270 matches
-
lectură mai relaxată, se vedea că "Războiul Rece" nu exclusese "coexistența pașnică", dar încheierea lui fusese totuși salutară; grăbindu-se să vorbească despre sfârșitul comunismului, autorii uitau să explice tinerilor cititori ce însemnase, de fapt, acesta 108. Vechile referiri, oarecum apreciative, la adresa liderului estic, Uniunea Sovietică, nu au supraviețuit primului deceniu postcomunist. În ierarhia marilor puteri economice, locul al doilea revenea acum Japoniei, iar potențialul militar cândva înspăimântător al Rusiei era, și el, dat uitării. Ceva a rămas, totuși, din exemplaritatea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
drace! Avem astfel triada: intervenție inițiativă (A1) + intervenție reactivă (B1) + intervenție "evaluativă" (A2). Variantele celei de-a treia intervenții pleacă de la simpla reluare în ecou până la morfemele care au valori, într-o mai mare sau mai mică măsură, emotive sau apreciative. Așa cum subliniază C. Kerbart-Orecchini: "Termenul de "evaluare" nu poate fi interpretat aici cu sensul obișnuit: el desemnează a treia etapă a schimbului, prin care [A] încheie acest schimb pe care l-a și deschis, de altfel, semnalându-i lui [B
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
se anulează binecunoscutul efect al lui "Ei și?" despre care vorbeam mai devreme. Auditorul se eliberează în acest fel de intensitatea emoțiilor pe care le resimte în general, ascultând evenimentele povestite, intervenind cu comentarii exclamative și cu evaluări depreciative sau apreciative, de tipul a se indigna sau a se bucura. Să analizăm în câteva rânduri modalitatea de inserție a monologului narativ. Din lipsă de spațiu, fac trimitere la descrierile ulterioare povestirii scenei de război împotriva maurilor (Cidul IV, 3) și a
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe un element diferit: hainele (marcate depreciativ din punct de vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se pare că, lăsând la o parte, în cea de-a doua secvență, trăsăturile exterioare personajului, izotopia devine apreciativă. Unitatea fiecărei secvențe rezultă din ierarhizarea propozițiilor descriptive. Două reformulări succesive încheie cele două fraze-secvență și conferă acestei descrieri o unitate textuală, cea a portretului în paralel din tradiția retorică clasică. În cadrul modelului dinamic indispensabil în lingvistica textuală, constatăm că
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai solid, creativitatea devine mai amplă, cu lărgirea orizontului de cunoaștere. Există două laturi legate de imaginație. Prima se referă la intuirea frumosului, a ceea ce este plin de măreție, inteligență, de intenții importante, pe această cale formându-se gustul, finețea apreciativă a imaginației. A doua este latura acțiunii de căutare și folosire a tehnicilor imaginației creatoare din diferite domenii. Între cele două laturi există un decalaj transversal în sensul că școlarii și preșcolarii au capacitatea de creație foarte activă, gustul neformat
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
estompându-se reciproc și făcând, astfel, posibilă construcția unei imagini de ansamblu. Intrarea, spre exemplu, într-o cameră nouă, implică sesizarea camerei în sine și abia, apoi, posibila surprindere și analiză a componentelor acestei camere. Spunem eventual, într-o formulă apreciativă că încăperea pe care tocmai am deschis-o câmpului nostru de cunoaștere este una admirabilă. Ulterior, printr-un efort de concentrare care presupune spargerea unității și departajarea fragmentelor componente noi observăm calitățile deosebite ale compușilor ontici, calități ce, alături de gruparea
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
următoarea întâlnire a profesorului cu elevii); 4. Precizări privind modalitațile de completare a lacunelor și de corectare a greșelilor și sugestii în legătură cu valorificarea conținutului în activitatea viitoare. Eficiența acestui tip de lecție depinde în mare măsură de calitatea realizării momentului apreciativ. Lecția de verificare constituie un bun prilej de constatare a nivelului de pregătire a elevilor, dar și unul de optimizare a activității viitoare, plecănd de la ceea ce se constată. Variantele lecției de verificare și apreciere se stabilesc, în funcție de modul de realizare
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
13. Lucrarea lui C. Marsh Key Concepts for Understanding Curriculum (Falmer Press, Londra, 1992) este una dintre cele mai complete și mai clare sinteze realizate în secolul XX în legătură cu frământările teoretice privind optimizarea curriculumului în spațiul euroatlantic. 14. Vezi nota apreciativă de mai sus. 15. Hilda Taba poate fi considerată cea mai proeminentă personalitate a teoriei curriculumului din a doua jumătate a secolului XX. S-a evidențiat mai ales prin implicarea în reformele educaționale derulate în mai multe țări de pe toate
