2,077 matches
-
trăiam acum câtva timp! Pe voi nici nu vă duce mintea, dragii miei... Seară de seară mă așezam în fața televizorului gândind cu groază că voi auzi prin văzduh un sunet de trompetă urmat de vocea tunătoare a purtătorului de cuvânt apocaliptic anunțând: -"Aviara" ante portas!, adică la ușa apartamentului... Asta, deși vedeam la telejurnale, și într-o mulțime de reportaje, cum " Toată floarea cea vestită" a autorităților hoinărea prin vatra strămoșească mușinând cu importanță corespunzător-telegenică nu cumva vreun H5 sub acoperire
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
întrebare. Dar narațiunea transcende realitatea, Cesar autorul, asemeni personajului său are pasiuni voayeur-istice, lansează zvonuri, conspirații, este victimă a firii "întortocheată și fantasmatică, imaginativă până la delir și vagantă, paranoic de curioasă și de bănuitoare, versatilă, glisantă, inextricabilă, persecutată de scenarii apocaliptice". Reciproca este valabilă pentru că Cesar personajul este un narator secundar care-și înregistrează scenariile, experiențele. Ambiguizarea instanței narative este evidentă, vocea narativă aparține simultan unuia și aceluiași autor. Autorul real complică dilema întrebându-se: "Dar cine este autorul? Eu, autorul
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
sonoritatea terifiantă a alămurilor și de accentele declamatorii ale vocilor, subliniind profetic ideea deșertăciunii oricărei măriri și a toate cele omenești. Stihirile glasurilor sunt urmate de Strigătul Atotțiitorului (partea a 5-a, "corespunzătoare oarecum catolicului Dies irae"), în același registru apocaliptic. Deși penultima, secțiunea a 6-a, Evanghelia, constituie apogeul lucrării. Într-un crescendo solemn, orchestra și orga preced apariția basului solist. Cu rezonanțe de clopot gigantic, glasul lui despică parcă Cerurile, vestind sosirea ceasului "când morții vor auzi glasul Fiului
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
în consecință, compromiterea integrității ansamblului generează grotescul, truculența și tragicul. În romanul scriitorului spaniol, deteriorarea și derizoriul, pe care mizează îndeobște abordările moderne ale miturilor clasice, sînt duse pînă la extrem, ajungîndu-se la distrugerea, anihilarea totală, într-un cadru coșmaresc, apocaliptic. În haosul lumii distruse în cele din urmă de invadatori fioroși - o Eladă pustiită, o mare în ruine -, eroismul a fost înlocuit cu barbaria, iar mitul odiseic, purtat odinioară de apele mării, s-a destrămat. După proliferarea și fragmentarea multiplelor
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
formare, sărmana: finalul unei superbe, unei usturătoare Ironii, ...sfârșitul unei Epopei eroi-comice teribile să devină la urmă o exortație la patriotismul cel mai fierbinte; ca și cum autorul și-ar fi trădat brusc subiectul. Dar,... l-o fi trădat, oare? * Romândor termină apocaliptic: ...Și dacă-i hotărât din vecie Patria să cază fără vină! Aceeași soartă ș-a noastră fie, Un mormânt ne-astupe ș-o țărână Vrăjmașului alta nu-i rămână Decât pământul și slava română! Te și rușinezi de atâta măreție
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
Virgil Nemoianu descoperă și lecturi insuportabile din zona imaginarului grotesc. Se întâmplă cu romanul lui Ivan Bunin, Viața lui Arseniev, pe care, sunt convins, cititorii îl vor verifica numaidecât. Savuroase sunt și textele despre bibliotecari și biblioteci celebre, despre literatura apocaliptică și vestul american, despre cărțile de călătorii; un loc aparte îl ocupă francezii „vechi”, nefiind entuziasmat de urmașii lor din secolul trecut. Cititorul nostru rămâne îndrăgostit de Chateaubriand, de Balzac, Baudelaire și Hugo (cel din Notre-Dame), ca și de poezia
