149 matches
-
cei care creeaz fr dificultți și fr zbucium, Ralea întrevede și în aceast moral a valorilor un compromis: în linii generale, noteaz el, morala valorilor e o tentativ de compromis între obligația kantian și eudemonism, între subiectiv și transcendent, între apriorism și empirism, caracterul eudemonist rmânând dominant. Aici, ca și în alte prți, teoriile lui Nietzsche și Kant sunt viu combtute, iar cele ale lui Max Scheler și Hartmann, (în alte privințe valorificate pentru poziții similare sau inspiratoare, sunt în aceast
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
reclamă triumful convenției și al codificării simbolice asupra principiului tradițional al "adecvării" mimetice (axate pe "observație"), cu prevalarea subiacentă a unui model cognitiv aprioric, mărturisind pasiunea ideilor generale, asupra cunoașterii empirice, bazate pe experiență. Pe de altă parte, preferința pentru apriorism, convenție și simbol impune drept consecință firească în plan estetic recursul la modelul dramatic și la logica sa finalistă, de mecanism ce funcționează pentru a crea un efect, și nu spre a explica o cauză (nu altfel stau lucrurile în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de a acționa în favoarea stabilizării structurilor predominante ale ordinii mondiale și a inegalităților de putere și avuție care însoțesc aceste structuri. Principalul punct pe care Cox dorește să-l evidențieze despre teoria orientată către rezolvarea problemelor este că, nereflectând la apriorismul cadrului inițial în interiorul căruia teoretizează, are tendința de a acționa în favoarea priorităților ideologice predominante. În ciuda pretențiilor sale de neutralitate axiologică, teoria orientată către rezolvarea problemelor este din plin "legată de valori, în virtutea faptului că acceptă implicit ordinea predominantă ca bază
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ei, cât și în evoluția globală a limbajului și a limbii de la ceata antropoidelor la colectivitatea umană modernă. Înscrierea limbii române în globalitatea fenomenului lingvistic presupune o filozofie aptă să înlocuiască principiile neogramatice care au înfundat în empirism îngust, în apriorism și misticism originea limbii române, originea limbilor indoeuropene și originea limbajului uman. Problema originii limbajului poate fi rezolvată prin perceperea omului ca rezultat al evoluției speciilor. Primul pas l-a constituit diversificarea mamiferelor în era terțiară, care a durat 65
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
considerăm noi, din "împănările" unui text rafinat și bine documentat cu o serie de texte ideologice din perioada proletcultistă. Iată o mostră de "împănare"din această carte: "Astfel, de la gestaltismul lui von Ehrenfels și Koehler, reînvierea pe plan psihologic a apriorismului kantian, a fenomenologiei lui Husserl, a psihologiei înțelesului a lui Dilthey, a psihologiei trăirii (Erlebnis), a hegelianului Spranger, a funcționalismului lui Brentano, sau a psihologiei raporturilor funcționale a lui Carl Stumpf, toate aceste școli de psihologie cu tendințe reacționare au
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică a identității naționale întemeiată în "apriorismul românesc" construită cu atâta migală analitică dublată de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atâta migală analitică dublată de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea stilistică, inconștient colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
situeze sistemul lui Blaga în categoriile binare în care se împart "filosofia existenței" și "filosofia devenirii", formula în care se organizează atât de sistematic gândirea blagiană este perfect încadrabilă în blocul filosofiei existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu aceste orizonturi înainte de orice un sentiment al destinului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orice un sentiment al destinului [istoric], trăit tot ca o ondulare, ca o alternanță de suișuri și coborâșuri, ca o înaintare într-o patrie siderală, unde se urmează ritmic dealurile încrederii și văile resignării" (p. 255). Prin această teorie a apriorismului românesc codificat într-o matrice stilistică autohtonă care se încrustrează indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întâi într-un concert al românismului în care cugetătorii specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind chiar de pe portativul raționalismului fie acesta chiar