2,251 matches
-
hoția de-a dreptul, de bucăți și rînduri întregi" - "imitație prin derivare".) Manualul e un genial exercițiu de stil, de digitație pe claviatura cuvintelor, încercînd toate combinațiile și epuizîndu-le efectele, o paganiniadă verbală, cînd jucăușă, ușoară, ca fulgul, cînd grea, apăsătoare, ca piatra, cînd plină de lirismul cel mai înaripat, cînd tîrîtoare, terestră, cînd mușcătoare și rea, cînd duioasă și mîngîietoare. îndefinitiv, două sînt zonele limbii în care lucrează cu asupra de măsură imaginația lui Arghezi: vocabularul și topica. El își
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
cu o samă de oameni de seamă este confesiunea-autoportret provocată de Adriana Babeți printr-o convorbire cu titlul Criticul și umbra lui. Deși nu mai locuiește în Reșița natală de (asta e!) patru decenii, Mircea Martin resimte și azi ca apăsătoare atmosfera Capitalei din cîmpie, "cu o lipsă cronică de claritate și prospețime", dar și potopită de gunoaie, sufocată de mitocănie: "E reprobabilă, incalificabilă neglijența serviciilor de salubritate ale Primăriei, dar și această exhibare sadică și cinică a mizeriei e stupefiantă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
făceai naveta pe jos la un liceu (uriașă distanță între tine și profesorii tăi de chimie) acum ți se întinde o foaie albă" (Bancnota). Acestei existențe înțărcuite atît exterior (prin toposul provincial), cît și interior (prin structura morală), îi corespunde apăsătoarea senzație de reluare continuă, de monotonie. Mecanica unei asemenea psihii repetitive, ducînd la impresia că nu mai e nimic nou sub soare, e un simptom al "epuizării care durează": "Ce să fac bine gloria sapă vechile galerii pentru fiii ei
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
artei. Ca și în manifestările ei directe, și în pictură Alexandra Nechita își supradimensionează gesturile, investește formal în ele un exces de maturitate, cînd, de fapt, esența lor este infantilă, dezangajată și ludică. în acest univers delirant, de multe ori apăsător pentru că motivațiile gratuite ale copilăriei sunt sufocate în retorică nemotivată, iar prospețimea tonului cromatic subminată de substanța cromatică, de materialitatea ei necontrolată, și asta din pricina inculturii tehnice, se pot identifica două, trei obiecte care dovedesc reala înzestrare a Alexandrei, dar
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
să te gândești la mintea celui mai neastâmpărat copil, dincolo de încifrările incitante pe care le descoperi pas cu pas de-a lungul filmului, Sleep Hollow, ca întreaga filmografie a lui Tim Burton, e o mică istorie a artei cinematografice. Atmosfera apăsătoare, jocul dintre lumini și umbre, decorurile de o frumusețe picturală, derivă direct din expresionismul german al anilor '20. Admirator declarat al filmelor fantastice realizate de Mario Bava, regizorul evocă acest gen cinematografic prin scurta prezență a lui Cristopher Lee. Gros-planurile
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]
-
la sfîrșit, insuportabilă. Paharele de tequila, whiskey sau bere mexicană diluează, sau măcar se străduiesc să o facă, o uriașă vîscozitate sufletească, perechea acelei vîscozități stilistice la care mă refeream mai devreme. Povestea stă, de la un bun început, sub semnul apăsător al disoluției, al despărțirii și morții, nu numai pentru că evenimentele se petrec de Ziua Morților, ci mai ales fiindcă Geoffrey Firmin și Yvonne, pe care în acest moment cititorul nici nu-i cunoaște, sînt prezentați, straniu, drept un cuplu divorțat
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
și eficientă cunoaștere. Pînă și ampla investigație din 1940, inițiată de Anton Golopenția cam în răspăr cu metodologia lui Gusti (cadre, manifestări) și din care a rezultat, în 1941, impunătoarea carte 60 de sate românești, avea în vedere tot realitatea apăsătoare, adesea tragică, a satului românesc. Revenind la Școala lui Gusti, după Goicea Mare, a urmat Rușețu și Nerej, tot încă neconcludent. De-abia, în anul următor, în satul Fundul Moldovei s-au făcut pași semnificativi privind definitivarea metodei de cercetare
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
nu pare să le atingă, legate cu grijă și purtând blazonul familiei, dar total lipsite de iradierea obișnuită a cărții, tot așa cum lampa nu risipește ci mai curând accentuează întunericul des care ne împresoară din toate părțile. Tot așa de apăsătoare, obscuritatea din salonul mare lipit de bibliotecă, cu toată lumina lunii care face pete mari pe parchet și a privirii luminoase din portretul care, de pe șemineu, veghează asupra casei. Și ce tăcere pretutindeni în jur! Nici un sunet, nici un ecou în
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
