249 matches
-
neamului în care a intrat, iar lenjeria amintește de atribuțiile ei conceptive, femeia ca „viitor receptacul al seminței maritale“ . Dis pa ra te apar ici și colo obiecte care țin de trupul și sufletul femeii: oglinda, cădelnița din argint pentru aprinsul tămâiei în zilele de sărbătoare și can de la ce arde zi și nopate sub icoa na Fecioarei Maria. Icoanele apar destul de rar, opt-zece pentru tot secolul, mătăniile și cărțile de cult sunt și mai rare. Ele se regăsesc totuși în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Bucovina, am petrecut cu tine cîteva zile, de a căror plăcere îmi aduc adesea aminte. Multe am vorbit noi atunci despre aceste frumoase părți ale Evropei, care se numesc Țările Românești și despre poporul frumos ce locuiește în sînul lor. Aprinși amîndoi de o nobilă exaltare, deși poate cam părtinitoare, am declarat într-o unire că patria noastră e cea mai drăgălașă țară din lume, și neamul românesc unul dintre neamurile cele mai înzăstrate în daruri sufletești. Ce puternice simțiri se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
obțină rezultate practice. Această cunoaștere îi asigură o legătură cu realitatea, dar nu suficient de puternică pentru a putea schimba ceva în mersul lumii: Chip al divinității, eu, care m-am crezut/Aproape oglindire de veșnic-adevăruri,/Eu, mie, desfătare-n aprinsul clar de ceruri-ți jupuit de orice înveliș de lut"123. Cunoașterea intelectuală, teoretică, nu poate ridica omul la nivelul absolutului, și nici nu-i poate oferi acestuia puterea de a schimba lumea după voința sa. Latura umana, trupul, trage
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în picioare purta papuci aurii. Asta nu putea fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fusta lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat si împletit savant în creștetul capului". (Strategia care se poate detecta la nivel pragmalingvistic este utilizarea adverbului modal firește și a locuțiunii adverbiale modale fără îndoială - două ocurențe în fragmentul citat - ca mijloace de redare a siguranței care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Anumite substanțe manifestă un raport echilibrat și afinitate cu alte substanțe; B) un exemplu: bobul șkyamosț, amestecat cu purpura, sau salpetrul 1, amestecat cu șofranul, par laolaltă să sporească procesul de colorare și, așa cum spune Empedocle: «inul prinde strălucirea roșului aprins»2. De altfel, și tu, iubite Demetrios, când ai pomenit de Kydnos și de cuțitul sacru al lui Apollo, care se află la Tarsos, ai remarcat șcă apele fluviului Kydnosț nu curăță nici o altă lamă de fier decât pe aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
unei națiuni", un jaf al oligarhiilor naționale, care a făcut dintr-o țară, ca România, cu resurse materiale și umane remarcabile, sub pretextul "modernizării" și "occidentalizării" sale, un stat slab și o civilizație marginală a Europei. România a avut dintotdeauna aprinși "moderniști" și "tradiționaliști", dar i-a lipsit spiritul transmodern, pe care-l reprezenta Eminescu, cel mai ignorat gânditor de politică națională. Contrareacția la provocările moderniste și postmoderniste a fost, în țările islamice, fundamentalismul, cu declanșarea, in extremis, a jihadului rețelelor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu este deloc exclus, ținând seamă de firea lui, că i-a mai oferit lui Prospero, care îl vede bine, astfel de imitații ca de pildă atunci când povestește starea în care ajunseseră cei trei jalnici conspiratori, Stephano, Trinculo și Caliban: „aprinși de vin și bătăioși, / Loveau în vânt, fiindcă le bătea / În față, și-n pământ, căci, pasămite, Le săruta călcâiele.“ Parcă îl vezi făcând ca ei. Iar, în planul acțiunilor propriu-zise, spiritul îl slujește îndeplinind neostenit sarcinile pe care i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de alb și strălucitor ca sideful... nu putea fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era ovreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat și împletit savant în creștetul capului.” O imagine perfectș, pe care ființele realului nu o pot avea. Dar Gavrilescu nu știe acest fapt; el consideră că în fața lui se află simple fete tinere, surprinse într-o secvență de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
