89,637 matches
-
Dorina Grăsoiu, Giosué Carducci de Edmond Rod, pe care îl și publică în "Revista de istorie și teorie literară", după "Constituționalul"; în schimb textul Chestiuni politico-ideologice din "Ziua" nu este supus aceluiași regim de integrare proprie. Stancu Ilin stabilește cronologia apariției și dispariției "Moftului român", într-o cuprinzătoare demonstrație în "Revista de istorie și teorie literară", atât referitoare la unele inconsecvențe din Viața lui I. L. Caragiale, cât și semnalarea că numerele din 1902 "aparțin juridic" lui D. Teleor, articolul lui George
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
colinele îndepărtate fiecare gură de mocirlă uitată Doamne Dumnezeul meu ziua care-mi spintecă țipătul pe care-l scot și cârdul multor păsări ciopârțită îmi este mânia și sângele meu năvălește liber. Din volumul In hora mortis, în curs de apariție la Editura Călăuza, Deva
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
literară a publicat, la timpul potrivit, o recenzie semnată de Mircea Anghelescu. Doi ani mai tîrziu, cartea a apărut și în Franța, la Editura L'Harmattan. Cea de a doua carte a Sandei Nițescu, intitulată Café este în curs de apariție, tot la Editura Cartea Românească. "De atunci a început aventura" Succesul Firului de mărar... în România, cel puțin printre intelectualii dintr-o anumită generație, este un fapt. Cred însă că pe cititorii noștri i-ar interesa și ce soartă a
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
anumită generație, este un fapt. Cred însă că pe cititorii noștri i-ar interesa și ce soartă a avut Un brin d'aneth... în Franța. Te-aș ruga să povestești cum s-a vîndut cartea, ce ecouri ai avut după apariție. Știi destinul acestei cărți, care a fost publicată mai întîi la Cartea Românească, în traducerea Irinei Mavrodin, cu ilustrația regretatului Horia Bernea, și numai la doi ani după aceea a putut apărea și în Franța, la Editura L'Harmattan. Este
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
ales Un brin d'aneth..., ca temă pentru clasa ei. Copiii au pregătit mîncăruri tradiționale românești. Pe urmă, mi-a trimis și o fotografie, cu clasa în care era harta României... În sfîrșit, asta m-a impresionat mai mult decît apariția unor articole în presă, care poate că ar fi fost mai convenționale. Era o relație extrem de directă. Apoi, după cum știi, în fiecare an, la Sète, în sudul Franței, are loc un festival românesc, intitulat Journées franco-roumaines. A fost inițiat de
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
de pictură. Eu găsesc că acest eveniment, care se desfășoară în fiecare an, este benefic, pentru difuzarea culturii românești. Prin cafenele, detectiv" Ți-aș propune să vorbim despre această a doua carte, intitulată Café, din cîte știu, în curs de apariție. Da, tot la Cartea Românească; sper să apară într-un viitor foarte apropiat. Cine a tradus-o? De data asta, am decis să o traduc chiar eu. Mi se părea că eram singura care puteam să "simt" echivalentul termenilor din
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
Parisul secolului XIX, despre pasajele Parisului și despre Baudelaire, mi-am dat seama că sînt niște cuvinte-cheie, care-mi folosesc în ceea ce scriu eu. De pildă, acest termen de flâneur, care a fost creat în secolul XIX și care desemna apariția unui tip de individ, care avea timp, așa că mergea să se așeze pe terasele cafenelelor, care existau în pasaje. Flâneur-ul avea o perspectivă "deschisă" asupra străzilor, asupra a ceea ce se întîmplă, asupra mișcării umane din jurul lui. Acest individ se afla
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
vin niciodată singure. Ele se precipită în fazele emancipării, de la filmografia autohtonă la prelucrarea celei mapamondice, în familia conexă a necesarelor dicționare, ghiduri bio-filmografice ș.a.m.d., mai totdeauna utile și vandabile, cu toate lacunele și tarele lor. Încă înainte de apariția Micii enciclopedii a cinematografiei universale (subtitlu la Secolul cinematografului, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989), dispare tragic prin suicid titulara de atunci a rubricii de film de la România literare, Ioana Creangă - cel mai credibil liant transarhivistic al colectivului auctorial, cu nu
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
Opere, în trei volume. Nu orice fel de volume, dacă ne gândim că numără 1835 de pagini, primul, 1270 și 1238 următoarele, pentru care a fost folosită extrem de fina hârtie "biblie" a exemplarelor de lux. Ediția debutează, ca dată de apariție, în anul 2000, cu Proză literară (I) și Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri (II), continuă în 2001 cu Publicistica (III) și urmează să-și definitiveze matematica fundamentală a conținutului odată cu volumul Corespondență (IV). Semnează îngrijirea textului și cronologia Stancu Ilin