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
pentru Ioan Pintea, M.H.Simionescu - „Țoncu”, dar și pentru G. Andreescu, deși se află în dezacord în mai multe privințe. Se cuvine să amintim și notațiile despre lectură și literatură. Ele sunt, în genere, optimiste. Virgil Nemoianu crede că opiniile apocaliptice despre amurgul lecturii se referă, de fapt, la sfârșitul literaturii. Iar agresiunea actualității informatice este organizată și disciplinată de literatură, în funcție de trecutul nostru: „Literatura se dovedește așadar o adevărată tehnică de «management», de administrare a prea-multului care se înalță amenințător
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
consideră că printre lucrurile care dăunează cel mai mult investigației științifice a fenomenului O.Z.N. se află ufolatria. Sectele ufolatrice sunt acum în mare vogă, iar de la ufolatrie la escrocherie nu e decât un pas, așa cum s-a întâmplat cu secta apocaliptică poloneză „Antrovis“. Membrii acesteia sunt convinși că sfârșitul lumii este aproape și vor scăpa doar cei mai merituoși membri dintre ei. Scăparea va veni odată cu trei-patru O. Z.N. -uri care vor ateriza în regiunea muntoasă a Sileziei. A pătrunde
Agenda2004-6-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282027_a_283356]
-
greu de închipuit în care țipetele disperării erau înfiorătoare. La ușă s-a creat busculadă, copiii n-au mai putut ieși, iar părinții de afară, în marea lor disperare, bulucindu-se unii peste alții, au blocat ieșirea. Au urmat scene apocaliptice. Părea că Iadul a coborât pe pământ. Văzduhul s-a umplut de țipetele de groază ale părinților înnebuniți de spaimă și ale copiilor chemându-și părinții să-i salveze. Au rămas acolo înecându-se de fum, zbătându-se și răcnind
Paștele de foc la Costinești. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/97_a_202]
-
de Ultima Thule a Constanței Buzea: un poem precum aduc/ dar atît/ paharul cu apă trimite la un topos vechi, uitat într-o (post)modernitate care își strigă prezentul neurastenic și își țipă viitorul improbabil, bîntuit de himere și scenarii apocaliptice: „aduc/ doar atît/ paharul cu apă/ celui copleșit de onoruri/ îmbrăcat în costumul de mire/ este pregătit pentru ultima Thule/ un rigor îi cuprinde maxilarul/ și mîinilengheț ate/ nu ating paharul/ paloarea îi acoperă fruntea/ nu mă recunoaște/ sînt doar
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
dar macho, trece, în tradiția proletcultist-romantică, la răfuiala directă cu universul. Pentru neoromanticul nostru președinte, însă, universul are contururi precise și denumiri concrete: FMI, Banca Mondială, N.A.T.O., Uniunea Europeană. Într-un cuvânt, Occidentul. Date fiind împrejurările, recuzita catastrofica și discursul apocaliptic, e de presupus că dl Constantinescu rostea niște adevăruri care-i stăteau de mult pe limbă. Departe de a-i proba bărbăția, vocalizele antioccidentale au dovedit - dacă mai era nevoie - că președintele nostru este necopt din punct de vedere politic
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
atenția unor patroni aflați de față că literele de pe geamul firmei sînt scrise, diavolește, invers și nu pot fi citite din afara spre înăuntru iar patronii, numiți după prenumele automobilelor personale, safrane, Leganza și Silverado, îl alunga, enervați de prezicerile sale apocaliptice, linistindu-se totuși la gîndul că eroarea atrage, prin originalitatea ei, clienții (Open/Deschidere). În virtutea acestui scenariu biblic pe dos, cartea devine, într-adevăr, o galerie de "portrete". Realul e invadat de virtual: o angajată "drăcoasa" a Elephteryei se îndrăgostește
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
