527 matches
-
fundamentul solid pe care s-a creat UE, cel politic, legat de crearea unei națiuni europene este cel mai dificil de crat. UE este un conglomerat de națiuni cu experiențe istorice diferite. Ideea europeană ce stă la baza UE presupune aprioric, existentă sentimentului apartenenței la un sistem de valori comune și o experiență istorică comună diferită de cea a altor culturi 42. Desigur, de la sentimentul apartenenței la un spațiu geografic și cultural comun la națiunea europeană, care să primeze în conștiința
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
nu înseamnă decît repetarea stăruitoare a acelorași intuiții de bază, simpatia aceasta face ca, în cazul cărții de față, să nu avem de-a face cu o interpretare contra-natură, adică cu o sluțire făcută de un comentator a cărui antipatie apriorică pentru paradigma lui Noica l-ar fi putut preschimba într-un discret și tenace denigrator al operei sale. Și cum astăzi corul celor care, din obediență ideologică față de mentalitatea dominantă, îl măsluiesc pe Noica pînă la reducerea caricaturală la portretul-robot
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
retorică a planului semantic, premeditată de autor, a generat confuzia de apartenență a celor două conștiințe, cea empirică, a proletarului, și cea transcendentă, a Cezarului, în care trebuie să recunoaștem sensibilitatea formelor intuitive și gândirea etică a poetului, precum și conceptele apriorice de spațiu-timp-cauzalitate care au marcat întreaga operă a lui Eminescu.
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
Sper că nu ți-a obosit mintea. Fane Scriitorul @ dan Erai un tip rezonabil, dar ai stat cam mult în halena lui Fane. Înainte să-ți returnez măgăria( cu profesorasu) îți jumulesc, putin, retorica asta recriminanta, cu care-ți descalifici, APRIORIC( tremur de emoții, știind că-l folosesc a doua oară și poate mă avansezi)contraopinentii, făcîndu-i “crestinoizi fascistizati”, blasfemiatori de “dr ale omului”, “purtători de zvastici”, etc. Din partea mea, stimate “ginditoras dintr-o lume paralelă”, poți fi român și dacă
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
ideea ce avid respiră libertate,Trăiește-o! Nu fi în contratimpCu tine, fericirii-s căile nenumărate...Împreunează-ți mâinile spre cerCerând cu iubire trecute-i vieți iertare,Vei înțelege visul unui înger,Noemă-i lumea lui și nevăzută-ți pare...Aprioric răspuns existenței încă mai cauți,Dar fără asceză-l vezi deghizat,Vei fi fără spirit doar un perpetuu travestiîn al vieții și morții bal mascat...Ce-i fericirea unui suflet? Liniștea absolută.. Lasă să plece ce nu e miracol,Fii
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
condiționat și ce ține de prudență logicii lineare, a calculelor rațiunii abstracte și de realitatea sensibilă a lumii fizice. Dar acest risc, saltul calitativ, nu se face niciodată orbește, în gol, la întâmplare. Se face în baza unei experiențe mistice apriorice și a unei epifanii anterioare care ne asigura că “riscul”, aventură autodepășirii și a transcendentei noastre, nu numai că șanț susținute de sus, șanț stabile și asigurate, dar că de fapt șanț puse la cale de Dumnezeu Însuși. ● Apostazia carnala
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
Focul lui Prometeu este totuși o putere greu de mânuit fără un pic de înțelepciune divină. Și aceasta s-ar putea să fie chiar punctul nostru vulnerabil, al cunoașterii științifice și tehnologice demiurgice, dar fără responsabilitate etică, al riscului necunoașterii apriorice a râului și a binelui absolut. Știință fără morală și morală fără religie pot avea efecte malefice, fatale pentru om și pentru viața pe pământ. Mândria faustica a cunoașterii, focul furat de Prometeu de la zei, sunt puteri care în mână
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
susținea Voltaire, iar Al. Florin Țene demonstrează cu prisosință acest fapt: narațiunile sale curg una din alta, se intersectează cu povestea eroului central Dorin Moisescu, se întrețes cu aceasta, cititorul fiind atras într-un univers imaginar ce nu permite judecăți apriorice, doar valorizări ulterioare. Al. Florin Țene nu își condamnă eroii, îi aduce pe scenă, luminându-l pe fiecare în clipa metaforicului solilocviu, apoi lasă cititorii să descopere în ce măsură se regăsesc în personajele romanului. Fiecare poveste semnată de scriitorul Dorin Moisescu
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
recomandări pe care le consideram logice : îți schimbi credința numai în măsura în care ai epuizat toate căile și mijloacele puse la dispoziție de biserica al cărei credincios activ și practicant ești (nu neapărat zelos și de un bigotism dus în extrem). Renunțarea apriorică era „ineficienta suduială” la care mă dedasem părintește, sperând într-o „îndreptare” (de fapt „întoarcere a deciziei”!) a gândului de a părăsi calea tradițională (pe care merseseră predecesorii mei consanguini, coreligionari), era punctul de plecare a „ditirambicelor” cu care „forțam