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
îngrijirea textului și cronologia Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav, pentru primele două volume. Își continuă activitatea de îngrijire a ediției, Stancu Ilin și Constantin Hârlav. Prefața aparține lui Eugen Simion, I. L. Caragiale și spiritul românesc. Așa cum se prezintă, asemenea apariții editoriale, individualizate în colecția "Opere fundamentale" ale literaturii române, sunt o certitudine estetică. Mă refer la colecție, în totalitatea sa, gândită de Eugen Simion, coordonatorul său, în formula colecției franceze "Pléiade" a Editurii Gallimard. Rigoarea concepției, precizia aplicării sale în
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
realizăm importanța Bibliografiei. Autorii ediției nu se sfiesc să-i recunoască valoarea și sprijinul, participarea la definitivarea, în timpul util, a întreprinderii lor de anvergură. Numai cu datele oferite de Bibliografie a fost posibilă cuprinderea fără tăgadă a spațiului și timpului apariției textelor, participarea scriitorilor din diferite zone ale țării, la promovarea operei lui Caragiale. Un surplus al lămuririi depline, mai mult decât prețios, posibil doar prin recuperarea textelor, din periodice - evident - pe care nu le-au parcurs în nici un caz nu
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
Cătălin Constantin Într-unul dintre primele numere din acest an ale României literare consemnam exotismul unei apariții editoriale: Simona Corlan-Ioan scria despre Inventarea Africii Negre, despre imaginile care compuneau, în mentalul european al secolului al XIX-lea, geografia fascinantului continent. Studiile românești de imagologie, disciplină destul de vag conturată la noi, au primit prin această carte o contribuție
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
Gabriela Melinescu Fragmentele de mai jos fac parte din al doilea volum al Jurnalului suedez, în curs de apariție la Ed. Polirom din Iași. Publicarea lor în avanpremieră editorială coincide cu aniversarea nașterii Gabrielei Melinescu. România literară îi urează cu acest prilej un călduros "La mulți ani !" IANUARIE 1989 Când ies pe stradă simt imediat că cineva e în spatele
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
neliniară, supusă multor amânări, ezitări, reveniri și ocoluri. Rezultatul final va fi însă unul revoluționar. Deși în epocă motivul sexualității începuse să capete o tot mai mare frecvență și vizibilitate în publicațiile medicale, literare sau conexe, el rămâne totuși, până la apariția studiului de față, în cea mai mare măsură marginal (o singură apariție într-adevăr notabilă și de foarte largă audiență: Psychopatia sexualis a lui Krafft-Ebbing, lucrare căreia atât Freud, cât și contemporanii săi îi datorează mult). Pe bună dreptate, James
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
însă unul revoluționar. Deși în epocă motivul sexualității începuse să capete o tot mai mare frecvență și vizibilitate în publicațiile medicale, literare sau conexe, el rămâne totuși, până la apariția studiului de față, în cea mai mare măsură marginal (o singură apariție într-adevăr notabilă și de foarte largă audiență: Psychopatia sexualis a lui Krafft-Ebbing, lucrare căreia atât Freud, cât și contemporanii săi îi datorează mult). Pe bună dreptate, James Strachey consideră Trei eseuri... ca fiind o operă revoluționară - poate cea mai
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
și definitivele sale rupturi, idiosincrasiile perpetuate de la an la an, în ciuda unor modificări ale comportamentului Ťincriminatuluiť, disprețul fățiș pentru Ťfripturiștiť și ŤPurtătorii de vorbeť". Cît despre o altă față a personalității sale, aceea legată de DSR și de luptele pentru apariția acestei cărți, Gelu Ionescu îi face o descriere precisă, pentru că este vorba despre o expresie comună a intelectualului român în general, intelectualul "învins": "Istoria Dicționarului este istoria unor umilințe și a unor concesii, a unei lupte surde pentru calitatea acestei
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
an, am împlinit (nu 60, ci 70 de ani!) și Fundația, pentru care am făcut cîte ceva, nu doar că nu m-a Ťserbatť, dar - ca și Uniunea, universitatea etc. - nu mi-a trimis nici măcar o felicitare banală"... Neașteptată este apariția, în toată această corespondență cu prietenii și apropiații, a unei scrisori adresate lui Sorin Ovidiu Vîntu: "Am aflat despre ŤGelsorť și despre Dvs. prin vechi prieteni din arena literară, dnii Eugen Simion, președinele Academiei, unde și eu sînt membru, Emil