și "ecstatic" pentru a interpreta o partitură din care răzbăteau sunetele "apriorismului românesc". Avangarda reflecției istoriografice: naționalism critic. În plină sincronie cu precizarea formulei autohtonist-ortodoxiste a românismului, discursul istoriografic elaborat în avangarda reflecției istorice propune, prin exponenții săi (P.P. Panaitescu și C.C. Giurescu), un naționalism critic, curățat de excesele auto-glorificatoare produse de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu ne pot învăța nimic, deoarece nu sunt decât forme goale, lipsite de semnificație. De aceea, pentru obținerea cunoașterii e necesară cooperarea ambelor elemente. Prin urmare, există o materie a cunoașterii furnizată de simțuri și o formă oferită de rațiune. Apriorismul care există potențial în spirit, furnizează datelor haotice ale existenței modelele și, prin intermediul judecăților și categoriilor, face posibilă știința. Astfel, realitatea este cea obligată să se modeleze după intelect, și nu invers. De aici cunoscuta teză kantiană: Rațiunea nu-și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
datorită naturii facultăților noastre de cunoaștere, grație formelor a priori ale sensibilității - spațiul și timpul - și formelor a priori ale intelectului, respectiv categoriile: substanță, cauzalitate, cantitate, calitate etc. Cunoașterea apare, astfel, ca dependență de formele a priori ale subiectului. Din apriorismul sensibilității și rațiunii rezultă, potrivit filosofiei kantiene un adaos subiectiv la cunoașterea obiectului. Problema originii cunoașterii, axată în esență pe controversa empirism-raționalism, se regăsește, de asemenea, în marile direcții din filosofia contemporană. Printre marile filosofii ale cunoașterii din secolul XX
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
logică a minții umane fiind universală (raționalism critic); cea de-a doua, calificată ca non-știință și incluzând deopotrivă istoria economică și antropologia, se concentrează asupra valorilor și judecăților de valoare, conținutul gândirii fiind variabil În timp și În spațiu. Dacă apriorismul metodologic al primeia duce la teoreme În mod necesar adevărate, metoda comprehensivă a celei de-a doua pune În evidență „tipuri ideale”, istoria și praxeologia putând fi totuși „Împletite” pentru o mai bună Înțelegere a realității. Hayek, atacând „scientismul” și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este, fatalmente, destinat să se-ncerce și se încearcă prin muncă. "Mulți lucrează, dar puțini gândesc", spune poetul subliniind gândul că munca poate să producă o împietrire în sclav, o neîmplinire. Tot astfel e riscantă rămânerea numai la idei (la apriorismul ideologic), dacă nu se ajunge la o manifestare a caracterului, a sâmburelui moral. Eminescu vorbește, apoi, că omul ca atare e al Omenirii, dar în arătarea lui definită, mărginită el "aparține unei părți a omenirii, care vrând să-și îndeplinească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dinamismul formelor... Theodor Codreanu, care nu prea a fost luat în serios de critica stagnantă, stăruie să dovedească modernitatea poetului, împinsă până la similitudinile frapante între teoria relativității a lui Einstein și perspectiva crono-spațială a lui Eminescu, care e altceva decât apriorismul kantian. Poezia avu întâietate în adeverirea viziunii ontologice și a celei cosmologice. Theodor Codreanu le dă o replica pe cât de dârză pe atât de convingătoare, celor care contestă modernitatea lui Eminescu fixându-l în schema tradiționalistă. Hotărât lucru, poetul scrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" - idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga - constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică a identității naționale întemeiată în "apriorismul românesc" construită cu atâta migală analitică dublată de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atâta migală analitică dublată de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea stilistică, inconștient colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică - probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa - cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
situeze sistemul lui Blaga în categoriile binare în care se împart "filosofia existenței" și "filosofia devenirii", formula în care se organizează atât de sistematic gândirea blagiană este perfect încadrabilă în blocul filosofiei existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]