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
și de ultimile cercetări științifice în domeniul geneticii, al neuropsihatriei și a filosofiei kantiene, unde noțiunile de timp, spațiu și cauzalitate care fundamentează și guvernează relațiile dintre lucruri, nu sunt legate de obiectele din natură, ci dinpotrivă sunt pure forme apriorice. În acest sens cartea promovează Creația ca rezultat al unui efort voit și coerent, îndreptat spre natura inițială și tinzând să o organizeze într-un cosmos al ordinii științifice. Opera prelungește creația într-o voință prin transcendere a marginilor eului
UN ROMAN CA HERMENEUTICĂ INTERPRETATIVĂ A SEMNELOR VIEŢII PE PĂMÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361776_a_363105]
-
cu-alean. Numai tu, chemând ferice, Zilele, din cer, le scazi, Iar, din nopți, cu bolți ancestre, Un copil din cântec cazi- Printre gânduri ... parcă-ai plânge, Pana-ți e un dor ionic, Nemilos e timpu-aice, Și lerul e fiorul aprioric. În vioară m-aș preface Și-ntr-o zi să-ți încălzesc Inima-ți ce-n suflet zace, Lerui-ler, cât te iubesc. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: LERUI LER, CÂT TE IUBESC / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1466
LERUI LER, CÂT TE IUBESC de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352231_a_353560]
-
Publicat în: Ediția nr. 550 din 03 iulie 2012 Toate Articolele Autorului În istoria filosofiei au existat trei argumente raționale principale pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu: argumentul ontologic, argumentul teleologic și argumentul cosmologic. Argumentul ontologic se bazează pe un raționament aprioric considerând că dacă putem concepe idea de Dumnezeu, atunci Dumnezeu trebuie să existe și în realitate. A fost propus pentru prima dată de Avicena, însă cea mai faimoasa expunere este dată de Anselm din Canterbury. Descartes, Spinoza sau Leibniz au
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
de Constantin Popa, publicat în Ediția nr. 550 din 03 iulie 2012. În istoria filosofiei au existat trei argumente raționale principale pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu: argumentul ontologic, argumentul teleologic și argumentul cosmologic. Argumentul ontologic se bazează pe un raționament aprioric considerând că dacă putem concepe idea de Dumnezeu, atunci Dumnezeu trebuie să existe și în realitate. A fost propus pentru prima dată de Avicena, însă cea mai faimoasa expunere este dată de Anselm din Canterbury. Descartes, Spinoza sau Leibniz au
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
concepe nimic mai mare, pentru Descartes Dumnezeu deține toate perfecțiunile. Citește mai mult În istoria filosofiei au existat trei argumente raționale principale pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu: argumentul ontologic, argumentul teleologic și argumentul cosmologic.Argumentul ontologicse bazează pe un raționament aprioric considerând că dacă putem concepe idea de Dumnezeu, atunci Dumnezeu trebuie să existe și în realitate. A fost propus pentru prima dată de Avicena, însă cea mai faimoasa expunere este dată de Anselm din Canterbury. Descartes, Spinoza sau Leibniz au
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
vis nesfârșit, într-o dragoste statornică! Astăzi, Hilda este doctorița care nu arată ca pierzătoare a vreuneia dintre calitățile ce au ales-o a fi plăcută tuturor. Plăcuta impresie pe care o făcea, o face și acum. Nu sunt decât apriorice expresiei sale actuale în relație cu întreaga comunitate, impresiile frumoase pe care le făcea când era adolescentă. Și astăzi are o conversație agreabilă, o finețe și o sublimitate a purtării cu oamenii, iar în prim-planul în care se încadrează
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
vis pe altă planetă. G. Călinescu vede în această nuvelă „o adevărată poemă romantică”. Nuvela are la început un Prolog în care Eminescu pornind de la Critica rațiunii pure a lui I. Kant, de la faptul că timpul și spațiul sunt categorii apriorice, că sunt pure intuiții ale spiritului, nu există nici timp, nici spațiu - ele sunt numai în sufletul nostru: „Trecut și viitor e în sufletul meu ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, iar infinitul, ca reflectarea cerului înstelat într-un
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
spre exemplu culorile sau sunetele, care în realitate sunt unde electromagnetice și vibrații, noi le percepem ca culori și sunete). Așadar, realitatea nu o putem interpreta ca atare, ci în urma unei continue introspecții a rațiunii, prin intuiție suprasensibilă, existând lucruri apriorice care se află atât în afara experienței noastre senzoriale, cât și înaintea oricărei experiențe. Platon, influențat de Socrate, care considera ca și Parmenides, că simțurile nu ne oferă decât o percepție obscură asupra adevărului și realității, ridiculizându-i pe cei care