uita doar la poze, bărbați și femei în haine largi, după moda veche, orașe necunoscute. Încă mai puteau fi găsite în casele din sat volumele acelea risipite din biblioteca bătrânului conte Dolșanski și, neputându-le citi, oamenii le foloseau la aprinsul focului sau la răsucitul țigărilor. „Asta, chiar dacă mă rogi, n-aș putea să te învăț!“ zise el, râzând, lăsându-și degetul să alunece peste literele enigmatice. Anna zâmbi, dar cu un aer cam îndepărtat, ca și cum ar fi căutat un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
niște novatori” („Un singur fel de ocupație în starea civilă: inovatori”). Și totuși, poezia lui P., ce fixează în notații obstinate febra mecanică a unui veac încins „cu arc voltaic”, pulsând în „ritmul tacheților”, în „angrenajul pistoanelor” și „violența reoforilor” aprinși, nu face elogiul progresului, al tehnicii. Dimpotrivă, viziunea sa e cea a copleșirii și uniformizării umanului prin impersonalitatea trufașă, de o rece ferocitate, a mașinii. Și când „din zvon de mecanisme”, din ideile funcționând „la priză”, din inima - „crater violent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
nu este deloc exclus, ținând seamă de firea lui, că i-a mai oferit lui Prospero, care îl vede bine, astfel de imitații ca de pildă atunci când povestește starea în care ajunseseră cei trei jalnici conspiratori, Stephano, Trinculo și Caliban: „aprinși de vin și bătăioși, / Loveau în vânt, fiindcă le bătea / În față, și-n pământ, căci, pasămite, Le săruta călcâiele.“ Parcă îl vezi făcând ca ei. Iar, în planul acțiunilor propriu-zise, spiritul îl slujește îndeplinind neostenit sarcinile pe care i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
din duminica trecută, îi zise paracliserului: Eu am lipsit duminica trecută fiind rău bolnav, te rog spune-mi despre ce a vorbit părintele duminica trecută? Să mă iertați, răspunse paracliserul, dar nu-mi aduc bine aminte, pentru că eram ocupat cu aprinsul cădelniței, care se stinsese. Dar voi întreba pe dascăl. Dar nici dascălul nu-și aducea aminte, deoarece în timpul predicii căutase în tipic rânduiala slujbei din duminica viitoare. Paracliserul întrebă pe epitrop, dar nici epitropul nu-și aducea aminte, deoarece în timpul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
100, pp. 224-225"/>). Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, golanii din Galați, mai ales mateloții greci, obișnuiau să arunce În evreii imprudenți - care „se duceau la preumblare” În zona portului - cu „bucăți de iască [fumegândă], Înadins prevăzute cu o materie de aprins [= smoală]”. Era un preambul al bătăii <endnote id="(314)"/>. Se pare că, În epocă, aceasta era o distracție inventată de greci și adusă de marinari În Moldova. Iată ce Își amintește principele fanariot Nicolae Suțu, mare dre- gător În Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o presupusă alianță iudeo-islamică anticreștină : „Spart-au bolți [= prăvălii] negustorești/ După sfaturi jidovești,/ De mărfuri prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească” (6, p. 71). Tot În acea epocă, Alexandru Pelimon a publicat romanul Catastrofa Întâmplată boiarilor În muntele Găvanul, 1821 (București, 1864), În care evocă și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întregul oraș și, În pelerinajul său, trece pe la toate bisericile mai importante. În timp ce trece, o mulțime de vagabonzi se Întrec În a arunca grămezi de floricele ce cresc din abundență pe povîrnișurile munților din apropiere, numite de către nativi nucchu. Roșul aprins al florilor, bronzul intens al Zeului Cutremurelor și altarul de argint pe care e purtat dau procesiunii aerul că este vorba de un festival păgîn. Acest sentiment este amplificat de hainele viu colorate ale indienilor, care se Îmbracă cu această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ei. — Și nimeni nu bănuiește nimic? — Absolut nimic, zic, exact în clipa în care Robyn intră în cameră. Bună, Robyn! Suze, vorbim mai târziu, OK? Pun telefonul jos și îi zâmbesc lui Robyn, care e îmbrăcată într-un taior roz aprins și are cască și walkie-talkie. — OK, Becky, zice, pe un ton serios și profi. Platoul numărul unu e gata. La Platoul doi încă se mai lucrează. Dar avem o problemă. — Pe bune? Înghit în sec. Ce anume? — N-a ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
