evita este cel puțin confuză din punct de vedere conceptual. Argumentul lui Grey este supus unei critici care ia în considerare diferențele fundamentale dintre o înțelegere antropocentrică a eticii și situarea epistemică umană
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și situarea epistemică umană. Astfel, Val Plumwood 127 consideră că este imposibil ca oamenii să evite perspectiva epistemică specific umană. Cunoașterea omenească se bazează pe experiența omenească asupra lumii. Dar această localizare epistemică a omului nu este tot una cu antropocentrismul. Grey amestecă în argumentul său două lucruri diferite, interesele etice și situarea epistemologică. Atunci când ne raportăm la alți oameni suntem într-un context etic, iar acest context etic presupune prin el însuși o anumită detașare de sine, fără a duce
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de vedere posibil. Este imposibilă o asemenea situare etică echidistantă față de toți ceilalți. Asemănător, detașarea față de sine este necesară, dar este imposibil să eliminăm orice referire la sine, la propriile experiențe și atitudini, la fel de imposibil pe cât ne este să evităm antropocentrismul despre care vorbea Grey. Nu pot fi anulate diferențele de acest tip într-o perspectivă etică. Dacă am elimina complet orice referire la sine, atunci ne-am afla în situația absurdă de a nu ne mai lua în considerare pe
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Plumwood, din punct de vedere logic nu putem susține o asemenea distincție. Mai degrabă, ea este expresia unei prejudecăți antropocentrice pe care Grey o pune la lucru. O altă versiune a argumentului ar putea porni de la interese, în sensul că antropocentrismul este o consecință a imposibilității eliminării intereselor. Prin urmare, în ultimă instanță, am rămâne egoiști. Argumentul poate fi reconstruit fie prin delimitarea unei sfere mai cuprinzătoare a intereselor, caz în care am lua în seamă nu doar interesele oamenilor, fie
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Acesta, respingând holismul, formulează teza că numai organismele vii considerate în mod individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
formulează teza că numai organismele vii considerate în mod individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că unele clase de interese omenești sunt mai importante decât
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că unele clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele ființelor non-umane. Definirea sferei moralității în sens larg prin includerea tuturor ființelor vii este
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că unele clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele ființelor non-umane. Definirea sferei moralității în sens larg prin includerea tuturor ființelor vii este compatibilă cu antropocentrismul axiologic. Dar putem noi oare să adoptăm în mod coerent o poziție diferită de antropocentrism? O discuție despre caracterul inevitabil al așa-numitului șovinism omenesc ne propun Richard și Val Routley 132. Voi prezenta în continuare în detaliu contribuția celor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]