271 matches
-
și a soluțiilor optime practice, de verificare a efectelor introducerii noului în practică, de înțelegere a proceselor reale, de învingere a dificultăților prin noi ipoteze și soluții. • Sinonime, variante = participativă, cercetare a practicienilor, acțiune practică științifică, colaborativă, descoperire cooperativă, descoperire apreciativă, practică de emancipare, cercetare a profesorilor. Ele reflectă diferite abordări, probleme, poziții, epistemologii, abordări ideologice, tradiții, diferite contexte. • Cuprinde acțiuni de proiectare și desfășurare de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor și a soluțiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Jurnalele consemnează cu durere dispariția oamenilor dragi, cronicile găzduiesc discursuri afective, cu caracter de necrolog. Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, Martha Bibescu, Ovidiu Codruș, Ion Vinea sunt numai câteva dintre personalitățile evocate pe calea undelor. Informațiile sunt preponderent biografice, cu referiri apreciative asupra valorilor culturale și sociale. Discursul însă este de o altă factură, comparativ cu celelalte cronici: lipsesc sarcasmul, polemica, judecata aspră, limbajul concret, clar. Ele sunt înlocuite de metafore, comparații, descrieri emoționale. Autoarea nu mai interpretează texte, ci urmărește evoluția
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
prin aceasta, că transformarea limbii este o desăvîrșire a calităților ei, o orientare a schimbărilor spre stările optime din perspectiva funcțiilor ei. În limba populară însă, evoluția nu este decît o transformare succesivă a limbii, fără nici un fel de perspectivă apreciativă, nici din punctul de vedere al celui care realizează inovația și nici din al celor care o acceptă, fiindcă limba este de fiecare dată suficientă potrivit cu necesitățile de comunicare din comunitatea în care este vorbită, ea adaptîndu-se realităților sociale și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se poate explica, în cazul valutelor puternice prin compen sarea care se produce prin fuga capitalurilor în condițiile în care toate marile blocuri valutare încearcă să practice devaluarea competitivă, pentru a-și stimula exporturile, iar în cazul leului, prin intervențiile apreciative ale Băncii Naționale. Este de remarcat în context divergența crescîndă dintre politicile americane și cele europene, ceea ce ne afectează desigur și ne poate aduce surprize în următorii ani. (vezi studiul Geostrategia economică și politică a piețelor valutare, de Răzvan Furtună
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fiind diferențele care pot să existe în alegerea obiectivelor urmărite, în caracteristicile personale și în condițiile de muncă” (p.460). Dacă vom aborda problematica evaluării la scară macroși microsistemică, atunci vom sesiza următoarele niveluri de concepere și desfășurare a acțiunii apreciative: - evaluarea activității de învățare în termeni de achiziție. Este sensul curent și cel mai uzitat al evaluării; - evaluarea modului de utilizare a structurilor de achiziție pentru a dobândi competențe și calificări posibile; - evaluarea modului de utilizare a competențelor în structuri
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evaluarea continuă se pleacă de la obiectivele operaționale concrete; evaluarea sumativă exercită în principal funcția de constatare a rezultatelor și de clasificare a elevilor, pe când evaluarea formativă are funcția prioritară de clasificare, dar nu definitivă, prin lăsarea unui câmp deschis sancționărilor apreciative viitoare; primul tip de evaluare generează atitudini de neliniște și stres în rândul elevilor, iar al doilea tip determină relații de cooperare între profesori și elevi, cultivând simultan capacitatea de evaluare și autoevaluare la nivelul elevilor; sub aspectul folosirii timpului
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
atrași profesori de la alte școli, care vor realiza corectarea. Apoi, o altă strategie benefică poate fi extinderea lucrărilor cu caracter secret, care asigură anonimatul celor apreciați. Mai invocăm efortul volitiv permanent venit din partea profesorului de a pune între paranteze antecedentele apreciative la adresa unui elev, de autoimpunere a unei valorizări cât mai obiective. În evaluarea conduitei se pot identifica două variante ale efectului „halo”. Cea dintâi este constituită de efectul „blând” (forgiveness behaviour), caracterizat prin tendința de a aprecia cu indulgență persoanele
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și perspectiva de abordare a realității. În funcție de primul criteriu, am avea supervizarea internă și externă, conform celui de-al doilea, supervizarea individuală și de grup, iar în funcție de-al treilea criteriu avem supervizarea clasică centrată pe problemă și supervizarea apreciativă. În privința tipurilor analizate remarcăm că unele dintre ele sunt datorate existenței unor regulamente organizaționale, altele sunt influențate de modalitățile de instruire ale supervizorilor, iar altele, cele mai greu de previzionat, sunt datorate stilurilor de personalitate ale supervizorilor. Supervizarea devine nu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Development around the World: Practice, Theory, Research, Training, University of Toronto Press, Toronto. Chelcea, L., 2006, „Cultură și dezvoltare: perspectiva antropologiei culturale”, în C. Zamfir, L. Stoica (coord.), O nouă provocare: dezvoltarea socială, Editura Polirom, Iași. Cojocaru, Ș., 2005, Metode apreciative în asistența socială. Ancheta, supervizarea și managementul de caz, Editura Polirom, Iași. Consorțiul pentru Dezvoltare Rurală, 2005, Întărirea capacității administrațiilor publice locale de a adopta și implementa politici de dezvoltare. Argument pentru introducerea funcției de Agent de Dezvoltare Locală, mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