iese fără tamtam! Să dea tonul fanfara, murmură în cască. Echipa de la lumini, pregătiți reflectorul pentru ieșire. În secunda imediat următoare încep să cânte trompetele, iar invitații care dansează tresar. Lumina se schimbă, de la spoturi disco la un ton roz aprins, iar formația începe să cânte „Some Day my Prince Will Come“. — Frumoasa și Prințul, plecați! zice Robyn și-mi dă un mic brânci. Hai! Un-doi-trei, un-doi-trei... Luke și cu mine schimbăm priviri între noi și străbatem ringul de dans, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
așa cum e. La ora trei fără zece sunt gata. Am pe mine rochia ca un cârnat. Pe față am machiajul Mireasa Primăvară Radioasă, ușor atenuat cu un șervețel puțin umezit cu apă. În păr am o coroniță de garoafe roz aprins și lăcrămioare, pe care mi-a comandat-o mami odată cu buchetul. Singurul lucru cât de cât rafinat pe care îl am pe mine sunt pantofii mei Christian Louboutin, care nici măcar nu se văd. Dar nu-mi pasă. Arăt exact așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
în picioare purta papuci aurii. Asta nu poate fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat și împletit savant în creștetul capului“. La început, Gavrilescu vrea să renunțe: „Venisem pentru racoare, pentru natură“, dar apoi, pus să ghicească, dă soluții greșite. Vrea să se salveze încercând să povestească tragedia vieții sale, dar țigăncile îl
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
și aprinse controverse - aceea a identității naționale. Temă, rană adâncă pe care, cum o spuneam mai sus, noi, Românii o Împărțim cu Nemții; problemă pe care o ignoră Francezii, de exemplu, dar pe care Italienii, fără a fi atât de aprinși de ea ca și noi, o „vizitează” din când În când, iar unirea lor târzie Într-un stat amplu, unitar, precum și diferențele abrupte economice și psihologice Între Nord și Sud o explică cumva. 3 Această temă - a identității naționale - pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și o mare cantitate de vitamine. Cireșul (Cerasum avium) tot din familia rozaceelor, un pom care atinge înălțimea de 8 - 12 metri, pe lângă că dă un fruct, gustos, apetisant, aromat, de culori îmbietoare în nuanțe dela roz deschis la rubiniu aprins sau în nuanțele chihlimbarului, drupă dulce sau dulce amăruie, foarte mult degustat de oameni, mai dă și un lemn mult solicitat de industria de mobilă. Nu trebuie să ne scape din vedere Nucul, (Juglans regia), din familiajuglandaceelor , la care cârțișoreanul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
societate. Ei bine, cine bate acum drumurile, fie și cu trenul, mai ales prin părțile Ardealului, acum când ierbicidele nu mai sunt la Îndemână, are prilejul să-și Încânte ochiul și sufletul cu imaginea lanului de grâu Împestrițat cu roșul aprins al macilor. O imagine remarcată adesea de artiști. E o alăturare antitetică din punct de vedere ideatic. Căci, dacă grâul e, În orice cultură, iar cea română nu face excepție, sfințit, macul e “floarea iadului”. Pentru grecii antici, macul era
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
erau conduse de Starace, mîna dreaptă a Ducelui, căruia îi datora recunoștință atît pentru asaltul rapid pe care îl condusese personal împotriva bastionului socialist de la primăria din Milano, cît și pentru modul neașteptat în care Padovani, lider napoletan și republican aprins care se desprinsese de Mussolini, a murit într-o seară cînd Neapole îl sărbătorea, cu torțe, căzînd de pe balconul de unde îi saluta pe fidelii săi... Nici un film american nu ar fi reușit să redea silueta acestui personaj, executant de lucruri
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mine muntele Rigi mai mult pe jos decât calare și a văzut ce am văzut, acel om are dreptul să-și astâmpere apetitul, care de obicei crește în proporție cu osteneala și cu plăcerile avute. M-am așezat, deci, pe la aprinsul lumânărilor dimpreună cu tovarășul meu la marea table d'hote210 întinsă în sala de mâncare, în jurul căreia apucaseră a se pune vreo sută de persoane. Nu era lucru obicinuit să vezi în creierii munților la o înălțime de aproape 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Dana Ranga, Nora Iuga, Andrei Bodiu, Adrian Popescu și alți doi tineri români, doctoranzi la Berlin (nu le mai rețin numele). Lipsesc doar Ion Bogdan Lefter, Carmen Francesca Banciu și Ingrid Băltăgescu pentru ca reuniunea să capete rotunjimea... „României dodoloațe”. Discutăm aprins, facem o „poză de familie”. Se prinde de noi și albanezul Bashim Shehu, care apare în poză așezat pe trepte, privindu-ne cu un fel de mirare admirativă, ca la vederea unei națiuni (vecine) care își regăsește oriunde pe glob
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]