și exclusiv elogioase. Irina Petras laudă o carte de Norman Manea, Victor Cublesan laudă o carte de Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricina. Și ce se mai poate (laudă) când totul se poate (laudă)? Prozatori români apocaliptici Prestigioasa revista literară Apokalipsa din Republică Slovenia oferă cititorilor săi - în numărul 29/30 din 1999 - proza românească selectata cu bun-gust. Autorii români prezentați publicului sloven sunt Teodor Mazilu, Răzvan Petrescu, Dan Stâncă, M.M. Pavelescu, Cătălin Mihuleac, Miron Beteg, Ștefan
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
opui unei delte de lacrimi//resturile rămîn acestui dirijor cu lentile ușoare/ de pe subțirimea portativului/ să dirijeze el scufundarea" (aruncînd o scurtă privire). Pandantul temporal al mărginii e tîrziul, adică simțămîntul ne-făcutului în substanță, al nonepicului înlocuit de viziunea apocaliptica (statică precum orice viziune) sau măcar de cinismul utopiei. Delimitării în spațiu îi corespunde una în durată, precum o rană metafizica a artistului ce-și nutrește închipuirea din vermina: "tocmai acum cînd cimitirele/ se apropie în liniște/ unele de altele
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
faptului divers, încît sînt editorialiști care încearcă să aducă faptul divers la nivelul politicii. Între criza din coaliție și un spectacol porno la Sexy Club, Cristian Tudor Popescu alege comentarea consecințelor celui de-al doilea, ajungînd la un scenariu epistolar apocaliptic în care, potrivit editorialistului, prozator SF, fiul i-ar putea propune mamei, de ziua ei, un vibrator de uz intern și, îndeobște, bunele valori tradiționale ar fi în primejdie să dispară. De fapt, ADEVĂRUL, pe bună dreptate, nu obișnuiește să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
vieții și istoriei, la cotele unei virile purități stilistice. Dezbărate de luxuria metaforizantă, catrenele se organizează în jurul unor idei, concepte, obsesii binare, enunțul însuși fiind biunivoc, denotativ-conotativ, reflexiv-tranzitiv, de o modernitate deconcertantă: "Scrii, tot mai scrii/ versuri eliptice/ cu fantezii/ apocaliptice -/ Vântul cuvântul/ singur mai spune ce/ timpuri pământul/ o să-l întunece!". Bătăi în dungă convoacă mai toate semnele negativării vieții, istoriei și valorilor morale și existențiale, căreia peotul îi opune osânda scrisului, ca religie și soluție artistică. Poemele lui Ion
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
chestiune e un amestec de simbolism (dezarticulat, prelucrat în laboratorul contemporan, căci și atracția către geometrie pleacă de la mistica numerelor practicată de poeții simboliști) și expresionism (izvorînd ca o sevă din dispoziția întunecată a poetului, din înclinația sa spre decorul apocaliptic): "Nevăzutul călător/ pornește ploaia/ care oxidează resturile/ din viața mea/ și isteria clopotelor/ și tristețea unui furnicar/ și desfrîul minții// apoi șterge urmele/ celor plecați să aducă/ smerenie/ apoi urlă plînge pentru/ moartea nebunului/ mare cît tot cartierul// mai sînt
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
rolul taurului alb: "în fond, fanatismului îi este întotdeauna indiferent care este substanță inflamabila ce dezlănțuie focul; fanatismul nu dorește decît să ardă și să mistuie, să-și descarce forță de ură acumulată, și tocmai în astfel de momente istorice apocaliptice ale dementei colective reușește cel mai des demonul războiului să sfărîme lanțurile rațiunii și să se precipite nestăvilit și cu voluptate asupra lumii. Voința individului este complet neputincioasa în asemenea clipe cumplite de nebunie generală și de dezbinare a lumii
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
