723 matches
-
a unui interviu în serial cu Petru Dumitriu. (În paranteză fie spus, românul acestuia Vîrstă de aur sau Dulceața vieții - ale cărui capitole au fost publicate în 1959 în cîteva reviste literare -, este editat acum de Ion Vartic în "Bibliotecă Apostrof" și demonstrează încă o dată locul de primă mărime ocupat de Petru Dumitriu în literatura postbelică. De data aceasta fără nici o concesie făcută ideologiei vremii, scrisă cu o artă literară rafinată - cartea din 1959 e o bijuterie ale cărei carate rezista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
odaia iubitei lui era goală, se hotărî să nu se mai întoarcă la sanatoriu." Ca și aristocrații din povestirile lui, Florin Sicoie apare rar în public, dar fiecare apariție este memorabilă. Florin Sicoie, Sâmbăta engleză și alte povestiri, Cluj, Biblioteca Apostrof, col. "Ianus", 1998. 132 pag.
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
Z. Ornea Grupajul de scrisori adnotate ale lui Paul Georgescu, pe care le publică la Editura Biblioteca Apostrof dl Ion Simuț mi-a readus în memorie personalitatea distinsului prozator și critic literar. Mi-a fost bun prieten și în tinerețea mea zbuciumată, în momente deosebit de grele, mi-a întins o mînă de ajutor. În martie 1959, cu ultimul
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
am fost prieteni și l-am stimat mult, de personalitatea fermecătoare și cuceritoare a lui Paul Georgescu. Paul Georgescu, Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie. Corespondență către Ion Simuț, prezentată și adnotată de către destinatar. Biblioteca Apostrof, 1999.
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Nicolae Manolescu În plin scandal parlamentar în legătură cu votul pentru cei care vor avea acces la dosarele noastre, a apărut Blaga supravegheat de securitate, un documentar alcătuit de d-na Dorli Blaga și de dl Ion Bălu (Biblioteca Apostrof, 1999). O parte din texte au mai fost publicate în revista Apostrof și comentate de Cronicarul României literare cu cîteva luni în urmă. Ele provin din arhiva S.R.I. Nu-mi propun să discut acum cartea (am făcut-o, de altfel
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
cei care vor avea acces la dosarele noastre, a apărut Blaga supravegheat de securitate, un documentar alcătuit de d-na Dorli Blaga și de dl Ion Bălu (Biblioteca Apostrof, 1999). O parte din texte au mai fost publicate în revista Apostrof și comentate de Cronicarul României literare cu cîteva luni în urmă. Ele provin din arhiva S.R.I. Nu-mi propun să discut acum cartea (am făcut-o, de altfel, în emisiunea mea de la Protv), ci doar să semnalez două lucruri. Cel
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
veghe, 24 de ore din 24 Citatul referitor la cultul lui Eminescu este luat din-tr-un articol cu un titlu sugestiv: Poetul "împăiat". După 1989, Vitalie Ciobanu a scris și a publicat sute de articole, în România literară, 22, Dilema, Interval, Apostrof, Convorbiri literare și, bineînțeles, Contrafort. De doi ani este prezent, cu o tabletă săptămânală, și în România liberă. Toate publicațiile selecte îi găzduiesc cu încredere textele, remarcabile nu numai prin ținuta lor intelectuală, ci și printr-un patetism auster. Tânărul
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
protectoare cercuri arhimedice. Recitind Euphorion (în ediția adăugită de la Cartea Românească, 1999) și mai ales suta de pagină a Prologului, după ce am citit marea proză memorialistică din Caietul albastru, ca să nu mai vorbesc de fragmentele din Caietul alb publicate în Apostroful clujean, îmi dau seama de importanța pe care acest cult al cărții o avea pentru Balotă, în studenție, în detenție ori mai tîrziu și de faptul că el se cunoștea suficient de bine pe sine ca să facă din el un
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
Cronicar "Un Lar al sufletului meu" În APOSTROF nr. 4, Ion Bălu continuă publicarea documentelor referitoare la Lucian Blaga provenite din Arhiva S.R.I.si despre care aflăm că fac obiectul unei cărți în curs de apariție la admirabila editură a revistei (toate titlurile apărute acolo sînt de rîvnit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
