1,004 matches
-
la luptă, la ceea ce teologii numesc agonie, ci, înfățișând trecutul ca un destin, ca un blestem, învață pe oameni apatia. Creștinul singur - o arată Unamuno, în «Agonia creștinismului» știe să deprindă sensul luptei, al agoniei. Istoria obișnuită înlocuiește agonia prin apatie, constituind astfel cea mai proastă școală cu putință pentru individ. Din punct de vedere moral, individul de azi e mai rău înzestrat decât oricare altul, poate, iar într-o largă măsură faptul se datorește spiritului istoric, istorismului, care a ridicat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
constituind astfel cea mai proastă școală cu putință pentru individ. Din punct de vedere moral, individul de azi e mai rău înzestrat decât oricare altul, poate, iar într-o largă măsură faptul se datorește spiritului istoric, istorismului, care a ridicat apatia omului modern - încurajată de altfel și de presiunea celorlalte puteri anonime - la rangul de floare aleasă a lucidității. [...] Caracteristic încă, pentru omul modern, e sentimentul de «a aștepta să se întâmple ceva». Nu s-a întâmplat încă? Se va întâmpla
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
unei vieți în care fiecare zi este la fel sau asemănătoare cu cea anterioară și cu următoarea, insă viața de la bord, în care totul era planificat și există un moment precis pentru realizarea fiecărei sarcini, nu avea nici o legătură cu apatia vieții în acel loc, unde nu era absolut nimic de făcut. Majoritatea bătrânilor marinari iubesc această monotonie, care ajunge să se transforme într-un ritual cu atat mai îndrăgit cu cât este mai minuțios, cu mii de sarcini neînsemnate care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
decât cu prietenul lui de la Casa de copii. De altfel, elevii nu se înghesuiau să-i adreseze vreun cuvânt. Veșnic încruntat și incomunicabil, școlarii se temeau de el. Vându era scund și de o veselie debordantă, în totală contradicție cu apatia celuilalt. Îi curgea încontinuu nasul și zilnic tovarășa îl lovea peste față din pricina asta. Prima lovitură peste obrazul băiatului izbise urechile Luanei ca o plesnitură de bici. I se oprise inima în loc. Se așteptase ca pământul să se surpe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fost cel mai îngrozitor lucru care i se putea întâmpla. Altă dată plină de vervă obositoare, Luana afișa acum o tăcere bolnăvicioasă. Mama o iscodi cu insistență. Se ținu după ea prin toată casa, insistând să afle motivul stării de apatie. Luana se răstea, se plângea de dureri de burtă, voia să fie lăsată în pace și amenința că va pleca înapoi la Iași. Simțind atmosfera încărcată, ca într-o zi de vară toridă când vântul uită să mai adie, Sanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
câteva ori, absentă. Apoi se opri îngrozită, nu știa dacă din greșeală nu inversase cumva formula. Avea un gol, o neliniște, o stare de încordare. Nu înțelegea care era cu adevărat rostul acelei stagnări, ce se schimbase, de unde oare atâta apatie. De dimineață o văzuse pe Ioana, femeia de serviciu de la birouri, o brunetă mică și foarte vorbăreață, picotea pe un hârb de scaun, la WC-uri. Ședea cu tâmpla rezemată de perete, cu un picior împins în față, cu genunchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
silă. Puterea lui stătea în plicurile albastre. Carmina se gândi să plece, simțea din nou că i se șubrezește încrederea... se temea de stările de amorțire, când se alarma de inutilitatea și delăsarea sa, când cădea într-o trasă de apatie imediat după o exaltare de câteva săptămâni timp în care reușea să citească și să acumuleze enorm, să se entuziasmeze ca în pragul unor decizii majore, să i se pară că totul este posibil, că nimic nu-i mai șade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pioșenie, ca în fața unui altar, cum să încheie măreția acelei zile cu o juisare slabă, realizată după îndelungi eforturi? Foarte curând în casa celor doi tineri s-a instaurat o atmosferă laborioasă. Ea fusese precedată de o ciudată stare de apatie a lui Ovidiu. Trecuse avalanșa de vizite, de cadouri, de surprize... prea multă liniște survenise deodată. Lui Ovidiu poate i-ar fi plăcut o atmosferă de sărbătoare continuă, de preparative în vederea unor petreceri, plimbări, evadări în natură și trezirea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nimic. (Theodore Roosevelt) • Durerea incertitudinii este mai acută decît certitudinea durerii. • Există riscuri și un preț pentru fiecare plan de acțiune. Dar ele sînt cu mult mai puține decît riscurile și prețul plătit pe termen lung pentru starea confortabilă de apatie. (John F. Kennedy) • Dacă îți este frică de eventualele pierderi, nu vei învinge niciodată. • Asumă-ți riscuri; nu ai unde cădea cînd stai pe pămînt. (Daniel S. Peña) Dacă vrem să se schimbe ceva, trebuie, în primul rînd, să ne