relații ale omului cu realitatea constituie personalitatea lui”. Fiind rezultatul experiențelor socisl-istorice și a celor individuale „atitudinile” se structurează, arată Miașiscev, într-un sistem ierarhizat: la nivel inferior „atitudinile emoționale”, pe care le implică „frustrația”, iar la nivel superior „atitudinile apreciative”, care subordonează celelalte aspecte ale personalității (atât însușirile caracteriale, cât și procesele cognitive și afectiv-voliționale, care depind de atitudinea persoanei față de conținutul lor obiectiv). De altfel, în concepția lui V.N. Miașiscev, ceea ce formează „axa” structurii vieții psihice o reprezintă relația
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
inferiorității proprii, în sensul adlerian cunoscut. În înțelesul acordat de A. Adler, „complexul de inferioritate” este un efect fatal al unei comparații defavorabile cu altul, este un simptom maladiv, un semn de tulburare a tendinței normale de autovalorificare, de integrare apreciativă a persoanei în comunitatea în care trăiește. Mai precis, pentru A. Adler, „sentimentul de inferioritate” și corelatul său, tendința spre autoafirmare (spre „putere”), reprezintă două din formele de bază sub care poate să apară sentimentul valorii proprii. Prima formă este
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
neconceput fără conștiința eului propriul; dar „conștiința de sine” implică la rândul ei, se știe, factorul social și un nivel superior al personalității: este vorba de „conștiința valorilor”, care face ca „Eul” să intre ca obiect de estimare în „conștiința apreciativă”. Așa se explică faptul de ce în unele cazuri individuale, sentimentul de inferioritate poate evolua spre starea de „complex”, spre instalarea unui profund sentiment de neputință, de incapacitate deprimantă, care se poate prelungi prin dezvoltarea unei reacții de retragere exagerată în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acorduri inedite între substantive și adjective ("umezi morminte"), forme inversate ale verbelor ("suna-vei"), sintaxa afectivă ("semnelor vremii profet"), rime deosebite ("încalte/ ceruri-nalte"; "recunoască-l"/ "dascăl"), rime culte ("oaspe"/ "Istaspe"). Dintre figurile de stil, cele mai frecvente sunt: epitetul apreciativ și cromatic, comparația abstractă sau concretă, metafora specific eminesciană. Eminescianismul se caracterizează și prin "expresia intelectualizată" (T. Vianu), " Și în sine împăcata stăpânea eterna pace", virtuozități verbale ("La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă", idei orfice (cosmogonia, echilibrul universal
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îndrăgostiților de lumea obișnuită. Următoarele două strofe din meditația eminesciană semnifică planul terestru, dar și viziunea nourilor care "curg" sugerând trecerea implacabilă a timpului. Versul "Streșine vechi casele-n lună ridică" prefigurează veșnicia prin aspirația spre absolut în iubire; epitetul apreciativ "vechi" are o mare forță expresivă. E un univers rustic, patriarhal, reliefat de imagini vizuale și auditive: "Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână", "toaca răsună mai tare", "fluiere murmură-n stână" care amplifică senzația de melancolie și mister, în prezentarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ralea citat de Gh. Neacșu scrie că „expresivitate înseamnă comunicare specială”, „în sensul că aptitudinea de a exprima, fiind o proprietate a individului, este în funcție de modul în care ceilalți primesc mesajul exprimat”. I.5 Puncte de vedere personale critice sau apreciative privind cunoașterea temei Interesul manifestat pentru pregătirea artistică a gimnastelor din gimnastica artistică feminină a debutat în anii 1991 - 1994, perioadă în care am activat ca balerin-coregraf la CSS Gimnastică Focșani. Menționez că în această perioadă am asigurat pregătirea coregrafică
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
instrumentelor muzicale. Cei mai mulți învață alfabetul, de exemplu, în forma lui cântată, această formă de inteligență conducând la dezvoltarea abilităților de a produce și aprecia muzica. Oamenii care aparțin acestei categorii învață și gândesc în sunete. Își formează imediat o părere apreciativă sau critică muzica pe care o ascultă. Cei mai mulți sunt extrem de sensibili la auzul sunetelor. Această abilitate include reproducerea sunetelor și a melodiilor, performarea la diverse instrumente, recunoașterea liniilor melodice, compunerea de melodii, înțelegerea structurii și ritmurilor muzicale. Copiii muzicali învață
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2923]
-
