8,377 matches
-
moment publicitar pentru a mări suspansul). După părerea mea, din punct de vedere gnoseologic, poeta reprezintă un caz aparte. Ea se situează în interiorul existenței și rămâne ancorată acolo. Trosc! Dar nu-i atât de simplu. Existența, pentru Eugenia Țarălungă reprezintă aparența sau esența? Aici e aici! Cred că pentru poetă aparența și esența sunt sinonime, cu alte cuvinte, acestea reprezintă aceeași curgere heracliteană, neexistând, în existența noastră efemeră, repere absolute, eleate (Dumnezeu, suflete nemuritoare, iubire absolută, artă eternă etc). Eugenia Țarălungă
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
punct de vedere gnoseologic, poeta reprezintă un caz aparte. Ea se situează în interiorul existenței și rămâne ancorată acolo. Trosc! Dar nu-i atât de simplu. Existența, pentru Eugenia Țarălungă reprezintă aparența sau esența? Aici e aici! Cred că pentru poetă aparența și esența sunt sinonime, cu alte cuvinte, acestea reprezintă aceeași curgere heracliteană, neexistând, în existența noastră efemeră, repere absolute, eleate (Dumnezeu, suflete nemuritoare, iubire absolută, artă eternă etc). Eugenia Țarălungă cercetează analitic (avalanșă de organe, țesuturi și nume proprii - bărbătești
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
pe moment. - Deci, te numești Rosana? - Rosana, sigur! Nu m-ați înregistrat așa la internare? încerca ea să iasă din încurcătură. Medicul își ascunse un zâmbet amuzat de șiretenia acestor bătrâni amnezici dar încă inteligenți, ce tot încercau să creeze aparențe de normalitate, când de fapt erau complet pierduți în ceața uitării. - Sigur că da, numai că acum facem un test de memorie! se decise el să fie sincer, căci nu avea timp de pierdut cu simulări patetice. Vă rog să
AMNEZIE de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483018319.html [Corola-blog/BlogPost/369628_a_370957]
-
mai aud cuvintele astea! Ele m-au nenorocit. Trag ponoasele că am fost proastă, că am crezut în oameni, în așa zisa dragoste...”. Traversând parcul „Eugen Ionescu” s-a rupt de gândurile ce-o măcinau.Mergea cu pas egal, în aparență calmă, pe aleea centrală. I se părea că vegetația a crescut și florile sunt mult mai vesele după ploaia ce încetase pe la miezul nopții trecute. Covorul de un verde crud o făcea să simtă viața pulsând iar trilul păsărilor, îngemănat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
pe o nebunie. Confesiunea sub formă de interogatoriu a bătrânului cardinal care simte nevoia să spună „tot ce a gândit în sinea lui timp de nouăzeci de ani” vizează declinul unei societăți în care ideea de Dumnezeu este doar o aparență a unei vieți superficiale și decăzute. Inchizitorul e un fanatic identificat cu luptătorul modern pentru pâine, egalitate și dreptate. Ideea pe care o proclamă Ion Ianoși este aceea că, Marele Inchizitor „este unul dintre cele mai acute semnale de alarmă
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
minciuna legii statului. Pentru el sufletul este mai important decât întreaga lume. De aceea autorul Karamazovilor se dovedește a fi un creștin profund. Polifonia i-a permis lui Dostoievski să dezvăluie complexitatea vieții sufletești a oamenilor, fatalitatea unor contradicții în aparență instabile. El dezvăluie ceva ce nu a mai existat în literatura universală: concluzia unui antropocentrism creștin. Religia face trecerea spre profunzimea spirituală a omului. Apoi profunzimea se întoarce la om. La Dostoievski chipul omului rămâne în profunzime. Metafizica creștină dostoievskiană
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
anihilați de propriul nume (care e aluziv, alegoric, trimite (și) la altceva decât la individul desemnat, recuperează gândirea, are ceea ce se cheamă “formă internă”). În consecință, într-o a doua treapta de contact cu personajele, atunci când li s-a traversat aparența, ele ne fac a bănui că sunt, de fapt, funcții, nu entități, într-un mesaj ce comunică mai mult (și mai multe) decât s-ar părea. Tacit, din penumbrele-i semnificative, textul ne avertizează că perspectiva drumului spre tainele sale
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
Autorului CURSUL DE LITERATURĂ FANTASTICĂ dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: „Dacă se admite în univers un infinitezimal real, totul este real; dacă nu există ceva, nu există nimic. A face concesii multiplicității și a reduce totul la o ierarhie de aparențe înseamnă a nu avea curajul negației.” (Emil Cioran, Amurgul gândurilor) Cuvinte cheie: curs, literatură fantastică, student, real, imaginar 1. Sens și ademenire în început De fiecare dată intru în sala de curs cu dorința de a le prezenta studenților mei
CURSUL DE LITERATURĂ FANTASTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1435492240.html [Corola-blog/BlogPost/372753_a_374082]