distopii cutremurătoare: tot ceea ce pătrunde în acest univers brutal și primitiv explodează de-a dreptul, transformîndu-se într-o calamitate tulburătoare. Neînțelegerile etnice capătă proporții colosale, la fel disensiunile religioase, ori violența împotriva femeilor. Intoleranță de orice fel, odată stîrnita, devine apocaliptica. Personajele lui Isaac Bashevis-Singer din Craiul cîmpiilor au, pentru a menține articulațiile unui astfel de univers, o constituție interesantă: ele sînt niște fundamentaliști frenetici, oameni precari și tocmai de aceea apți de modificări radicale, imprevizibili altfel decît strict la nivelul
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
Constantin Țoiu Potopul de știri și de comentarii abătut peste "mineriada a șasea" m-a copleșit, neîndrăznind să mai spun și eu o vorbă pe tema această apocaliptica, avînd un a de rutină... E ce m-a făcut să-mi aduc aminte de un reportaj scris pe vremuri la îndemnul lui Geo Bogza despre lucrătorii din adîncuri înzestrați cu o psihologie aparte. Drept să spun, efortul lor subteran
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
rosti o frază coerentă, furișarea nerușinata a politicienilor în consilii de administrație grase, ciolaniada odioasa, în care lăcomia endemica a pedeseristilor și-a dat mâna cu profta de înavuțire tot mai nesățioasa și la oamenii Convenției Democrate, induc un mesaj apocaliptic: domnilor, din țara asta trebuie să se aleagă praful, așa că înfruptati-vă cât mai puteți! Detest să mă plasez pe poziția sorcovelilor patriotice ieftine, cu un grețos iz de circ politicianist, pentru că aici e vorba de cu totul altceva: de însăși
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
vor încerca, după obiceiul lor, să-și mai dea pe fata blestemățiile. Vor urma tot felul de provocări la adresa ungurilor, a primejdiei reprezentate de universitatea în limba maghiară, a "ruperii Ardealului din trupul sfânt al țării", vom fi martorii "dezvăluirilor" apocaliptice á la Vadim și Păunescu despre betele în roate puse de mică țară de dincolo de Tisa carului triumfalist al nației. Toate bune și frumoase. Dar să nu uităm că, incepand cu 11 martie 1999, atunci când îi înjuram pe vecinii de la
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
ănceput cu teme date ori proza de dupa Iarnă bărbaților?! Mărturiile din Jurnalul lui Ioan Hudița și altele asemenea pot fi, la fel, invocate că "probe" ăntr-un imaginar proces, dar și văzute că expresii ale teribilei derute intelectuale dintr-o vreme apocaliptica. Ravagiile an conștiința produse de această deruta nu au ocolit literatura, dimpotrivă, au pustiit-o. Pentru a reconstitui, descrie, ăntelege ce și cum s-a ăntămplat, logica tribunalelor rămâne ansa neputincioasa. Dacă nu cumva, ăn mod pervers, chiar prelungește, fie
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
spaima apocalipsei a făcut ravagii la mai toate posturile de televiziune cu pretenții. E adevărat, Cronicarul n-a avut nici un fel de temeri că anul 2000 va da dreptate prezicătorilor care dădeau ca sigură apocalipsa. Dar vulgaritățile de-a dreptul apocaliptice oferite ca programe de Revelion cu prilejul sfîrșitului de mileniu, ne-au făcut să ne întrebăm cine dă undă verde pe post unor asemenea produse care vor fi dat frisoane și boschetarilor cu vocație. Dacă ideea că între milenii se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
când a vorbit, cu toată seriozitatea de tenor de care e capabil, despre iminentul război din Transilvania. Nu știu pe ce se bazează dl Nastase, n-am de unde ști ce informații secrete va fi posedând. Însă a construi un scenariu apocaliptic doar pentru a ajuta partidul să reintre în cărți e parcă prea de tot. În plus, mi se pare criminal că noi să aducem vorba despre astfel de lucruri, oferindu-le eventualilor inamici scuză că românii înșiși împing situația spre
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]