trece de la Amun, centru al atenției, dar și al grupului de personaje, pe rînd la cei patru purtători ai lui. Lume închisă, claustrofobică, deschizîndu-se doar prin amintirile pe care fiecare le poartă cu sine. Acestea contrabalansează și vindecă atmosfera de apăsătoarele semne ale sfîrșitului: un copil găsit care poate provoca furtuni devastatoare, un tată sumbru, impenetrabil, declanșator al unei false Apocalipse, o farsă de fapt; grădini sălbăticite și viața în păduri și pe cîmpuri; o mireasă recitînd cu voioșie versuri de
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
citez, totuși: Șantezei de renume ce vine din Focșani, Cu victime, triumfuri și vin, precum și bani, E drept că e din fire întrucâtva lejeră, Dar noi o adorăm ș-așa, fiind prosperă. Erau simple exerciții încercând să alunge monotonia existenței apăsătoare ce se lăsase în toată țara. În secret, cultivam poezia parnasienilor, ca și a lui Paul Valéry, din care știam pe dinafară strofe întregi. În ciuda vremurilor, viața mea ordonată, însetată mai curând de adevăruri logice, general admise, pătrunsă de un
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
nu numai performanța, ci și perspectiva unor tineri a căror viață poate fi propulsată înspre un viitor profesional valabil, sau care își pot vedea speranțele sfărâmate. Este riscul oricui concurs, dar pentru cei chemați să dea verdicte este o răspundere apăsătoare. Poate de aceea la concursul "Darclée" prin tradiția instituită și prin dorința fondatoarei, Mariana Nicolesco, de a încuraja valoarea chiar dacă este abia întrezărită sau în curs de formare, generozitatea este cuvânt de ordine. De aici, numărul mare de laureați. Spațiul
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
minimalizare și frivolizare a discursului, o alunecare spre derizoriu. ~ntr-un fel la asta contribuie și ideea de spațiu a scenografului Mihai Mădescu, care încarcă prea mult decorul și îl împinge spre kitsch. Capela, culoarea tapetului, îngerul din ghips devin elemente apăsătoare, dar nu în sensul funcțional al mizanscenei, umbrind cumva soluția excepțională cu haosul la vedere: căruț, gramofon, un cal, haine, ziare, cărți umplu, de-a valma, scena, dezordinea acestei familii exprimîndu-se și vizual, la propriu, pentru ca mai tîrziu, la pauză
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
piese din calea ferată, dau cep conductelor de păcură - de negăsit, căci conductele-s lungi -, duc la capăt inginerii financiare ce pun pe umerii vânjoși ai contribuabilului, de fiecare guvernare, niște miișoare de miliarde de lei. Iar pe grumajii făptașilor apăsătoarea, monotona, grijă a plasamentelor de capital, unde magnifice imobile, rotunde domenii agricole, jeep-uri de lux, ambarcațiuni ș.a. alcătuiesc numai partea la lumină a icebergului. Ca să fim sinceri, nu doar ei sunt majorii beneficiari ai libertăților dobândite în acel 22
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
între Anna și preotul Iacob o amintește pe aceea din Fragii sălbatici, dintre bătrînul profesor universitar și tînăra soție a fiului său, prin comunicarea reală, cu rol formativ și clarificator pentru ambele părți. Ruperea realității în cadre izolate, vorbind despre apăsătoarea singurătate a tuturor lucrurilor care există, este o altă caracteristică pe care cărțile și filmele lui Bergman o au în comun. În acest cadru frînt, cu componente dezinteresate de o integrare în tot, cu personaje care nu încetează a vorbi
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
deveniseră - se spunea - o realitate înfăptuită, antisemitismul era un fenomen lesne decelabil, cunoscînd chiar puseuri puternice și pronunțate manifestări ale naționalismului, inclusiv antisemit. Ba chiar, ca în România socialismului "multilateral dezvoltat", antisemitismul era chiar încurajat de stat, fiind o realitate apăsătoare. Încît, din acest punct de vedere, considerațiile marxiste ale lui Claudian sînt perfect amendabile. Că socialismul real din aceste țări (inclusiv U.R.S.S.) a fost o impostură, este adevărat. Însă cum teoria marxistă, așa cum ea a fost configurată în secolul
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
evoluției unor situații sau trăiri, scrie din pasiunea de a scrie. În jurnale, Kazin e scriitor cu supra măsură, proustian și beckettian totodată. Un asemenea om nu putea fi altfel decît singur, iar singurătatea sa nu pare să fi fost apăsătoare, ci mai curînd stînjenitoare uneori, necesară de cele mai multe ori. Ca evreu, Kazin nu dă semne că s-ar fi identificat lesne cu alți evrei. La un moment relatează o scenă petrecută în cantina supraaglomerată a unui spital: singurul loc liber
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
nu numai cu noi, cei "la zi", ci și cu lumea încă subțire a orașului. În joviala lui companie se afla N. I. Popa, fratele dramaturgului, "franțuzitul", cum se amuzau colegii cu pe-atunci cognomene mai pișicher-neaoșe. Era o vreme cumplită, apăsătoare, neieșită încă din umbra lui Stalin; ei bine, aceste personaje reușeau să ne scoată din marasmul scrîșnit al momentului și să ne însenineze un pic frunțile. Tandemul acesta, prin diferențele lui comportamentale, gestuale, era teribil de refrișant. Trecerea celor doi