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Hitler, circumstanțele cărora se datorează felul, oarecum tergiversat, în care au fost aplicate sugestiile făcute, pe atunci, cu privire la reglementarea disputelor ungaro-române. Intrarea României în război (22 iunie), urmată de cea a Slovaciei (26 iunie), precum și comunicatele de război germane, extrem de apreciative la adresa comportamentului trupelor slovace și românești, au creat o stare de angoasă la Budapesta, jucând un rol important în decizia adoptată de guvernul maghiar de a declara război U.R.S.S.( 27 iunie 1941). Dacă, în cazul României se poate invoca
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
pe care o produce apariția naratorului. Comportamentul acestuia, felul în care este îmbrăcat, niciun detaliu nu vine să precizeze „senzația” pe care o generează. Recunosc locuitorii în el pe celebrul dramaturg ? Este puțin probabil, nu avem niciun semn de recunoaștere apreciativă, niciun salut, nicio cunoștință care să-i vină în întâmpinare etc. Dimpotrivă, textul ne lasă mai degrabă cu impresia că nu există nicio identificare în această calitate a naratorului. Nimeni nu pare să recunoască în persoana sa o personalitate. Cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
este analizată, din punctul nostru de vedere, pe 7 paliere relevante ca incidență asupra dinamicii acesteia: 1. Temperamentală 2. Intelectual-cognitivă: - senzorială; - limbaj; - capacități intelectuale; 3. Afectiv-motivațională: - motivația; - afectivitatea; 4. Instrumentală 5. Stilistică: - stilul cognitiv; - stilul perceptual; - stilul de cunoaștere; - stilul apreciativ; - stilul de muncă intelectuală; - stilul de viață; 6. Reglatorie: - atenția; - voința; 7. Relațional-axiologică: - caracterială; - imaginea de sine. Deși aminteam în paragraful introductiv de la structura PB despre elementele care au incidență asupra atributelor energizante, dinamice, totuși inventarierea făcută până aici într-
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
tabloul poetic. Anterioritatea adjectivelor are ca emițător instanța cunoscătoare a evenimentelor sacre, care își realizează menirea de a transmite informația sacră prin semnale lingvistice. Mutarea accentului frazei pe gradul de tensiune descriptivă este un indicator pentru însemnătatea mesajului poetic. Adjectivele apreciative apar în structura frazei într-o relație sintactică de incidență ce vorbește despre același discernământ naratorial cu rol de ghidare a ascultătorului: „Crșșt’e-o flore d’in mormîntu fșt’ii, mîndră flore, da n-o șt’iut-o n’ime
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cum eram, iar Jay era acolo: cu părul geluit, pantaloni negri și o cămașă portocalie Helmut Lang. - Aha, m-am gândit eu că o să te găsesc în baie. Apoi Jay își întoarse privirea spre Aimee și zise, după ce o măsură apreciativ: Aici e depistat de obicei. - Am o vezică labilă, am dat eu din umeri, apoi m-am aplecat să-mi iau sombreroul. - Și mai ai ceva ce... Jay se întinse și-mi atinse nasul în timp ce mă ridicam, sper și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de târziu poftea, dar numai dacă era vorba să-și facă lecțiile. Fără nervi, fără neînțelesuri, fără sensuri duble - doar o înclinare a capului. L-am văzut din nou pe Robby ca prin ceață, din cauza lacrimilor mele. Privirea lui limpede, apreciativă, a fost îndeajuns să le pornească. Am ieșit pe coridor și am închis încet ușa în urma mea, așteptând să aud declicul încuietorii, dar sunetul nu s-a mai produs. Am dat peste o sticlă de vin roșu în timp ce mă învârteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
inexistente, rareori se fac trimiteri la relațiile de muncă, sindicate, conducerea întreprinderii, ierarhiile de autoritate de partid și guvern. Relatările dezvăluie mecanismele și sensurile pe care le capătă memoria: depozitară a unei experiențe de calvar, recuperatoare, justificativă, manipulatoare, evaluatoare și apreciativă. Se cuvine să observăm cum acționează bine cunoscutul mecanism de tipul „vârsta de aur” în cuprinsul volumului. Trecutul apropiat este evocat cu nostalgie ca simbol al unei epoci de prosperitate în opoziție cu prezentul dificil și viitorul incert. Lipsurile, inflația
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
termeni pozitivi, apar asociații de stimuli favorabili. În minte sunt mai pregnante experiențe, episoade, imagini și informații favorabile obiectului aprecierii, care se transformă în judecăți favorabile. Foarte apropiat încadrării este efectul ancorării, prin care se înțelege că, în judecățile noastre apreciative, contează și punctul de referință de la care pornim. S-a constatat experimental că, de pildă, chiar agenți de vânzări imobiliare au fost semnificativ influențați în negocierea prețurilor la cumpărarea de case de prețul pretins inițial (manipulat experimental). Importanța punctelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aici ridică două probleme: • dacă scalei trebuie sau nu să-i atribuim o poziție centrală, pentru a surprinde o opinie ce se plasează în zona mediană a ei și • dacă celor 3, 4, 5 sau mai multe răspunsuri cu semnificație apreciativă, precum cele ilustrate mai sus, trebuie să le mai adăugăm unul pentru a da posibilitatea oamenilor să spună „nu știu”, „n-am nici o opinie” etc. Motivul pentru care se ridică asemenea probleme este destul de evident. Pozițiamijlocie riscă să fie supralicitată