-
ceea ce simțim, să simțim ceea ce exprimăm; vorba să semene cu fapta”. Pe de altă parte, matematicianul, fizicianul și filozoful Blaise Pascal (1623-1662) ne spune să nu căutam siguranță și certitudine în rațiunea noastră; ea va fi totdeauna înșelată de inconstanța aparențelor. Suntem plini de lucruri care ne aruncă în afară: pasiunile ne împing în afară, obiectele din afară ne tentează și ne cheamă și astfel filozofii ar propovădui în zadar „Intrați în voi înșivă!” Singurul lucru care ne mângâie în mizeria
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
se poate de rodnică și o ucenicie necesară pentru scriitoarea Melania Cuc. Un palmares bogat și divers adunat în ani de muncă prodigioasă pentru afirmarea în domeniul predilect: literatura și în speță, jurnalistica. Al treilea ochi, cel care vede “dincolo de aparențe” - este cât se poate de necesar pentru un jurnalist, cu atât mai mult, într-o perioadă tulbure, plină de evenimente “fierbinți”: mineriade, răsturnări de guvern, preluări din mers ale unor activități, munca pe brânci într-o redacție, munca de teren
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
viață răgușită” (ars poetica, Dorina Neculce ) Poemele Dorinei Neculce manifestă tendința de a-și apropia narațiunea prin exploatarea parataxei. Poeta descoperă alte perspective ale vieții pe care le filtrează estetic, transformându-le în artă: omul pare depersonalizat, e propria lui aparență, poartă conștiința damnării și trăiește un acut sentiment al limitei existențiale. Temporalitatea descoperă ascunzișurile și acoperă cu perseverență revelațiile. Moartea nu e decât transpunerea sufletului în absolut și încercarea definitivă a vieții. Iarna nu îți va mai vorbi surprinde presentimentul
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
căutarea de sine: „E-un dute-vino viața, un balans/ Dansăm pe muchie aspră de cuțit/ Și nu ne întrebăm în aprig dans/ De ce-am plecat, de ce am revenit.” În Contrast eul liric se dezvăluie treptat și se autodefinește în aparență dominat de puterea de a continua drumul regăsirii, însă profunzimea reduce aparența prin rana necicatrizată, care se acutizează în absența alinării. Inconștient, negarea devine o formă de rezistență la schimbare: „Sunt un contrast și o negare/ Ce mă inventă mă
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
aspră de cuțit/ Și nu ne întrebăm în aprig dans/ De ce-am plecat, de ce am revenit.” În Contrast eul liric se dezvăluie treptat și se autodefinește în aparență dominat de puterea de a continua drumul regăsirii, însă profunzimea reduce aparența prin rana necicatrizată, care se acutizează în absența alinării. Inconștient, negarea devine o formă de rezistență la schimbare: „Sunt un contrast și o negare/ Ce mă inventă mă reneagă/ Și-mi pun mereu o întrebare/ Cum pot să fac să
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
încărcătură grea. Câte povești, ce freamăt de viață se vor fi derulat cândva, pe peronul de la linia moartă? - mă întreb eu, pardoxal, cititor dintr-un colț din Moldova, sadovenian “loc unde nu se întâmplă nimic” și iată destinul triumfă sub aparența trecerii line a timpului peste tot și toate iar acolo unde pare a nu mai fi ceva crește totuși o floare: “Se plimbau de-a lungul unei căi ferate vechi demult scoase din uz. Peste traverse crescuseră flori galbene și
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
de pâine...” Drama artistului, ajuns la stadiul când dorul, nu se știe de cine sau de ce, doare - este grefată pe o frumoasă poveste de iubire, acea iubire absolută cu firescul “te iubesc” rostit printre lacrimi, ca un plâns interior: “Chiar dacă aparențele puteau lăsa o impresie falsă, el știa că iubirea asta de capăt de drum este ceea ce trebuie, este așa cum trebuie, castă, sublimă prin perfecțiunea ei, argumentată de o logică a sentimentelor...” Implicarea sufletească dublată de o accentuată notă autobiografică pe
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
spunând că am fost atrasă de sensibilitatea romantică a autoarei. Sunt sigură că pe mine mă atrage mai mult persoana care scrie aceste versuri, decât versurile propriu-zise. Mi se pare că este o fire atât de puternică și tenace sub aparența-i mignonă și-n același timp atât de sensibilă, încât cuvintele-i vin singure în gând, ca mai apoi să fie așternute pe hârtie. Aparențe doar! Inspirația nu-i poate veni decât de la cel pe care ea-l cântă în
„CÂND NU TE ŞTIAM” DE PROF. MARIANA SAVA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1423429110.html [Corola-blog/BlogPost/340180_a_341509]
-
