1,075 matches
-
Cormack J., 1995Ă. Am menționat anterior și existența morții programate care poate fi generală și foarte frecvent celulară. Utilizarea acestor termeni în literatura de specialitate este adesea neconforma realității,fiind priviți când prin prisma aspectelor morfofiziologice, cănd prin prisma filozofica. Apoptoza este termenul cel mai recent și mai puțin cunoscut, cu toate că i-au fost dedicate mii de pagini. Este considerată sinonima cu moartea programată, desi chiar din titlul lucrărilor se menționează că este produsă de un număr foarte mare de agenți
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
foarte mare de agenți apoptogeni. Suntem întru totul de acord că moartea celulară programată din timpul organogenezei sau din involuția a numeroase organe coordonate hormonal (prostată, testicule, endometru, ovare, glandele mamare, suprarenale etc.Ă se produce prin mecanisme citologice specifice apoptozei; dar nu putem admite utilizarea termenului de moarte programată în locul celui de apoptoza în infecțiile virale sau produsă sub acțiunea altor numeroși factori apoptogeni. Nici sinonimia dintre apoptoza și necroza nu este corectă. Patogeneza acestor procese este distinctă și vom
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
programată din timpul organogenezei sau din involuția a numeroase organe coordonate hormonal (prostată, testicule, endometru, ovare, glandele mamare, suprarenale etc.Ă se produce prin mecanisme citologice specifice apoptozei; dar nu putem admite utilizarea termenului de moarte programată în locul celui de apoptoza în infecțiile virale sau produsă sub acțiunea altor numeroși factori apoptogeni. Nici sinonimia dintre apoptoza și necroza nu este corectă. Patogeneza acestor procese este distinctă și vom reveni asupra problemei. În aceste condiții împărtășim punctul de vedere al lui Courageot
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ovare, glandele mamare, suprarenale etc.Ă se produce prin mecanisme citologice specifice apoptozei; dar nu putem admite utilizarea termenului de moarte programată în locul celui de apoptoza în infecțiile virale sau produsă sub acțiunea altor numeroși factori apoptogeni. Nici sinonimia dintre apoptoza și necroza nu este corectă. Patogeneza acestor procese este distinctă și vom reveni asupra problemei. În aceste condiții împărtășim punctul de vedere al lui Courageot M.P. și Després Ph. (200Ă, după care apoptoza este un fenomen activ de autodistrugere controlat
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
altor numeroși factori apoptogeni. Nici sinonimia dintre apoptoza și necroza nu este corectă. Patogeneza acestor procese este distinctă și vom reveni asupra problemei. În aceste condiții împărtășim punctul de vedere al lui Courageot M.P. și Després Ph. (200Ă, după care apoptoza este un fenomen activ de autodistrugere controlat genetic; un sistem de apărare al gazdei, care limitează difuzarea agentului patogen din țesutul infectat și permite înlocuirea continuă a celulelor distruse. În exprimarea morfoclinică a morții trebuie să deosebim: - Moartea celulară programată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
gazdei, care limitează difuzarea agentului patogen din țesutul infectat și permite înlocuirea continuă a celulelor distruse. În exprimarea morfoclinică a morții trebuie să deosebim: - Moartea celulară programată, moartea fiziologica sau naturală și - Moartea celulară patologica prin necroza și/sau prin apoptoza. În toate aceste tipuri de moarte se pot identifica două mecanisme fundamentale: necroza și apoptoza. Ne însușim și punctul de vedere a lui Lotchman D.S. (1995Ă: fără îndoială apoptoza este vitală foarte multor sisteme. Dar entuziasmul pentru noțiunile „moarte programată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