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
pedepsiți la chin veșnic, sau moarte veșnică (depinzând de interpretarea religioasă), fiind deasemenea o propunere metafizică, Kant are o atitudine critică și chiar dacă împarte lumea în experiență sensibilă și experiență suprasensibilă (spațial, timpul și categoriile, cunoscute de către noi în urma judecaților apriorice), vorbește și de lucrul în sine, care se află în spatele cortinei realității, a fenomenului, și pe care noi nu îl putem cunoaște, idee combătută de Hegel care consideră că Ființa în sine nu poate fi cuprinsă dar poate fi descrisă
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
Kurd Lasswitz (1848-1910) considera Ideea ca fiind o „lege care indică direcția pe care urmează să se dezvolte experiența noastră. Ea este realitatea cea mai sigură și mai înaltă”. Psihologul, psihiatrul elvețian Karl Gustav Jung (1875-1961) considera că Ideea există aprioric ca o „posibilitate dată de conexiuni de gânduri”. De altfel, filozoful român Constantin Noica (1909-1987) credea că orice om poate avea gânduri, dar nu și idei: „Gândul devine idee abia prin reflexivitate, ca gând al gândului”. Un scriitor și om
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
virusul acela adorat de amatorii de iluzii. Selenarii, poate văd iubirea ca fiind un joc al sugestiilor controlate sau ca fiind legată de semnele metempsihotice. Cert e că în cadrul dragostei avem de-a face cu gladiatori preschimbați în hipnotizatori „neidentificabili” aprioric. Aceștia ajung flămânzi , tânjind la suculentele inimi kitchoase și zumzetul caricaturilor metalice, lăcățelelor, uitate în cadrul banchetului intim, neautohton din 14, pe un „țintirim” romantic. Consider că de la paralizarea prin dulcegării, la săvârșirea actelor de inepție sau ludism nebunesc sub semnul
DRAGOSTEA, O PISICĂ FĂRĂ PIJAMALE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372385_a_373714]
-
el nu depinde de ea. Fiindcă filosoful german face din timp "legea determinismului naturii", această intuiție a priori nu ar fi decât timpul despre care vorbeau filosofii mecaniciști din sec. al XVIII-lea. Concluzia lui C. Rădulescu-Motru este următoarea: "Timpul aprioric, în care o conștiință în genere, transcendentală, ordonează experiența, este timpul restrâns la succesiunea cauzală mecanică, este timpul măsurătoarei matematice"168. În Estetica transcendentală a primei Critici, Kant prezintă timpul ca o intuiție pură a priori, formă a simțului intern
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
În funcție de modul în care este gestionată economia, tendința se poate permanentiza și înrăutăți, oferindu-ne inflația alături de fenomenul de criză economică. Fig. 7.22 Relansarea economiei în urma "tratamentului cu bani" Plecând de la teza unei inerente stabilități a economiei, ca presupunere apriorică, conform ciclicității, pe care am dezbătut-o pe larg, monetariștii afirmă 956: "Sectorul privat al economiei este inerent stabil (...); orice rată de creștere a ofertei de bani este compatibilă cu o ocupare deplină, deși rezultă rate ale inflației diferite; o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
apriori aievea, care are o propășire sigură și regulată, rațiunea, prin subrepțiune și fără ca singură s-o bage de seamă, obține sub aceste false aparențe niște afirmări de alt soi, adăogând la noțiuni date altele, cu totul străine, și anume apriorice, fără ca să știe cum a ajuns la ele, ba fără chiar ca o asemenea {EminescuOpXIV 371} întrebare să ni fi trecut prin gând. Deci voi trata chiar de la-nceput despre deosebirea dintre aceste două specii de cunoștințe. În toate județurile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amestecă defel, a cărei putință e așadar neatârnată și cu totul apriori. Acuma rațiunea este facultatea aceea cari ni pune-n mâni principele cunoștinței apriori. Deci rațiunea pură este aceea care conține principele unei cunoștințe de-a dreptul și absolut apriorice. Un organon al rațiunei pure ar fi resumțiunea tuturor principilor acelora după cari se pot câștiga și institui toate cunoștințele apriorice pure. Aplicarea executată a unui asemenea organon ne-ar da un sistem al rațiunei pure. Dar fiindcă în așa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mâni principele cunoștinței apriori. Deci rațiunea pură este aceea care conține principele unei cunoștințe de-a dreptul și absolut apriorice. Un organon al rațiunei pure ar fi resumțiunea tuturor principilor acelora după cari se pot câștiga și institui toate cunoștințele apriorice pure. Aplicarea executată a unui asemenea organon ne-ar da un sistem al rațiunei pure. Dar fiindcă în așa mod s-ar cere prea mult și-ar rămânea in suspans și nesigur dacă o lărgire a cunoștinței noastre este și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]