versurile propriu-zise. Mi se pare că este o fire atât de puternică și tenace sub aparența-i mignonă și-n același timp atât de sensibilă, încât cuvintele-i vin singure în gând, ca mai apoi să fie așternute pe hârtie. Aparențe doar! Inspirația nu-i poate veni decât de la cel pe care ea-l cântă în versuri. Mă întreb ce era Dorina Stoica pe vremea când nu-L iubea (ținând seama de titlul antologiei). Firește, mă gândesc la Iisus, că altfel
„CÂND NU TE ŞTIAM” DE PROF. MARIANA SAVA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1423429110.html [Corola-blog/BlogPost/340180_a_341509]
-
poetic, prin care va trebui să te descurci și să ieși după ce vei citi ultima creație poetică din acest volum al distinsei Carmen SIMION. Fiecare creație este o largă dezbatere, cu ascunse înțelegeri filozofice, cu idei cunoscute sau imperceptibile în aparență. Acest lucru pune în dificultate cititorul, dar îl motivează pentru a merge mai departe să descopere noile valențe care au fost integrate în peisajul scrierilor. Enigmatice parcă, anumite creații sunt ascunse în spatele unor ecuații cu una sau mai multe necunoscute
ENIGMATICA POEZIE A LUI CARMEN SIMION de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Enigmatica_poezie_a_lui_carmen_mihai_leonte_1391005107.html [Corola-blog/BlogPost/347458_a_348787]
-
mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăciți dacă vrei să vezi visul liniștii râvna adâncului ascuns în lut plânsul trunchiului scorțos dacă vei auzi animalul speriat creanga rănită de colțul cerului poate vei atinge mâna mea în aparență Suzana Deac Referință Bibliografică: Moare primăvara la pas / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Suzana Deac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MOARE PRIMĂVARA LA PAS de SUZANA DEAC în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Moare_primavara_la_pas.html [Corola-blog/BlogPost/357400_a_358729]
-
Eugen Negrici: Cum se văd aparențele de Ștefan Vlăduțescu Povestea critică înscenată-configurată de Eugen Negrici, în „Iluziile literaturii române” (București, Cartea Românească, 2008), începe radical când, după o lungă așteptare postrevoluționară, spiritul interpretativ constată că s-a produs „moartea spiritului critic”. Asumându-și conștiința apăsătoare că
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
am deprins să ni-l ascundem: ne iluzionăm că „avem o literatură mare”. Ultra radical, ideii de „literatură superioară” îi este opusă ideea „unei literaturi naționale modeste”. Precum își programa F. Nietzsche, în „Voința de putere”, să facă astfel „ca aparențele să fie văzute”, E. Negrici, pe același drum al năzuinței de luciditate, își propune să dea la o parte perdeaua de iluzii și mituri de peste literatura română. Gestul spiritului critic de a se elibera de iluzii este unul radical. Pe
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
Cei din urmă exploatează diagnosticarea critică în a se pronunța pentru modificarea, pentru anaplastia câmpului literar. Din această perspectivă, prin cartea sa, Eugen Negrici se dovedește a fi preponderent un critic clinic, căci principalul său demers este să facă vizibile aparențele, să conștientizeze iluziile, să le constate cauzele și să determine o receptare neapăsată de factori ex-estetici. A fi radical, eretic, subversiv, anarhic și anaplastic însemnă a fi un critic clinic. Incidental în cronica sa „Iluziile pierdute” („Scrisul românesc”, iulie, 2008
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
române sunt opera criticii și istoriei literare. Gestul clinic major al lui E. Negrici este de a da la o parte voalurile și perdeaua de mituri și iluzii de pe literatura română, „a reface contactul firesc cu opera”: a face ca aparențele să fie văzute. Pe un al doilea plan, se situează componentele gesticii cinice a lui E. Negrici: spiritul de negație și miza pe „forța expresivă a gândirii opozitive”. Iluziile literaturii române provin din adeziunea fără simț critic la o aceeași
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
din adeziunea fără simț critic la o aceeași inerțială doxa. Paradigmaticul critic clinic care este E. Negrici renunță la consimțirea în minciună, fantasmă și mit, dă la o parte perdeaua de iluzii de pe literatura română, ne arată cum să vedem aparențele. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
și apoi despre el care îl însoțește pe Golgota pe acela care a salvat lumea din haosul iernii. Sfântul glăsuiește despre intervenția cerului în veacul care se umblă spre rai. Sfântul este credința și este rănit de primatul adevărului asupra aparențelor, asupra iluziilor. Și adevărul va da viață, căci adevărul consistă în a închipui lucrurile așa cum le vede Dumnezeu: cine crede în mine, nu va muri în veci. Credința a îndreptat vremile strâmbe, a alungat stafiile, a ars nelegiuirile și a
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]