distruse. În exprimarea morfoclinică a morții trebuie să deosebim: - Moartea celulară programată, moartea fiziologica sau naturală și - Moartea celulară patologica prin necroza și/sau prin apoptoza. În toate aceste tipuri de moarte se pot identifica două mecanisme fundamentale: necroza și apoptoza. Ne însușim și punctul de vedere a lui Lotchman D.S. (1995Ă: fără îndoială apoptoza este vitală foarte multor sisteme. Dar entuziasmul pentru noțiunile „moarte programată” și apoptoza” nu trebuie să ducă la explicarea tuturor fenomenelor de boală. Ele trebuie utilizate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sau naturală și - Moartea celulară patologica prin necroza și/sau prin apoptoza. În toate aceste tipuri de moarte se pot identifica două mecanisme fundamentale: necroza și apoptoza. Ne însușim și punctul de vedere a lui Lotchman D.S. (1995Ă: fără îndoială apoptoza este vitală foarte multor sisteme. Dar entuziasmul pentru noțiunile „moarte programată” și apoptoza” nu trebuie să ducă la explicarea tuturor fenomenelor de boală. Ele trebuie utilizate în raport cu condițiile de apariție. IOAN PAUL12 NECROZA CELULARĂ Necroza celulară, citonecroza, moartea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
toate aceste tipuri de moarte se pot identifica două mecanisme fundamentale: necroza și apoptoza. Ne însușim și punctul de vedere a lui Lotchman D.S. (1995Ă: fără îndoială apoptoza este vitală foarte multor sisteme. Dar entuziasmul pentru noțiunile „moarte programată” și apoptoza” nu trebuie să ducă la explicarea tuturor fenomenelor de boală. Ele trebuie utilizate în raport cu condițiile de apariție. IOAN PAUL12 NECROZA CELULARĂ Necroza celulară, citonecroza, moartea celulară accidentala, moartea celulară violență este un răspuns al celulei la acțiunea unor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de a se divide. Moartea celulară amânată sau clonogenică definește incapacitatea unei celule izolate de a forma o colonie sau o clonă de cel putin 50 de celule (Hall, 1988; Tubiana și colab., citați de Mornex F. și colab., 1994Ă. APOPTOZA Apoptoza este un proces biologic activ de distrugere sau autodistrugere (sinuciderea celulară pus în mișcare și desfășurat prin activarea unui program genetic specific (Mc Conkey D. și colab., 1972Ă. Ea se caracterizează morfologic printr-o pseudoînmugurire a membranelor celulare, segmentarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a se divide. Moartea celulară amânată sau clonogenică definește incapacitatea unei celule izolate de a forma o colonie sau o clonă de cel putin 50 de celule (Hall, 1988; Tubiana și colab., citați de Mornex F. și colab., 1994Ă. APOPTOZA Apoptoza este un proces biologic activ de distrugere sau autodistrugere (sinuciderea celulară pus în mișcare și desfășurat prin activarea unui program genetic specific (Mc Conkey D. și colab., 1972Ă. Ea se caracterizează morfologic printr-o pseudoînmugurire a membranelor celulare, segmentarea membranei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
nucleului cu formarea de apoptozomi și în final clivajul celulei cu formarea de corpi apoptotici care vor fi fagocitați de către celulele vecine (Denis H. și Mignote B., 1994; Vasilakos J. și Shivers B., 1996Ă. Din punct de vedere biochimic, apoptoza constă în scăderea potențialului transmembranar mitocondrial, ecto- expunerea fosfatidilserinelor, activarea proteazelor din familia caspaze (aspartat proteaze cu cisteinăă, decuparea ADN în fragmente cu greutate moleculară mare și / sau în oligonucleozomi. Funcțional se constată fagocitoza celulei muribunde de către macrofage și eliminarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și / sau în oligonucleozomi. Funcțional se constată fagocitoza celulei muribunde de către macrofage și eliminarea astfel din organism a celulelor infectate, intoxicate, nocive pentru supraviețuirea organismului. Jacotot E. (2000Ă, Ferri K.F. și Kroemer G. (2001Ă menționează și un fenotip celular al apoptozei care se finalizează prin autofagia celulei - moartea autofagică sau moartea celulară de tip ÎI. Sunt discutate în literatura de specialitate contribuțiile diferitelor organite celulare la desfășurarea apoptozei. Jacotot E. și colab. (2000Ă pun pe primul plan mitocondriile, Ferri K.F. și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
