8,411 matches
-
pe eretici, din care puțin mai sus a fost citată o exprimare sintetică, având intenția de a demonstra că adevărata Învățătură se află numai În biserica catolică, Își Întemeiază argumentația tocmai pe succesiunea episcopală din comunitățile creștine, care suia până la apostoli. Hipolit, cam În aceeași perioadă, scrie: „Noi (episcopii) care suntem succesorii lor (ai apostolilor), care ne Împărtășim din harul preoției supreme și al Învățăturii, noi care suntem socotiți păzitorii bisericii” (Înlăturarea ereziilor, prefață, ed. Wendland p. 3, 3-6). Ciprian are
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
intenția de a demonstra că adevărata Învățătură se află numai În biserica catolică, Își Întemeiază argumentația tocmai pe succesiunea episcopală din comunitățile creștine, care suia până la apostoli. Hipolit, cam În aceeași perioadă, scrie: „Noi (episcopii) care suntem succesorii lor (ai apostolilor), care ne Împărtășim din harul preoției supreme și al Învățăturii, noi care suntem socotiți păzitorii bisericii” (Înlăturarea ereziilor, prefață, ed. Wendland p. 3, 3-6). Ciprian are niște exprimări deosebit de clare și cu greutate, unele dintre ele sugerând identitatea de funcție
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
din harul preoției supreme și al Învățăturii, noi care suntem socotiți păzitorii bisericii” (Înlăturarea ereziilor, prefață, ed. Wendland p. 3, 3-6). Ciprian are niște exprimări deosebit de clare și cu greutate, unele dintre ele sugerând identitatea de funcție Între episcopi și apostoli: „Domnul i-a ales pe apostoli, adică i-a ales pe episcopi și pe capi” (Epist. 3, 3); „Cristos care spune apostolilor și, prin ei, tuturor episcopilor care sunt urmașii apostolilor și devin vicari ai lor prin intermediul succesiunii (apostolis vicaria
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Învățăturii, noi care suntem socotiți păzitorii bisericii” (Înlăturarea ereziilor, prefață, ed. Wendland p. 3, 3-6). Ciprian are niște exprimări deosebit de clare și cu greutate, unele dintre ele sugerând identitatea de funcție Între episcopi și apostoli: „Domnul i-a ales pe apostoli, adică i-a ales pe episcopi și pe capi” (Epist. 3, 3); „Cristos care spune apostolilor și, prin ei, tuturor episcopilor care sunt urmașii apostolilor și devin vicari ai lor prin intermediul succesiunii (apostolis vicaria ordinatione succedunt): cel care ascultă de
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
are niște exprimări deosebit de clare și cu greutate, unele dintre ele sugerând identitatea de funcție Între episcopi și apostoli: „Domnul i-a ales pe apostoli, adică i-a ales pe episcopi și pe capi” (Epist. 3, 3); „Cristos care spune apostolilor și, prin ei, tuturor episcopilor care sunt urmașii apostolilor și devin vicari ai lor prin intermediul succesiunii (apostolis vicaria ordinatione succedunt): cel care ascultă de voi de mine ascultă (Lc 10,16)” (Epist. 66, 4). Începând cu secolul III Învățătura cu privire la
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
dintre ele sugerând identitatea de funcție Între episcopi și apostoli: „Domnul i-a ales pe apostoli, adică i-a ales pe episcopi și pe capi” (Epist. 3, 3); „Cristos care spune apostolilor și, prin ei, tuturor episcopilor care sunt urmașii apostolilor și devin vicari ai lor prin intermediul succesiunii (apostolis vicaria ordinatione succedunt): cel care ascultă de voi de mine ascultă (Lc 10,16)” (Epist. 66, 4). Începând cu secolul III Învățătura cu privire la succesiunea apostolică este constant afirmată și nu necesită confirmare
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
prin indicarea altor surse; cu toate acestea, merită anumite elucidări. Expresia vicaria ordinatione aparținându-i lui Ciprian ne ajută să Înțelegem sensul succesiunii apostolice, care este succesiune Întru slujirea de a paște, În sensul de suplinire și În dependență față de apostoli - singurii care au caracter de temelie - Însă cu aceeași autoritate, derivând de la Cristos. Revine constant la Părinți afirmația că În miniștrii săi se află Cristos, iar aceasta În primul rând În episcopi, care sunt servii și reprezentanții săi, făcându-l
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
În comunitate. Ideea continuității era esențială pentru biserica antică: „De când și-au scris creștinii istoria, au conceput-o ca pe continuitatea unei mișcări de comunicare a vieții dumnezeiești care, Începută Întru Dumnezeu, s-a răspândit pe pământ, după Cristos, prin intermediul apostolilor și al succesiunii episcopilor” (Y. Congar, Mysterium salutis, vol. 7, Brescia 1972, 643, n. 12). Succesiunea apostolică este puntea care unește momentul irepetabil al apostolilor cu prezentul, iar apostolicitatea nu Îi privește numai pe episcopi, ci Întreaga biserică, pe toți