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
mă atașasem, neștiind unde plecăm și ce ne rezervă cei încă cinci ani de detenție pe care îi mai aveam de ispășit. Aveam totuși speranța ca schimbarea să le scoată pe Ulitia și pe cele două fete ale ei din apatia sumbră în care căzuseră de când aflaseră de executarea celor șase bărbați ai familiei lor. Dacă pe Ana o mai lega de viață nepotul ei Vasili, rămas orfan, pentru Ulitia și Olga viața nu mai avea nici un sens, rămâneau ore în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Gerhard a ezitat câtva timp. Nu vârsta era cauza ezitării lui, munca conservase condiția fizică a celor trei femei care arătau în putere pentru cei optzeci de ani ai Ulitiei și șaizeci ai Anei și Olgăi. Ceea ce îl bloca era apatia lor; nu auzise nici un cuvânt rostit de vreo una din ele, nu știa din ce parte să le abordeze, deci a trecut la tonul care nu admitea replică. "Dumneata, babușca, o să ai grijă de curățenia casei în care locuim cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Zicea cu mâna pe inimă că n-a văzut sau auzit de nicio fată, băiat sau bătrâne..." Calvarul așteptării angoasante a durat de la începutul lui februarie până în luna mai. Timpul se scurgea între accese de disperare nebună și stări de apatie totală. Gerhad își rupea cu greu timp din spital ca să facă în fiecare săptămână drumul până la Cingaly, de unde se întorcea tot mai trist, tot mai posomorât. Și totuși își găsea puterea să încerce să mă scoată din starea de apatie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
apatie totală. Gerhad își rupea cu greu timp din spital ca să facă în fiecare săptămână drumul până la Cingaly, de unde se întorcea tot mai trist, tot mai posomorât. Și totuși își găsea puterea să încerce să mă scoată din starea de apatie, să mă îmbărbăteze. Peste câteva săptămâni a reușit să mă readucă lângă el în spital; grija pentru suferințele altora poate fi un balsam pentru propriile suferințe. Nașteri erau tot mai puține, se simțea și aici că numărul deținuților scade. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în curte, sub cerul liber. Ascultând conversațiile frivole între cele două familii, eram mai tăcută în ziua aceea. Ei ar fi zis că mi-e rău. Chiar m-au și întrebat dacă mă simt bine. Eu am pus aparenta mea apatie pe baza oboselii. Atunci Angi, nelămurit cu privire la tăcerea mea, deveni și mai atent. Puțin încruntat, mă privea mai tot timpul și era pregătit să-mi satisfacă cel mai mic capriciu. La un moment dat îmi luă bărbia în mâini și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
comune copiilor adoptați, după vârsta de șase luni, au fost manifestările de timiditate și anxietate în raport cu adoptatorii în perioada imediat următoare plasamentului (șapte cazuri din zece). Trei copii adoptați din centre de plasament, după vârsta de 2 ani au manifestat apatie, retragere în sine, indiferență față de stimuli. Cele mai importante probleme au fost prezentate de o respondentă care a adoptat un copil ce a beneficiat de forme multiple de plasament: spital pediatrie până la vârsta de 6 luni, centru de plasament până la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
optim Pareto, nu o va face decît dacă va fi forțat de competiția celorlalte partide"21. Activitatea de lobby, interesele speciale de grup, activitatea scăzută a electoratului, informația imperfectă și competiția limitată pot fi tot atîtea cauze ale deciziilor ineficiente. Apatia electoratului, dezamăgit sau dezinteresat și competiția slabă dintre partide, pot conduce ușor la situații de monopol politic, care favorizează deciziile în interesul unor privilegiați și ineficiența lor pentru marele public. Aceleași rezultate le poate avea și accesul redus la informație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este recomandat ca părinții să își învețe copilul să își exprime emoțiile. Molero insistă și asupra faptului că plânsul poate fi semnalul unei depresii. Plânsul este un lucru normal, dar nu și atunci când i se asociază stări de insomnie, stres, apatie, tristețe, pierdere în greutate sau gânduri sinucigașe. În aceste cazuri,vorbim despre tulburările psihice care necesită examinarea medicală.