2000Ă, Ferri K.F. și Kroemer G. (2001Ă menționează și un fenotip celular al apoptozei care se finalizează prin autofagia celulei - moartea autofagică sau moartea celulară de tip ÎI. Sunt discutate în literatura de specialitate contribuțiile diferitelor organite celulare la desfășurarea apoptozei. Jacotot E. și colab. (2000Ă pun pe primul plan mitocondriile, Ferri K.F. și Kroemer G. (2001Ă subliniază și rolul reticulului endoplasmic, al aparatului Golgi, a endozomilor și a lizozomilor. Tizard J. (2004Ă evidențiază două căi majore: una dependența de mitocondrii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Kroemer G. (2001Ă subliniază și rolul reticulului endoplasmic, al aparatului Golgi, a endozomilor și a lizozomilor. Tizard J. (2004Ă evidențiază două căi majore: una dependența de mitocondrii și alta dependența de receptorii domeniilor morții. IOAN PAUL14 Rolul mitocondriilor în patogeneza apoptozei După o primă prezentare a celulelor apoptotice ca fiind posesoarele unor organite morfologic intacte (Kerr J.F.R. și colab., 1972Ă, cercetările mai noi subliniază faptul că perturbările moderate ale organitelor celulare pot modifica secvențele de coordonare a diferitelor evenimente biochimice din
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
secvențele de coordonare a diferitelor evenimente biochimice din evoluția procesului apoptotic până la instalarea deplină a morții celulare. Pe langă rolul esențial de centrale energetice ale celulei, mitocondriile s-au dovedit în perioada 1990-2002 și activatori esențiali sau executanți centrali ai apoptozei. S-a conturat în acești ani o viziune mitocondriocentrică a apoptozei, cu o anumită dinamică evolutivă care poate fi sintetizată în: - Fază de inițiere, în care sunt emise diferite semnale apoptogene ce converg spre mitocondrii; prima modificare detectabila fiind perturbarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
până la instalarea deplină a morții celulare. Pe langă rolul esențial de centrale energetice ale celulei, mitocondriile s-au dovedit în perioada 1990-2002 și activatori esențiali sau executanți centrali ai apoptozei. S-a conturat în acești ani o viziune mitocondriocentrică a apoptozei, cu o anumită dinamică evolutivă care poate fi sintetizată în: - Fază de inițiere, în care sunt emise diferite semnale apoptogene ce converg spre mitocondrii; prima modificare detectabila fiind perturbarea rapidă până la anularea potențialului transmembranar mitocondrial și formarea unor pori tranzitorii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
A. Fig. 1.2. Structura electronomicroscopică a mitocondriei Matricea Crista Membrana internă Membrana externă TANATOLOGIA 15 - Fază de decizie se concretizează prin sporirea permeabilizării membranare mitocondriale și intrarea în scenă a unor factori proapoptogeni că: citocromii c, factorul inductor al apoptozei (AIFĂ, factorul 1 activator al apoptozei (Apaf - 1Ă și unele oncogene din cele 2 subfamilii Bcl-2, respectiv subfamilia Bax cu proteinele Bax, Bak și Bok și subfamilia BH3 cu proteinele Bid, Bad și Bim (Martinou J.C. și Green D.R., 2001Ă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a mitocondriei Matricea Crista Membrana internă Membrana externă TANATOLOGIA 15 - Fază de decizie se concretizează prin sporirea permeabilizării membranare mitocondriale și intrarea în scenă a unor factori proapoptogeni că: citocromii c, factorul inductor al apoptozei (AIFĂ, factorul 1 activator al apoptozei (Apaf - 1Ă și unele oncogene din cele 2 subfamilii Bcl-2, respectiv subfamilia Bax cu proteinele Bax, Bak și Bok și subfamilia BH3 cu proteinele Bid, Bad și Bim (Martinou J.C. și Green D.R., 2001Ă. - Fază de degradare marchează punerea în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a cliva reziduurile de acid aspartică, a hidrolazelor catabolice și a deoxinucleazelor (AON-azeloră, care digera numeroși compuși celulari. Cascadă caspazelor Caspazele sunt enzimele proteazolitice cele mai importante. Până în 2003 erau cunoscute 14 caspaze, dintre care 8 sunt active în controlul apoptozei și 6 în desfășurarea procesului inflamator. Sunt implicate în apoptoza caspazele: 2, 3, 6, 7, 8, 9, 10 și 14 (Murphy F.G. și colab., 2003Ă. În vârful cascadei caspazelor s-ar situa caspaza - 10, care poate cliva toate caspazele. Caspaza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a deoxinucleazelor (AON-azeloră, care digera numeroși compuși celulari. Cascadă caspazelor Caspazele sunt enzimele proteazolitice cele mai importante. Până în 2003 erau cunoscute 14 caspaze, dintre care 8 sunt active în controlul apoptozei și 6 în desfășurarea procesului inflamator. Sunt implicate în apoptoza caspazele: 2, 3, 6, 7, 8, 9, 10 și 14 (Murphy F.G. și colab., 2003Ă. În vârful cascadei caspazelor s-ar situa caspaza - 10, care poate cliva toate caspazele. Caspaza 3 este unul dintre executanții cheie ai apoptozei. La activarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
implicate în apoptoza caspazele: 2, 3, 6, 7, 8, 9, 10 și 14 (Murphy F.G. și colab., 2003Ă. În vârful cascadei caspazelor s-ar situa caspaza - 10, care poate cliva toate caspazele. Caspaza 3 este unul dintre executanții cheie ai apoptozei. La activarea ei participa toți factorii activatori ai proteazei apoptotice, ca Apaf-1, Apaf-3 și citocromul C, care ar fi identic cu Apaf-2. Procaspaza - 9 participa împreună cu Apaf-1 și Apaf-2 (citocromul că la formarea apoptozomului. Caspaza - 7 este asemănătoare cu caspaza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ai proteazei apoptotice, ca Apaf-1, Apaf-3 și citocromul C, care ar fi identic cu Apaf-2. Procaspaza - 9 participa împreună cu Apaf-1 și Apaf-2 (citocromul că la formarea apoptozomului. Caspaza - 7 este asemănătoare cu caspaza - 3 și este un factor important al apoptozei mediate de granzimele B (serinproteazeă. Și caspaza 6 este apropiată de caspaza - 3, dar ea induce apoptoza mai ales la insecte. Este principalul participant la clivajul lamininei. Caspaza - 2 pare să contribuie mai mult la controlul său reglarea apoptozei în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
participa împreună cu Apaf-1 și Apaf-2 (citocromul că la formarea apoptozomului. Caspaza - 7 este asemănătoare cu caspaza - 3 și este un factor important al apoptozei mediate de granzimele B (serinproteazeă. Și caspaza 6 este apropiată de caspaza - 3, dar ea induce apoptoza mai ales la insecte. Este principalul participant la clivajul lamininei. Caspaza - 2 pare să contribuie mai mult la controlul său reglarea apoptozei în rezoluția rigidității musculare din faza de maturare a cărnii animalelor sacrificate pentru consum (Ișan, 2004Ă. Caspaza - 8
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
al apoptozei mediate de granzimele B (serinproteazeă. Și caspaza 6 este apropiată de caspaza - 3, dar ea induce apoptoza mai ales la insecte. Este principalul participant la clivajul lamininei. Caspaza - 2 pare să contribuie mai mult la controlul său reglarea apoptozei în rezoluția rigidității musculare din faza de maturare a cărnii animalelor sacrificate pentru consum (Ișan, 2004Ă. Caspaza - 8 este indusă de CD95 sau TNF, activată de serinproteaze și este capabilă să activeze caspazele 1-7, 9 și 10( Dănăilă N. și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]