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
a vieții dumnezeiești care, Începută Întru Dumnezeu, s-a răspândit pe pământ, după Cristos, prin intermediul apostolilor și al succesiunii episcopilor” (Y. Congar, Mysterium salutis, vol. 7, Brescia 1972, 643, n. 12). Succesiunea apostolică este puntea care unește momentul irepetabil al apostolilor cu prezentul, iar apostolicitatea nu Îi privește numai pe episcopi, ci Întreaga biserică, pe toți creștinii (6); acum, Întrucât „episcopul se află acolo unde este biserica și biserica acolo unde este episcopul” (Ciprian, Epist. 66, 8), În el se exprimă
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Epist. 66, 8), În el se exprimă aceasta În mod vizibil și concret. Egesip a fost primul care a redactat lista episcopilor Romei (Euseb., HE IV,22,3) și, prin urmare, Irineu, care ne oferă motivațiile sale: „ca deci tradiția apostolilor, arătată În lumea Întreagă, să poată a o vedea În fiece biserică toți aceia care vor să vadă adevărul și noi să putem să-i Înșirăm pe episcopii rânduiți de către apostoli și pe succesorii lor până la noi... Cum Însă ne-
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Irineu, care ne oferă motivațiile sale: „ca deci tradiția apostolilor, arătată În lumea Întreagă, să poată a o vedea În fiece biserică toți aceia care vor să vadă adevărul și noi să putem să-i Înșirăm pe episcopii rânduiți de către apostoli și pe succesorii lor până la noi... Cum Însă ne-ar lua prea mult să Înșiruim În această lucrarea succesiunile tuturor bisericilor, vom lua biserica cea mai mare și mai veche ce ne este cunoscută, biserica Întemeiată și rânduită la Roma
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
până la noi... Cum Însă ne-ar lua prea mult să Înșiruim În această lucrarea succesiunile tuturor bisericilor, vom lua biserica cea mai mare și mai veche ce ne este cunoscută, biserica Întemeiată și rânduită la Roma de către cei doi preamăriți apostoli Petru și Paul... cu această biserică, dată fiindu-i obârșia cea mai strălucită, trebuie să fie de acord fiecare biserică, adică credincioșii care vin de pretutindeni” (Adv. haer. III,3,1-2); ceva mai Încolo oferă lista episcopilor romani. Și Eusebiu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Începutul veacului al II-lea nu-și găsea temeiul biblic, acestea fiind elaborate de una sau alta dintre comunitățile creștine și uneori trecând de la o comunitate la alta prin contagiune. Bisericile cele mai Însemnate, mai cu seamă acelea Întemeiate de apostoli, exercitau o influență asupra comunităților non apostolice și asupra acelora aflate În propriul areal geografic. D) Koinonia Care erau mijloacele pentru păstrarea unității și armoniei Între biserici, recunoscându-se totodată numeroasele deosebiri legitime? Creștinii primelor trei veacuri aveau simțul unității
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
biserică catolică din oicumena” (Martyr. Pol. 8,1). Același lucru Îl face Fructuos la Taragona, el rugându-se „pentru biserica din răsărit și apus”. Întâi de toate se păstrau legăturile Între diferitele comunități, mai cu seamă cu acela Întemeiate de către apostoli și care se bucurau de un mai mare prestigiu. Între acestea, În veacul al II-lea și al III-lea, se detașa Roma. Mulți se adresau Romei pentru a-și verifica credința: Marcion, Policarp, Iustin, Abercius, Tatian, Montan, Egesip, Irineu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
iudaic. Dispariția „stâlpilor” și a celorlalți mari misionari presupunea pericolul fărâmițării comunităților creștine, și pentru că În așezările cele mari probabil că existau mai multe grupări cu tendințe și organizări deosebite. Odată ce a dispărut biserica mamă, punctele de referință au rămas apostolii și locurile misiunii lor, Roma mai cu seamă,<footnote R. Minnerath, De Jérusalem à Rome. Pierre et l'unité de l'Eglise apostolique, Paris 1994. footnote> care primeștem moștenirea lui Petru și Paul și deopotrivă a Ierusalimului.13 Rațiuni apostolice
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
1987. footnote> Modul cel mai bun de a păstra unitatea credinței era Însă acela de a favoriza adunările episcopale; acestea au apărut și s-au dezvoltat În chip firesc pentru a răspunde nevoilor comunității creștine Încă din primele timpuri. Faptele Apostolilor (cap. 15) ne istorisesc despre o adunare a creștinilor care proveneau din diverse cetăți și a apostolilor pentru a rezolva problema foarte acută a condițiilor de primire a păgânilor În creștinism. Practica aceasta conciliară, păstrând În continuare un caracter regional
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