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
faptul așteptat de reducere a numărului de răspunsuri de genul „fără părere”, nu provoacă o modificare a distribuției răspunsurilor purtătoare de sens (substantive answers, în engleză). Mai exact, dacă se ia ca total numărul indivizilor care au ales o variantă apreciativă clară, deci lăsând la o parte pe cei care spun că n-au nici o părere sau nu răspund, atunci procentele celor ce aleg o asemenea variantă sunt aproape identice în cele două cazuri: al întrebărilor fără răspuns median și al
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
forma unor finalități; - competența instrumentală se dovedește prin utilizarea ansamblului de metode și de mijloace în vederea obținerii unei performanțe la elevi conform scopurilor propuse; - competența decizională presupune alegerea cea mai bună între cel puțin două variante de acțiune posibile; - competența apreciativă presupune măsurarea corectă a rezultatelor elevilor, dar și a propriilor rezultate (M. Călin, 1996, p. 49). Abordând aceeași problemă, a competențelor profesorului, L. Antonesei, într-o lucrare recentă, identifică un set de cinci astfel de competențe: - competența culturală presupune atât
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
apară, dar nu pot fi considerate definitive. În legătură cu prima întrebare, se pare că managementul strategic nu poate fi atribuit unei singure variabile, ci unui set de două, acestea fiind: dezvoltarea tehnologiei informațiilor și competiția. Tehnologia informației a favorizat apariția sistemelor apreciative, a rețelelor informaționale, anularea ierarhiilor clasice, dezvoltarea unor noi structuri de comunicare, dezvoltarea unor organizații flexibile, capabile de învățare și cooperare. S-au remarcat și opiniile celor care văd în tehnologia informațională sursa constituirii unor infrastructuri ce pot dezvolta modele
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pe care le regăsim în O cercetare critică asupra poeziei române de la ". O contribuție remarcabilă la cunoașterea autorului francez (evident, datatăă aparține poetului Geo Dumitrescu (vestita ediție bilingvă a operei poetului Ă, salutată de Vladimir Streinu printr-o justă frază apreciativă, tălmăcirea fiind socotită "un adevărat act de cultură." În O pagină din Proust este descifrat cu finețe mecanismul amintirii și procesul convertirii estetice: "... istoria întreagă a creației proustiene arată un om pus de sine însuși, în ciuda debilității fizice, sub efortul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
se poate explica, în cazul valutelor puternice prin compen sarea care se produce prin fuga capitalurilor în condițiile în care toate marile blocuri valutare încearcă să practice devaluarea competitivă, pentru a-și stimula exporturile, iar în cazul leului, prin intervențiile apreciative ale Băncii Naționale. Este de remarcat în context divergența crescîndă dintre politicile americane și cele europene, ceea ce ne afectează desigur și ne poate aduce surprize în următorii ani. (vezi studiul Geostrategia economică și politică a piețelor valutare, de Răzvan Furtună
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ajunge să se efectueze repede și cu un randament care asigură eficiența, cititul prezintă unele capcane, care fac să nu i se acorde inițial atenția cuvenită pentru obținerea acelorași bune rezultate ca și la scris. Consider că o bună pregătire apreciativă pentru învățare se realizează și prin realizarea lecturii altor texte, decât cele din abecedar, din alte cărți. Sub forma unor discuții care se pot face pe fondul desfășurării altor activități ( de exemplu gospodăreștiă să i se ceară copilului să formuleze
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
Jurnalele consemnează cu durere dispariția oamenilor dragi, cronicile găzduiesc discursuri afective, cu caracter de necrolog. Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, Martha Bibescu, Ovidiu Codruș, Ion Vinea sunt numai câteva dintre personalitățile evocate pe calea undelor. Informațiile sunt preponderent biografice, cu referiri apreciative asupra valorilor culturale și sociale. Discursul însă este de o altă factură, comparativ cu celelalte cronici: lipsesc sarcasmul, polemica, judecata aspră, limbajul concret, clar. Ele sunt înlocuite de metafore, comparații, descrieri emoționale. Autoarea nu mai interpretează texte, ci urmărește evoluția
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
zile în Poiană" (Gândul, 21 octombrie 2005). Nici publicitatea nu pare să rateze racordarea la moda lingvistică a momentului: "Ești bazat? Ai făcut copii? Acum ai familie numeroasă și îți permiți un monovolum compact de lux?!?" (auto-motor-si-sport.ro). Ca termen apreciativ la modă, e de așteptat ca bazat să apară adesea însoțit de întăriri, emfatizări, în construcții cu valoare de superlativ: cu adverb intensificator expresiv - "ești bazat rău" (clubopel), cu prefixoidul super (funcționînd în româna actuală și ca un cuvînt de
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]