178 matches
-
comportă circumambulațiune și nuditate rituale, aducerea de ofrande specifice (făină, miere, băuturi, recitarea de invocații și formule magice, condiționări de timp, loc, comportament, gestică. Este vorba, În fond, de un complex de gesturi magice și rituale cu caracter cataretic și apotropaic, menit să protejeze, pe de o parte, omul de contactul cu planta sacră și pe de altă parte, să protejeze valențele magicoterapeutice ale acesteia din urmă de contactul cu omul. Astfel, unele gesturi sunt pentru prezervarea virtuților plantei, iar altele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
arătat În vis. Un asemenea arbore are și valențe magicoapotropaice, căci simpla prezență a paltinului alungă duhurile rele. Într-o versiune a legendei potopului românesc, toaca din paltin este cea care alungă demonii și adună norodul la biserică. Același rol apotropaic Îl are toaca și acum În cadrul cultului creștin. În unele zone, când e vreme rea , se face În casă fum din frunze de paltin aduse În ziua de Ispas, crezându-se ca te ferește de trăsnet. Ioan Candrea comentează acest
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sânziene are un rol medical, constituind și un remediu În medicina populară, Împotriva celor luați de vântul nebuniei. Denumirea de ierburi de Sânziene este imprecisă, având În vedere că respectivele plante diferă de la o regiune la alta: pelin cu rol apotropaic la Călușari, coada șoricelului, dar sunt recunoscute ca remedii eficiente pentru cei care În această „perioadă a vânturilor turbate” sunt prinși de nebunie sau pierdere a capului, la modul figurat. Această perioadă este cunoscută ca perioadă de maturitate pentru multe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
lucru nădăjduit se dobândește de obicei și cele mai grele boli care s-au luptat lungă vreme meșteșugului doftoricesc, se vindecă În acest chip cu puțină osteneală. Atâta putere are credința până și În farmece.” Călușarii folosesc imagini și substanțe apotropaice, cum ar fi bățul ca substitut al calului, animal mitic sau plante medicinale, pentru a se feri de zâne și prin tehnicile lor caracteristice și terapeutice bazate pe o coregrafie particulară reușesc să vindece cu ajutorul unor formule magice care rostite
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fel"237. Fiind personificată, toate legăturile pe care oamenii le aveau cu ea puteau fi concepute ca o relație cu un altul, chiar dacă aparține altei lumi. Cu apa se poate comunica (ne referim în acest sens la rolul terapeutic, propițiator, apotropaic și divinatoriu al apei). În divinație s-au invocat și alte ipostaze ale apei: starea solidă sau lichidă, crudă sau fiartă, sub formă de ploaie ori zăpadă sau în combinație cu alte lichide: ulei sau vin. De exemplu, se turna
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
găsit suficiente motive să numească vatra, alături de alte toposuri centrale ale existenței umane, un Axis Mundi. Busuiocul este o plantă cu virtuți magico-religioase. Folosită îndeosebi în ritualurile de dragoste, ea își dezvăluie utilitatea și în diverse practici cu caracter purificator, apotropaic și propițiator. Busuiocul este cu atât mai valoros cu cât contactul său cu sacrul este mai mare ("este bine să ai busuioc din buchetul preotului când stropește cu aghiazmă"). Icoana. Indiferent de situație, fie că este vorba de un ritual
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Pe de altă parte, e bine ca scriitorul să fie o conștiință. Doar că În cazul ăsta, cu foarte puține excepții, nu ajunge niciodată un mare scriitor. Rămîne o conștiință. I.M. Ce pregătești? R.P. O carte În care folosesc conotațiile apotropaice, hiperbatul, parecheza, tmeza și zengma. Într-un mod semasiologic. Și un anunț: ofer servicii de administrator vilă, spăl, calc, gătesc, fac curat, la nevoie latru prin curte. Rog seriozitate. POSTFAȚĂ BUNICII Au murit toți, Înainte de ’89. Iar oamenii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
etc. La fel, Germina Comănici, În Cercul vieții. Roluri și performanță În obiceiurile populare, abordează Întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (În care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, În Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, Între naștere și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cum răsare În mijlocul camerei un busuioc, pe care Îl Înghite rămânând gravidă imediat. Când vine Împăratul de la vânătoare, o găsește În situația mult dorită. Nou-născutul capătă numele Busuioc Verde-nflorit. Busuiocul este considerat un afrodiziac cu proprietăți fecundatoare, fertilizante și apotropaice; este prezent În toate practicile magice cu finalitate maritală. Într-o ultimă subclasă am inclus textele unde apar floarea, buruienile, un fir de iarbă, bobul de mazăre ori de fasole, ca elemente fertilizatoare. Fecioru babei, Măzărel este zămislit de către o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nouă luni, Împărăteasa și roaba nasc doi feciori, Busuioc și Siminoc, ce seamănă ca două picături de apă. Se observă aici o abatere de la normalitate: peștele pescuit este din aur, semn ambivalent, al norocului și al perfecțiunii, dotat cu atribute apotropaice. În Trandafir și Busuioc, Înghițirea peștelui cu solzi de aur (de către Împărăteasă, țigancă, iapă și cățea) duce la nașterea a doi feciori, Trandafir și Busuioc, cu soarili În piept, luna-n spati și luceferii pe umeri și cu păru de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală masa ursitoarelor se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din scrisa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