asupra creatorului sicilian. Acesta a preluat ecouri, imagini, motive, lexeme leopardiene nu ca atare, ci înțelegând să le modifice, să le fragmenteze, să le contrazică și să le distorsioneze. Manieră de a dialogă cu rimele antemergătorului, de pe o poziție deopotrivă apreciativa și antagonica demonstrează, de fapt, intenția lui de a se elibera de un ascendent onorant, dar prea îndatoritor. Considerăm că poziția oscilanta a lui Quasimodo față de Leopardi se înscrie în tipologiile comportamentale ale unei tradiții literare sănătoase, puternice, așa cum a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
forma unor finalități; * competența instrumentală se dovedește prin utilizarea ansamblului de metode și de mijloace în vederea obținerii unei performanțe la elevi conform scopurilor propuse; * competența decizională presupune alegerea cea mai bună între cel puțin două variante de acțiune posibile; * competența apreciativă presupune măsurarea corectă a rezultatelor elevilor, dar și a propriilor rezultate (M. Călin, 1996, p. 49). Abordând aceeași problemă, a competențelor profesorului, L. Antonesei, într-o lucrare recentă, identifică un set de cinci astfel de competențe: * competența culturală presupune atât
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
drace! Avem astfel triada: intervenție inițiativă (A1) + intervenție reactivă (B1) + intervenție "evaluativă" (A2). Variantele celei de-a treia intervenții pleacă de la simpla reluare în ecou până la morfemele care au valori, într-o mai mare sau mai mică măsură, emotive sau apreciative. Așa cum subliniază C. Kerbart-Orecchini: "Termenul de "evaluare" nu poate fi interpretat aici cu sensul obișnuit: el desemnează a treia etapă a schimbului, prin care [A] încheie acest schimb pe care l-a și deschis, de altfel, semnalându-i lui [B
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
se anulează binecunoscutul efect al lui "Ei și?" despre care vorbeam mai devreme. Auditorul se eliberează în acest fel de intensitatea emoțiilor pe care le resimte în general, ascultând evenimentele povestite, intervenind cu comentarii exclamative și cu evaluări depreciative sau apreciative, de tipul a se indigna sau a se bucura. Să analizăm în câteva rânduri modalitatea de inserție a monologului narativ. Din lipsă de spațiu, fac trimitere la descrierile ulterioare povestirii scenei de război împotriva maurilor (Cidul IV, 3) și a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe un element diferit: hainele (marcate depreciativ din punct de vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se pare că, lăsând la o parte, în cea de-a doua secvență, trăsăturile exterioare personajului, izotopia devine apreciativă. Unitatea fiecărei secvențe rezultă din ierarhizarea propozițiilor descriptive. Două reformulări succesive încheie cele două fraze-secvență și conferă acestei descrieri o unitate textuală, cea a portretului în paralel din tradiția retorică clasică. În cadrul modelului dinamic indispensabil în lingvistica textuală, constatăm că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în terminologia lui Hans Robert Jauss, fie printr-o "identificare simpatetică" (experiență psihică nemijlocită, de tipul solidarizării cu eroul aflat în suferință), fie prin "identificarea cathartică" stricto sensu (ce presupune "desprinderea de treapta identificării nemijlocite, pentru a accede la reflecția apreciativă asupra universului reprezentat")83. Receptarea "estetică" a melodramei se vede astfel determinată de existența unui public implicat și dezimplicat totodată, actor și spectator în același timp. Altminteri, prin "identificare simpatetică" (ca treaptă necesară a identificării cathartice) melodrama trăiește bine mersi
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
bucățicaia blondă și babană n civil, cu picioare epilate și bronz artificial, caremparte hârțoage? Da, acum e aici și vine fix la mine. Uau! Îmi dă o agendă a ședinței. — Mulțumesc draga mea, Îi zâmbesc eu, iar ieami arunco privire apreciativă nerușinată, ca a unei curve meseriașe care știe ce-i de capuiei. A naibii păpușică, aud o voce care-mi șoptește În ureche. E Ray Lennox. — Ce măta faci paici? Îl Întreb eu. Credeam că ești În misiune cu brigada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de Amanda Drummond. Ignor privirea Încruntată și dezgustătoare a Borâturii Albe și Sfrijite. Îi dau un ghiont lui Dougie Gillman care stă lângă mine și care se benoclează la curu bucățicii blonde, dând din cap Într-un mod aprobator și apreciativ. Toal a luat-o razna, plesnind de o emoție abia reținută: — După cum știți, am obținut o confirmare a identității victimei. Este un anume Efan Wurie și era un jurnalist pe cont propriu din Ghana, care lucra la Londra. Nu știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Casa lui Hector. — De la șoseaua spre oraș până acolo În spate, se oprește el și Își flutură brațul liber spre movilele alea maronii și mohorâte care se Înalță deasupra noastră, până la baza dealurilor ălora. Claire scoate un zâmbet impresionat și apreciativ. Gagica o să ajungă până-n cel mai Înalt vârf al carierei sale. Are simțul ăla meseriaș de apreciere instinctivă a valorilor, caracteristic curvelor. Hector fluieră și din senin un collie vine spre noi ca din pușcă. Exact când credeam că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]