pe care poetul a petrecut-o cu un grup de cunoștințe (între care și cei doi interogați) la cabană de la Valea Drăganului a doctorului Mihai Iubu. La dosar se află și fotografii făcute cu acel prilej - si reproduse acum în "Apostrof" (figură lui Blaga e marcată de securiști cu un X). Anchetatorii insistă asupra faptului că, la cererea convivilor, autorul a citit atunci un capitol din Spațiul mioritic sau, la o întîlnire precedentă, a recitat din poemele sale publicate. Astea erau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
în bătaia atenției. Blaga era uriaș, trebuia lovit indirect..." sau "Niciodată eu nu l-am uitat pe Blaga, pe care, ca un vechi chinez, îl consider un ăLară al sufletului meu". * Dorli Blaga a adăugat dosarului consacrat tatălui ei de "Apostrof" și o scrisoare adresată ei în 1982 de cel mai mare epistolier al literaturii contemporane. Scrisoarea e un document excepțional despre atmosferă acelor oribili ani și despre umorul disperat al atît de atasantului I.D. Sîrbu: "...în disperările mele, de aici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
integrală e un act de restituire, echivalînd cu un important act de cultură. Ediția e ireproșabila sub raportul transcrierii filologice și a aparatului critic (notele și prefață), avînd avantajul de a prezenta, facsimilate, textele scrisorilor teribilei Ludovica Rebreanu. Editură "Bibliotecă Apostrof" a d-nei Marta Petreu are meritul de a fi tipărit această frumoasă, emoționantă ediție. Ludovica Rebreanu, Adio pînă la a doua Venire. Epistolar matern. Ediție îngrijita, prefață și note de Liviu Malita, Editura Bibliotecă Apostrof, 1998.
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
teribilei Ludovica Rebreanu. Editură "Bibliotecă Apostrof" a d-nei Marta Petreu are meritul de a fi tipărit această frumoasă, emoționantă ediție. Ludovica Rebreanu, Adio pînă la a doua Venire. Epistolar matern. Ediție îngrijita, prefață și note de Liviu Malita, Editura Bibliotecă Apostrof, 1998.
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
Mai sînt și evocările exaltate - cele care fac mai mult rău decît bine memoriei persoanei dispărute, dar acestea au măcar un umor involuntar, asemănător aceluia al hagiografiilor naive. Cu asemenea temeri am deschis cartea - de fapt, un număr al revistei Apostrof - în care e evocat Marian Papahagi. Cu un an în urmă am avut cu el mai multe convorbiri telefonice mai curînd protocolare, dar în care conveniserăm că la un moment dat să ne întîlnim, de dragul unor idei, cît se poate
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
ceea ce fac, obiect de invidii de unde nu se așteaptă. De obicei, cînd asemenea oameni dispar, imediat după aceea se aude un suspin colectiv de recunoștință. Nu pentru ceea ce au făcut, cît pentru că nu mai pot face nimic. Recunosc că deschizînd Apostroful sperăm mai mult să aflu cîte ceva nou despre personajul de tip Papahagi, îngrozitor de puțin reprezentat în viața de toate zilele din țara noastră. În lumea literară de la noi, prieteniile se schimbă des și, foarte adesea, urît. Și asta, cred
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
În lumea literară de la noi, prieteniile se schimbă des și, foarte adesea, urît. Și asta, cred, din cauza că ele sînt condiționate de un comerț cu elogii de moment. Mă lăuzi, sîntem prieteni, nu - am încheiat prietenia. Papahagi, am înțeles din Apostrof, și-a construit și prieteniile cu aceeași putere de acțiune cu care știa să ducă la capat proiecte imposibile, la prima vedere. În această carte de evocări, personajul public și persoana Papahagi nu pot fi despărțite. Omul nu avea o
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
în cap și pe cap, dar nu părea nici obosit și nici măcar plictisit de toate cîte îl așteptau. Muncea metodic și avea o bună relație cu timpul. Nu știu ce relație avea cu medicii și asta n-am aflat-o nici din Apostrof. Istoria infarctului sau nu reiese din această carte. O fi fost un atac fulgerător, dar medicii cu care am discutat despre cazul Papahagi mi-au spus că, totuși, infarctul nu vine din senin. Cu alte cuvinte, daca Papahagi ar fi
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
totuși, infarctul nu vine din senin. Cu alte cuvinte, daca Papahagi ar fi fost controlat periodic și cu o minimă acuratețe, el ar fi fost avertizat că inima lui nu functioneaza tocmai bine. Dar asta nu ține de evocarea din Apostrof. Această revista ne dăruiește un Marian Papahagi viu, în replică la accidentul care l-a răpus.