schimbului de copii, atribuind această acțiune negativă Diavolului. Încălcarea interdicției de a nu lăsa singur pe Întuneric copilul nebotezat duce la schimbarea lui de către Necuratul. Obiceiul de a păstra lampa aprinsă de la nașterea copilului până la botez se explică prin funcția apotropaică a luminii. Copiii Înlocuiți, demonici, sunt Îndeobște inadaptabili În mediul uman, nu progresează firesc, achiziționează cu mare dificultate limbajul. Copiii schimbați au capul mare, că nu și-l pot ținea, cade În toate părțile; sunt slabi, Înșirați și cu picioarele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.) Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și În practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari În magia meteorologică, este și ea numită nașul șarpelui. Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fi fost și viteaz din fire. Îl primi dar de bărbat și cununându-se cu dânsul, după legea domnilor și ampăraților, cu alai de la-mpărăția socru-su și de la crăiia tată-su. Macul este folosit În multe ritualuri cu funcție apotropaică, Împotriva vrăjitoarelor și a strigoilor. În tradiția mito-poetică e legat de somn și de moarte; e un atribut a lui Hypnos, divinitatea somnului la greci, frate geamăn cu Thanatos-zeul morții. Semințele de mac sunt prezente În unele culte de pomenire
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
etc. La fel, Germina Comănici, în Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, în Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, între naștere și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cum răsare în mijlocul camerei un busuioc, pe care îl înghite rămânând gravidă "imediat". Când vine împăratul de la vânătoare, o găsește în situația mult dorită. Nou-născutul capătă numele Busuioc Verde-nflorit. Busuiocul este considerat un afrodiziac cu proprietăți fecundatoare, fertilizante și apotropaice; este prezent în toate practicile magice cu finalitate maritală. Într-o ultimă subclasă am inclus textele unde apar floarea, buruienile, un fir de iarbă, bobul de mazăre ori de fasole, ca elemente fertilizatoare. Fecioru babei, Măzărel [Mohanu] este zămislit de către
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nouă luni, împărăteasa și roaba nasc doi feciori, Busuioc și Siminoc, ce seamănă ca două picături de apă. Se observă aici o abatere de la normalitate: peștele pescuit este din aur, semn ambivalent, al norocului și al perfecțiunii, dotat cu atribute apotropaice. În Trandafir și Busuioc [Oprișan, III], înghițirea peștelui cu "solzi de aur" (de către împărăteasă, țigancă, iapă și cățea) duce la nașterea a doi feciori, Trandafir și Busuioc, "cu soarili în piept, luna-n spati și luceferii pe umeri și cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală "masa ursitoarelor" se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din "scrisa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
schimbului" de copii, atribuind această acțiune negativă Diavolului. Încălcarea interdicției de a nu lăsa singur pe întuneric copilul nebotezat duce la schimbarea lui de către Necuratul. Obiceiul de a păstra lampa aprinsă de la nașterea copilului până la botez se explică prin funcția apotropaică a luminii. Copiii înlocuiți, demonici, sunt îndeobște inadaptabili în mediul uman, nu progresează firesc, achiziționează cu mare dificultate limbajul. "Copiii schimbați au capul mare, că nu și-l pot ținea, cade în toate părțile; sunt slabi, înșirați și cu picioarele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.") Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și în practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari în magia meteorologică, este și ea numită "nașul șarpelui". Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fost și viteaz din fire. Îl primi dar de bărbat și cununându-se cu dânsul, după legea domnilor și-a-mpăraților, cu alai de la-mpărăția socru-su și de la crăiia tată-su ... Macul este folosit în multe ritualuri cu funcție apotropaică, împotriva vrăjitoarelor și a strigoilor. "În tradiția mito-poetică e legat de somn și de moarte; e un atribut a lui Hypnos, divinitatea somnului la greci, frate geamăn cu Thanatos-zeul morții. [...] Semințele de mac sunt prezente în unele culte de pomenire
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
eră a experienței pure, a încercării de a testa limitele conștiinței prin sucombarea curajoasă în abisuri interioare efemere. Pierderea inocenței este celebrată în cartea lui Hunter S. Thompson printr-un incontrolabil apetit al asimilării drogului ca substanță vitală cu rol apotropaic, protejând individul de o realitate diformă și de un sine însuși deja obosit. "Dilemateca", anul III, nr. 25, iunie 2008 Oglinda de la kilometrul 17 Deși nu se numără printre romanele cele mai reprezentative ale autorului albanez, Accidentul* este, fără îndoială
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
masculină, vii înapoi frămîntîndu-ți cu o mînă părul, de la bărbatul care te urmează în voie și de la privirea reținută dinainte, cum esteticul aparține hieraticului, este trăire religioasă, de parcă ar fi și altă trăire decît religioasă! grija de frumos ca mijloc apotropaic, bărbatul intră, se așează întrebînd dacă e liber, îți fac loc, alung arătările din partea ta de compartiment, pleacă repede, o seară bună! iar eu, magistral, o mînă plină de grație în sus! te-ai aplecat de credeam că-mi zici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de arhitectură care aveau o clară componentă de gen și am realizat ce fertilă poate fi a asemenea abordare, ce grilă analitică complexă este categoria de gen. În societățile tradiționale practicile culturale legate de construire și de locuire, practicile simbolice apotropaice și propițiatoare au o dimensiune de gen pregnantă. Am mers mai departe, am început să adâncesc această perspectivă, aveam să încep să caut metodic, așa cum făcuse Virginia Woolf în eseul său din 1929, urma femeii în istorie, în creația culturală
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a fetișului : alungarea răului. „Suvenirurile religioase asumă puterea binefăcătoare a fetișurilor. Nu se vinde marfă, se vinde sens, în numele gesturilor anterioare ale darului și datoriei față de divinitate” (Hammoudi, 2005 : 103). David Freedberg este încă și mai radical atunci când analizează caracterul apotropaic al obiectelor comercializate în locurile de pelerinaj, mai ales dacă acestea au fost puse în contact cu moaștele. „Puterea” moaștelor, a raclei, a „locului” chiar se sedimentează în aceste obiecte, la fel ca energia electrică într-un condensator. Nu întâmplător
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]