adunările episcopale; acestea au apărut și s-au dezvoltat În chip firesc pentru a răspunde nevoilor comunității creștine Încă din primele timpuri. Faptele Apostolilor (cap. 15) ne istorisesc despre o adunare a creștinilor care proveneau din diverse cetăți și a apostolilor pentru a rezolva problema foarte acută a condițiilor de primire a păgânilor În creștinism. Practica aceasta conciliară, păstrând În continuare un caracter regional, s-a dezvoltat Încet, Însă cele dintâi mărturii cu privire la adunări Însemnate datează dintr-a doua jumătate a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cugetului. După cum gerul îngheață trupul, tot așa un cuget rău îngheață sufletul, din care pricină îi și vine acea spaimă”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VII, p. 108. footnote>. Mântuitorul a cerut Apostolilor să fie sare și lumină pentru aproapele (Matei V, 14-16), mireasmă a Lui (II Cor. II, 15-17). Cine săvârșește fapte potrivnice voinței lui Dumnezeu, se face pricină de sminteală pentru semeni (II Cor. VI, 3-10) și va răspunde pentru păcatele
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
prin împlinirea poruncilor. Curgerea continuă a harului și colaborarea mereu sporită a omului sunt ca dialogul unei iubiri mereu sporite între Dumnezeu și om”. (notă explicativă nr. 13, PSB, vol. 29, p. 458) footnote>. De acest har umplându-se, sfinții apostoli au arătat Bisericilor lui Hristos, rodurile plinătății și ale adeveririi. Acest Duh rămâne sălășluit în cei ce au primit darul Lui, împreună-lucrător, după măsura credinței fiecăruia din cei ce s-au împărtășit de El, zidind în fiecare binele spre sârguința
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
posibilă conviețuirea cu Hristos la cel ce nu s-a strămutat prin smirna morții la dumnezeirea tămâiei<footnote In Canticum canticorum, VIII, PG XLIV, col. 944C. footnote>. Prin urmare, la botez (are loc) simbolic lepădarea de faptele trupului, după spusa Apostolului, care zice: „AȚi fost tăiați împrejur cu o tăiere nefăcută de mână, (care constă) în dezbrăcarea de trupul păcatului; cu tăierea împrejur a lui Hristos, întrucât v-ați îngropat împreună cu El în botez” (Col. 2, 11-12). Botezul este tip al
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1906, pp. 70, 72. footnote>. De aceea, în alt loc, același Sfânt Părinte ne îndeamnă în felul următor: Dumnezeu ne-a dat multe căi de mântuire; să nu le nesocotim<footnote Idem, Omilii la Faptele Apostolilor, XXI, 4, P.G., LX, col. 169. footnote>. Iubirea lui Dumnezeu față de om constituie rațiunea și condiția procesului soteriologic. În virtutea acestei iubiri, Dumnezeu nu s-a întors cu totul de la zidirea Sa, nici n-a uitat lucrurile mâinilor Sale când omul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
din unele ca acestea să nu te sperie. Dar nu S-a mulțumit numai cu acestea, ci înălțându-Se la ceruri a dăruit harul negrăit al Duhului Sfânt, și pe cei ce aveau să slujească pentru aceasta i-a trimis apostoli. Și văzându-i pe acești vestitori ai vieții pătimind mii de rele, biciuiți, ocărâți, aruncați în mare, chinuiți de foame și de sete, cuprinși în fiecare zi de spaimă, trăind zilnic în primejdii de moarte, a suferit acest lucru pentru
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Dumnezeu. Concluzia pe care o trage Sfântul Ioan Gură de Aur cu privire la acest fapt este următoarea: Dragostea este începutul, rădăcina, izvorul și maica tuturor bunurilor (...) Acesta este chipul ucenicilor Domnului, calitatea deosebită a robilor lui Dumnezeu, semnul de recunoaștere al Apostolilor: <<Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei>> (Ioan 13, 35). În care, spune-mi? Nu în puterea de a învia morții, de a curăța leproșii sau de a alunga demonii (...), ci <<dacă veți avea dragoste unii față de alții
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
de a înțelege pe Dumnezeu, omilia 1, 1, P.G., XLVIII, col. 701-702. footnote>. În alt loc, același autor patristic menționează: Știi cât de mare este puterea dragostei? Hristos, lăsând la o parte toate minunile pe care urmau să le facă apostolii, a spus: <<Întru aceasta vor cunoaște oamenii că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții>> (Ioan 13, 35), iar Pavel a spus că dragostea este împlinirea Legii (Rom. 13, 10) și că, dacă lipsește dragostea (I Corinteni
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
așa Dumnezeu nu cere pentru dragostea Sa decât pe a noastră, să nu iubim doar cu vorba, ci mai ales să transpunem iubirea în faptă. Făcând referire la iubirea omului față de Dumnezeu ca răspuns al dragostei Lui arătată acestuia, Sfântul Apostol Pavel spune: Viața mea de acum, în trup, o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine (Gal., 2, 20). Credința înseamnă aici în mod esențial, răspunsul la
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]