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
și un ateu, un comunist de soi, îndărătnic, pe viață, se închină de zor în public, bun ortodox, ca domnul Iliescu... Dacă și această prefăcătorie penibilă nu ajută... Sentimentele creștinești ale populației, vreme îndelungată interzise, se adânciră odată cu sărăcia din ce în ce mai apăsătoare pentru cei mulți și necăjiți, cărora, repet, credinciosul șef de stat le făgăduia și le mai promite și-acum prosperitate socială, dacă nu raiul socialist administrat de Cosmâncă și alde Cațavencu, remodelat... Vreau să spun că o viață ca a
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
mai pun o întrebare antipatică: România? Ea cum se vede? Încă și mai dificil de răspuns. Îmi pot imagina tot soiul de scenarii. O supraviețuire destul de amărâtă, de sărăcăcioasă și de izolată. O pierdere deplină a identității într-o universalitate apăsătoare. O abilă "descurcare" individualistă și localistă. Un joc regionalist cu amăgiri îndemânatice (pontic, central-european, balcano-levantin, estic?). Probabil încă vreo jumătate de duzină de opțiuni. Stagnarea momentană ("momentană" de peste 10 ani!!) pare tocmai un fel de evitare a oricărui scenariu de
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
milițieni, ca să nu mai vorbim de activiștii și propagandiștii ce săltau în pantofi de oraș peste tarlale și toată suflarea satului ce nu putea fi contenită de a-și duce deîndată vitele la colectivă și a se dezintoxica, astfel, de apăsătoarele miasme ale grajdurilor. Citiți romanele din epocă, scrise și ele sub impulsul entuziasmului și dacă nu vă veți convinge, atunci cereți accesul la dosarul dumneavoastră de la Securitate: este, cu siguranță, voluminos! Dar să răsfoim și ceva mai veche literatură. Ion
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
inocenței și a fantomelor. * Tot ce se leagă de suferință se deschide înspre artă. Cred că, indiferent de progresele sale tehnice, medicina va păstra de-a pururi o tangență cu arta. * Cursul bolii: prea ampla ei umanitate. * Memoria: cea mai apăsătoare ficțiune a omenirii. Încetînd a ființa în real, trecutul se transferă într-o viziune incontrolabilă, deopotrivă la cheremul gratuității și al tendenționismelor. * O veritabilă inteligență nu expulzează sentimentul, ci-l imită prin insondabil. * O creație începe prin ea însăși și
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
naivitate, credință, devotament, consecvență, curaj, speranță și bucurie - totul ambalat într-o absență fundamentală, aceea a instinctului de conservare - se manifestă exclusiv, pentru că misiunile nu sînt niciodată invenții ale stărilor de normalitate, în vremuri tulburi, în lumi precare, sub orizonturi apăsătoare și încețoșate. în astfel de vremuri, sub semnul acestor ostilități, în lumea arogantă a fiarelor învechite, a minților împuținate, a sufletelor carbonizate și a unor adversități dezlănțuite sălbatic și-a început Ștefan Drăghici, cu mai puțin de patru ani în
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
în terminologia economică, este imediat sesizabilă (înțelegerea ei se bazează poate și pe vechea opoziție între banii de aur și cei de tinichea) și nu riscă să trimită la alte sensuri, negative, pe care le are în limbă adjectivul greu ("apăsător", "împovărător", "dificil" etc.). Ziariștii noștri nu pot însă rezista tentației jocurilor de cuvinte în care sînt implicate sensuri diferite ale perechii de antonime greu - ușor : "sigur că e mai ușor cu leul greu" (Ziarul Financiar); "leu greu pentru țărâna ușoară
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
mă privesc ș.a.m.d." (ai pierdut iar moșule) Cum ar spune Eugen Negrici, avem aici o lipsă a structurării fără adaos de sens. Pe termen lung, însă, determinarea minimală își pierde din efect și chiar din radicalitate, devine monotonă, apăsătoare și, ca orice convenție care își dezvăluie repede mecanica, plictisește. Or, poeziei îi poți ierta orice, numai să nu te plictisească. Riscul cel mare vine din oboseala receptării, a scăderii interesului lecturii. Or, acest tip de poezie mizează tocmai pe
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
l-au votat pe Vadim nu pentru ideologia lui, ci pentru stilul "cool" de a-și transmite trăznăile. Așadar, multe motive de satisfacție pe spectrul politic. E de lucru pentru toată lumea. Cât despre Vadim însuși, înconjurat de-o liniște din ce în ce mai apăsătoare, mi-e greu să mi-l imaginez, în ciuda temei doctoratului său (ceva despre "prezența îngerilor în Biblie"), ca ilustrând frumoasele cuvinte ale francezului, atunci când se lasă o tăcere enigmatică: "Un ange passe".
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]