De ce este plânsul sănătos () [Corola-journal/Journalistic/68525_a_69850]
-
am fost educați că nu e bine să vorbim în public, încît făptura lui a devenit incomodă pentru cei care ne monitorizează ideologic cultura. Mai mult chiar, e atît de necuviincios prin talentul cu care îi scoate pe oameni din apatia cotidiană, ridicîndu-i în cîteva minute pînă la pragul efervescenței psihice, încît energumenul acesta inconfortabil e pe cale să devină un caz de rezonanță politică. Căci, ca orice fenomen de contagiune colectivă, atitudinea lui Puric va înceta să se mărginească la ecourile
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
pură de cea mai bună calitate. "Diagnosticul" pus poeziei lui Vasile Baghiu îl poate face invidios și pe cel mai performant critic-critic: Între oxigen și extincție, poezia lui Vasile Baghiu este ca un pacient din pavilionul incurabililor urmărind cu egală apatie euforică picăturile perfuziei cum îi alunecă în trup și cuvintele spovedaniilor sale cum pleacă în lume: viziune liniștită, prefiguratoare, cathartică" (p. 11). Regal poetic de Constantin Abăluță propune cititorului un tur ghidat prin cîteva săli de poezie contemporană dintr-un
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
în duh pe lîngă ea" (Mă aflu iar pe locul morții mele...). Nefiind totuși cu putință totala extragere din real a făpturii umane, o perspectivă ce se îmbie poeziei este cea a sublimului conștiinței, a răsucirii acesteia dinspre insensibilitate și apatie către lumina harului. Chiar dacă lumea dată e discontinuă, umbrită de imperfecțiunea creaturii, în raza unei asemenea lumini se poate ivi acel spațiu privilegiat între toate în care se unifică eternitatea și vremelnicia, transcendența și imanența, absolutul și contingentul. Individualitatea fragilă
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
și cu o coerență insuportabilă: "Îți vei fi aducând aminte poate că-ntr-o scrisoare ți-am cerut iertare c-am îndrăznit a te iubi. Știam eu de ce-o cer. Știam prea bine că fondul sufletului meu e desgustul, apatia, mizeria. Eu nu sunt făcut pentru nici o femee, nici o femee nu e făcută pentru mine, și oricare ar crede-o aceasta, ar fi nenorocită. Nu iubesc nimic pentru că nu cred în nimic și prea greoi pentru a lua vreun lucru
Eminescu pentru toți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7362_a_8687]
-
nediscriminate social; (IV) promotor al comuniunii intelectuale." Dar, dincolo de aspectul "solar" al cafenelei, urmărit și regăsit mereu în literatură, Sorin Tomuța analizează și partea umbroasă a fenomenului, manifestată prin concentrarea în acest mediu a estetismului asocial cultivat de mișcarea Jung-Wien, apatia socială a artiștilor săi, preocuparea lor excesivă de "tematica psihologică". Concluzia sub acest aspect e generalizatoare și gravă, dar veridică: "Imaginea Vienei unitare și surâzătoare, metropolă a culturii și a traiului nepăsător, este pur și simplu un mit, o ficțiune
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
anti-sistem, transideologică; - Cei mai mulți provin din categoria celor fără opțiuni politice clare, marii absenți de până ieri din spațiul public; - Protestatarii din Piața Universității reprezintă masa de cetățeni în stradă, țipând fiecare pe limba lui, după ani de mitinguri regizate sau apatie cronicizată; - Cei mai mulți dintre protestatari, tineri sau foarte tineri, s-au refugiat mereu în scârbă și dispreț, lăsând sistemul să se întindă cât poate; - Reclamă utopii de genul "să plece toți și să vină alții în loc"; - Mic grup de tineri seduși
Ce le reproșează Dan Tapalagă protestatarilor din Piața Universității by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71476_a_72801]
-
studenții anului IV de la Filologie au avut prima lor ședință al cărei obiect era alegerea noului birou U.T.M. Cum nimeni nu se înscria la cuvânt (la punctul „discuții”) cei din prezidiu au început să-i mustre pe ceilalți pentru apatie, indiferentism etc., cineva aruncând imprudent cuvintele: „nu vă frământă nimic”. A fost ca o scânteie într-un mediu inflamabil. Georgeta Naidin, Mihai Nicolae, Marin Perșinaru, și după ei alți studenți, aproape douăzeci, au izbucnit cu vehemență, luându-și libertatea să
O scrisoare (re)găsită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4951_a_6276]
-
asociază expunerii prelungite la lumină și modificări în secreția melatoninei cu efect asupra reglații ritmului circadian (somn-veghe) determinând modificări: cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac; neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenta), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetentă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere și ideație suicidara".
România trece la ora de vară. RISCURI "periculoase" pentru sănătate by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/62379_a_63704]