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
Geo Șerban Odată cu inaugurarea sezonului literar de toamnă, revine an atenție proza lui Petru Dumitriu, grație volumului scos la Cluj sub auspiciile "Bibliotecii Apostrof". Volumul, alcătuit și comentat de Ion Vartic, cuprinde patru capitole, destinate inițial, ăn viziunea autorului, să facă parte din frescă epica Biografii contemporane, la rândul ei concepută a da o replică la Cronică de familie. Similitudinile de substanță se vroiau
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
cu un uriaș profiterol, ci vârstă literară a lui Petru Dumitriu însuși, fericit, liber, îmbătat de propriul lui talent. Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții (Memoriile lui Totò Istrati), text îngrijit și prefață de Ion Vartic, Cluj, Bibliotecă Apostrof, col. "Scrinul negru", 1999. 208 pag.
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
culturală circulă în mediile interesate mai mult pe cale orală * Și fiindcă tot a venit vorba despre române românești, Cronicarul îndrăznește să facă și el o predicție pentru anul 2000: după fragmentele pe care le-a citit în "Art-Panorama", "Contemporanul", "Facla", "Apostrof" și în revistă noastră, românul Norei Iuga, Sexagenara și tînărul, va fi un eveniment editorial. Gafele Apărării Cu o suspectă periodicitate România suferă scăderi de imagine de acolo de unde n-ar trebui în nici un caz să i se întîmple așa ceva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
că vremurile tind să i-o ia-nainte, pe la vreo 78 de ani, și-a înfrățit „tăblița și condeiul” (sintagma e a sa, dând titlul unei cărți) cu tastatura de PC, pe care-și grafiază articolele și recenziile destinate revistelor „Apostrof”, „Ex Ponto” și încă altele. Nu știu dacă e un tastator de cursă lungă; nu cunosc, vreau să spun, dacă tot pe acest „suport” își gravează și narațiunile biografic-evocatoare ori nuvelele și povestirile pe care le izvodește de la o vreme
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
problemele, Dennett fuge de narațiuni (intervenția dumnezeirii în istorie i se pare o fabulă stupidă) și caută probleme. Avînd privire alegorică, Plantinga îi reproșează lui Dennett că are privire apostrofică, căci anulează din capul locului dimensiunea spirituală a universului. Așa cum apostroful e semnul care marchează căderea unei litere din componența unui cuvînt, tot așa privirea apostrofică lasă să cadă dimensiunea spiritului din orizontul vieții: spiritul dispare și nici măcar nu mai e perceput ca absență. În schimb, Dennett vede în Plantinga un
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
priviri rata", lungirea expresiva a sunetelor, realizarea orală a articolului ("autobuzu"), contopirile grupurilor de cuvinte în fluxul vorbirii (în cazurile în care pauzele grafice nu au corespondent sonor): "Doamneajută", "cîntantruna". De acestea se leaga și renunțarea la cratima sau la apostrof; prin conotația de tipică eroare școlară această absența apare că una din cele mai violente transgresări ale regulilor: "leasteaptă", "prindel, strîngel, dai cu pumnun cap". Din păcate, spațiul nu-mi îngăduie reproducerea unor citate mai lungi, în care ar deveni
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
Mioara Avram în Gramatică pentru toți (ediția a II-a, 1996, p. 91-92). E recunoscută apropierea stilului jurnalistic actual de oralitatea familiară, din care împrumuta masiv cuvinte, locuțiuni, modele sintactice, procedee stilistice. Absența lui "-l", marcată de obicei de un apostrof, este unul din mijloacele de sugerare a oralității, în forme citate sau imitate. Mini-contextul în care sînt reproduse, imaginate sau parodiate replicile personajelor poate fi unul tipic oral: "au răsunat strigătele protestatarilor: , " ("Jurnalul național" = JN 1669, 1998, 9); "vecinu' minte
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]