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
istorie a modurilor de căutare, a întrebărilor, cel mai adesea fără răspuns, care par să rezume, definitoriu, întreaga cultură occidentală. Volumul e ultimul dintr-o trilogie, integral publicată în română în ultimii ani la editura Meridiane, care în America, la apariție, a fost cotată drept bestseller. Descoperitorii, primul volum, s-a ocupat de știința occidentală, iar cel de-al doilea, Creatorii, s-a oprit asupra artei. Cîteva titluri mai vechi - The Americans, The Image - l-au consacrat pe Boorstin, fost director
O istorie a căutării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15291_a_16616]
-
Rodica Zafiu Gramaticile românești constată în genere slaba prezență a viitorului anterior în limba actuală. De altfel, acest timp verbal este o formă cultă, livrescă, a cărei prezență în sistemul limbii pare să fi fost totdeauna marginală (chiar apariția fiindu-i tîrzie; originea sa e controversată: după unii lingviști reprezintă o evoluție internă, de tip romanic, în vreme ce după alții ar reflecta o influență slavă, manifestată în texte culte). în prezent, perifraza de viitor anterior (formată din viitorul verbului a
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
prin cea care echivalează, alegoric, traiectul existențial cu traiectul labirintic și ajungînd la treapta pe care s-ar situa operele care, "deși nu folosesc referirea la construcția labirintică, prilejuiesc alegoriei interpretative această referire"), Mihai Moraru constată că esențial, în toate aparițiile modelului rămîne faptul că "labirintul e înțeles ca sistem uman, irațional, apropiindu-se astfel de construcția malefică; labirintul nu este rodul acțiunii legii naturale, ci o intervenție împotriva acesteia." Interesante sînt, în această ordine de idei și trimiterile intertextuale, foarte
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
Grete Tartler Vizita medicului de curte, una din cele mai de succes scrieri ale suedezului Per Olov Enquist, a fost deja tradusă, după apariția sa în 1999, în 17 limbi. Romanul, premiat, a fost primit cu elogii chiar și în lumea daneză, unde oamenii sunt în general sceptici față de folosirea, de către vechii lor adversari, suedezii, a unuia din cele mai controversate episoade din istoria
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
mai profita de renunțarea la biletele cu chipul lui Eminescu, Iorga, Grigorescu sau Aurel Vlaicu. Pentru omul de rând, e pură iluzie să-ți imaginezi că dacă renunți la zerouri ai scăpat și de istoria nefastă care a condus la apariția lor. Iar pentru propovăduitorii ideii e crasă ticăloșie: deși s-au specializat în roluri care-i arată mai proști decât sunt (vezi cazul unui domn de la Banca Națională, împins să ne zâmbească la televizor ori de câte ori se profilează o catastrofă), ei
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
Roxana Racaru La aproape patru ani de la apariția manifestelor himeriste, editura Vinea ne propune o antologie a poeziilor și scrierilor programatice ale lui Vasile Baghiu, promotorul acestei mișcări. Fără să fie deja un bilanț al curentului în sine, sau o încercare de a vedea în ce măsură himerismul, "prima direcție
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
dar anumite speculații contafactuale sunt permise (mai ales că istoria însăși se scrie în cadre de referință în care presupunerile contrafactuale tacite, uneori și explicite, joacă un rol important). îmi permit deci următoarea ipoteză, interesantă în contextul discuțiilor generate de apariția Jurnalului lui Mihail Sebastian. (Ipoteza figurează, într-o formă succintă, și în volumul meu recent și m-am bucurat că a-ți remarcat-o.) Jurnalul lui Sebastian documenteză disoluția lentă, foarte lentă, plină de ezitări și reveniri, a marii prietenii
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
de latura negativă a întretăierii de improbabilități - de care mă temeam. Ce mai scrieți? Ce va mai apărea în România? Nu-mi place să vorbesc despre proiectele mele, am superstiția că nu se realizează. Pot totuși menționa aici două probabile apariții: cartea despre relectură, cu titlul A citi, a reciti: Către o poetică a (re)lecturii, pe care o traduce profesorul Virgil Stanciu de la Cluj pentru editura Fundației Culturale Române; și o nouă ediție "definitivă" a microromanului-eseu Viața și opiniile lui
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]