113 matches
-
Linea temporalis superior ossis parietalis") și linia temporală inferioară ("Linea temporalis inferior ossis parietalis"). Pe linia temporală superioară se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Pe linia temporală inferioară se inseră mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Deasupra liniei temporale superioare se află aponevroza epicranienă ("Galea aponeurotica"). Sub linia temporală inferioară se află fosa temporală. Posterior aproape de marginea sagitală (superioară) a osului parietal se află o gaura inconstantă - gaura parietală ("Foramen parietale") prin care trece vena emisară parietală (Santorini) ("Vena emissaria parietalis"). Marginea superioară
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
liniară inconstantă aflată pe fața exocraniană a solzului osului occipital, deasupra liniei nuchale superioare, fiind paralelă cu ea. Pe porțiunea laterală a liniei nuchale supreme se inserează porțiunea occipitală a mușchiului occipitofrontal ("Musculus occipitofrontalis") și pe porțiunea medială se inserează aponevroză epicraniană ("Galea aponeurotica"). Liniile nuchale Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII-a. 2006
Linia nuchală supremă () [Corola-website/Science/325388_a_326717]
-
sau "Fossa cubiti") în care se găsesc mușchiul biceps brahial ("Musculus biceps brachii"), mușchiul brahial ("Musculus brachialis"), nervul radial ("Nervus radialis") și artera brahială ("Arteria brachialis"); artera brahială se află între bicepsul brahial și rotundul pronator și este acoperită de aponevroza mușchiului biceps brahial ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii"). La acest nivel, nervul medial părăsește vasele brahiale cu care a coborât de-a lungul brațului, angajându-se între fasciculele de origine ale mușchiului pronator rotund. Printre cele două capete de origine ale
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
faringelui, altele se continuă cu fibrele de partea opusă; fibrele superioare se arcuiesc superior și posterior, terminându-se pe tuberculul faringian al procesului bazilar al osului occipital, lăsând o porțiune lipsită de musculatură imediat sub exobaza craniului, formată uneori de aponevroza faringiana. Constrictorul superior al faringelui are patru porțiuni care poartă fiecare denumirea după formațiunile anatomice pe care se prinde: porțiunea pterigofaringiană, porțiunea bucofaringiană, porțiunea milofaringiană și porțiunea glosofaringiana. 1. Porțiunea pterigofaringiană ("pârș pterygopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul pterigofaringian
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
biceps brahial, tendonul mușchiului brahial și coarda oblică ("Chorda obliqua membranae interosseae antebrachii"), se poate dezvolta o bursă, numită bursa interosoasă cubitală ("Bursa cubitalis interossea"). De pe partea medială a acestui tendon terminal comun se desprinde o lamă aponevrotică triunghiulară numită aponevroza mușchiului biceps brahial sau "expansiunea bicipitală" ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii" sau "Aponeurosis bicipitalis"). Aponevroza radiază în direcție ulnară și se prinde pe fascia brahială ("Fascia brachii") și fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), trecând ca o punte peste vasele humerale (artera brahială
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
poate dezvolta o bursă, numită bursa interosoasă cubitală ("Bursa cubitalis interossea"). De pe partea medială a acestui tendon terminal comun se desprinde o lamă aponevrotică triunghiulară numită aponevroza mușchiului biceps brahial sau "expansiunea bicipitală" ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii" sau "Aponeurosis bicipitalis"). Aponevroza radiază în direcție ulnară și se prinde pe fascia brahială ("Fascia brachii") și fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), trecând ca o punte peste vasele humerale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. La umăr, tendoanele bicepsului brahial sunt situate în
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
radialis") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). Șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis") este delimitat: lateral de tendonul mușchiului biceps brahial, medial de mușchiul rotund pronator, profund de mușchiul brahial, arcada mușchiului flexor superficial al degetelor și superficial de aponevroza bicipitală; prin el coboară vasele brahiale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. are o acțiune atât asupra antebrațului cât și a brațului. Cu toate că sare numai peste două articulații (articulația umărului și articulația cotului), acțiunea lui se efectuează până în
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
capsula articulară a acestor articulații și se inseră pe falanga proximală. Aici fiecare tendon al mușchiului extensor al degetelor primește expansiuni largi aponevrotice trimise de mușchii lombricali și mușchii interosoși, împreună cu care formează un aparat fibrotendinos complex al degetelor, numit aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon a mușchiului extensor al degetelor se inseră pe fața dorsală a falangei a doua și a falangei a treia a degetelor 2, 3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
lung. Acesta tendon trece înapoia retinaculului flexorilor ("Retinaculum flexorum") și se inseră printr-o expansiune fibroasă, pe fața anterioară (volară) a bazei metacarpianului ("Basis metacarpalis") al II-lea, adesea și pe baza metacarpianul al III -lea. Proximal este acoperit de aponevroza mușchiului biceps ("Aponeurosis bicipitalis") și de mușchiul palmar lung ("Musculus palmaris longus"). Pe antebraț fața superficială este acoperită de fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și piele; fața profundă acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și mușchiul flexor
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
degetelor și al mușchiului flexor lung al policelui, care sunt situați mai profund. Alunecarea tendoanelor este facilitată de o teacă sinovială (vagina). La palmă, tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor sunt acoperite de arcada arterială palmară superficială ("Arcus palmaris superficialis"), aponevroza palmară ("Aponeurosis palmaris") superficială și piele și acoperă tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor. La degete tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor prezintă în dreptul falangei proximale câte un orificiu prin care pătrunde tendonul corespunzător al mușchiului flexor profund al degetelor
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
articulației metacarpofalangiene, unde acest tendon se lățește și, unindu-se cu o formațiune similară, provenită din mușchiul interosos corespunzător. Acest tendon terminal se inseră pe marginea laterală a tendonului mușchiului extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum") destinat pentru degetul respectiv (aponevroza dorsala a degetelor care acoperă suprafață dorsala a degetului). Tendoanele terminale se inseră și pe fata laterală a articulației metacarpofalangiene și pe fata dorsala a bazei falangelor proximale a ultimelor patru degete respective. Astfel, primul mușchi lombrical se inserează pe
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
mușchii interosoși. Sunt flexori ai falangei proximale și extensori (slabi) ai falangelor medii și distale ale degetelor II-V. Această acțiune complexă se datorește faptului că, în momentul contracției, lombricalii flectează falanga proximală. Dar prin flectarea falangei proximale se întinde aponevroza dorsala a degetelor care se inserează cu vârful sau pe ultima falanga și astfel extind ultimele două falange. Primul și al doilea mușchi lombrical sunt inervați de nervul median (neuromer C-Th). Al treilea și al patrulea mușchi lombrical sunt
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
cu o formație similară a mușchilor lombricali, prinzându-se pe tendonul corespunzător (II, IV și V) al mușchiului extensor al degetului ("Musculus extensor digitorum"), distal de articulația metacarpofalangiană și pe pe baza falangei proximale respective și ia parte la formarea aponevrozei dorsale a degetului respectiv. Astfel, primul mușchi interosos se inseră pe tendonul mușchiului extensor al degetului destinat indexului și pe fața medială a bazei falangei proximale a indexului, al doilea mușchi interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]