587 matches
-
care îi fac trebuință, ci devine el însuși agent-transfor-mator. Dar un agent care nu depășește limitările energiei, care lucrează pentru energie, nu direct pentru sine. Omul aservește felurite energii, spune Ostwald, din grupele anorgani-celor, organicelor (vegetale și animale) și umane. Aproprierea energiilor străine a început cu aservirea energiilor altor oameni. Așa încât, instituția sclaviei este temeiul istoriei civilizației concepută ca evoluție a mijloacelor folosite de om pentru a transforma în energie utilă energiile străine. Și C. Rădulescu-Motru acceptă ideea că sclavia a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și vecinii lor israelienii de pace!"conform cuvintelor ministrului palestinian de justiție. 15. Sussemnatul, l-am cunoscut pe președintele Yasser Arafat, zic eu, bine, fiindcă i-am tradus de multe ori discuțiile purtate cu înalți oameni politici români din imediata apropriere a lui Nicolae Ceaușescu. Menționez din memorie, următoarele: "Voi, românii, îmi cereți mie să recunosc Statul Israel concomitent cu recunoașterea de către Israel a Organizației pentru Eliberarea Palestinei, să fie! Vă cred pe voi, românii, deoarece îmi sunteți prieteni; dar, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
luăm în considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea următoarelor tipuri de efecte. Astfel: 1. Teoria agresivității încadrează patru categorii de efecte: a) efectul de catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive și violente); b) efectul de învățare socială (aproprierea și imitarea actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea la acte violente prin pierderea reținerilor la comiterea de acte violente); d) incitarea și imitarea (provocarea directă la acte și comportamente violente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Vis, Cântec de seară, Scrisoare), de la împăcarea resemnată, filosofică (Geamăna, Euthanasie) la afirmarea victoriei prin intensitatea vieții (Eu am trăit), nuanțează și mai apăsat stările lirice de acum. Și expresia s-a rafinat substanțial, lexicul s-a îmbogățit mult, prin aproprierea unor plastice cuvinte neaoșe („om mistreț”, „răbduriu”, „caraulă”, „vâlvoare”, „mas”, „arcer”), dar și prin formarea altora („pretutindenească”, „înomenea”), fraza devine mai concisă, renunțându-se la o serie de elemente relaționale, imaginile insolite abundă, iar metaforele tind la o funcție larg
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
determinantă a "acestui univers folicular și pamfletar, intermediar între universul cărții, al mecanismelor școlare și al cuvîntului vorbit, nu scris".32 Se vorbește de acum încolo mai mult despre tipărituri decît despre carte și mai mult despre gesturi cotidiene de apropriere decît de tipăriturile înseși (periodice, almanahuri, broșuri, manifeste, afișe, caricaturi etc.). În tematica originilor, cultural înlocuiește intelectual. Roger Chartier și Daniel Roche au arătat că receptarea unui mesaj înseamnă refracție și transformare a mesajului prin receptor și că textele care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de a folosi și a dispune, deplin și exclusiv, de diferite lucruri, în limitele prevăzute de lege (Drago, Boroli, 2003: 146). Caracterul social al proprietății este recunoscut chiar de definiția juridică a acesteia, proprietatea fiind considerată o relație socială de apropriere (Bîrsa, 2001). Aspectul social al relațiilor de proprietate este unanim recunoscut: astfel se consideră că proprietatea nu este o relație între o persoană și un obiect, ci mai degrabă o relație între două persoane cu referire la un obiect (Hann
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ele principii, de a le pune În aplicare la nivelul realităților pentru a face omul mai capabil să acționeze și să gândească În mod eficace” (1974, p. 103). Făcându-se o analogie Între demersul specific cunoașterii științifice și demersul specific aproprierii științei care are loc În cadrul procesului de Învățământ,această filosofie acreditează ideea că dezvoltarea cunoașterii individuale, are loc subefectul acțiunii personale, ca acțiune de Învățare prin descoperire. În consecință, o astfel de interpretare sugerează posibila „Învățare” a științei (a materiei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lor de antreprenori instituționali, de „ctitori” sau „corifei”, pe de o parte, și de prestigiul asociat direct calității de manager în sectorul academic, pe de altă parte; - capital social, prin posibilitățile pe care le oferă elitelor locale universitățile, prin posibilitatea aproprierii unor acreditări, deci a unor capitaluri simbolice, prin cooperări lucrative sau de prestigiu sau prin accesul discriminatoriu la anumite poziții, fie la cele de student, fie la sinecuri academice; - capital economic, prin gestionarea resurselor, în marea lor majoritate de origine
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
volum, precum sursele instituționale ale protestelor studențești din 1968 și construcția elitei intelectuale franceze prin Marile Școli. 1.1. Concepte de bază: spațiu social, câmp, capitaluritc "1.1. Concepte de bază\: spațiu social, câmp, capitaluri" Cel mai general concept necesar aproprierii sociologiei lui Pierre Bourdieu este cel de spațiu social. Acesta este un ansamblu de poziții ale căror proprietăți pot fi analizate independent de caracteristicile personale ale celor ce le ocupă și care sunt exterioare una celeilalte, dar definibile unele în raport cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cedat repede acestui duh restauraționist când, mai târziu, a văzut în emergența societății comuniste anunțate „exproprierea expropriatorilor” și restaurarea unei proprietăți arhaice și lipsite de exploatare: „Ceasul din urmă al proprietății private capitaliste a sunat. Expropriatorii sunt expropriați. Modul de apropriere capitalist, care rezultă din modul de producție capitalist, deci proprietatea privată capitalistă este prima negație a proprietății private individuale, întemeiată pe munca proprie. Dar producția capitalistă produce cu necesitatea unui proces natural propria sa negație. Este negarea negației. Aceasta nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a liberalismului. Eugeniștii români nu Își propuneau să aplice integral ideile eugeniste din Vest În România, pentru că Înțelegeau diferența foarte mare dintre contextul socioeconomic românesc și cel din țările industriale avansate. Din scrierile lor se poate decela mai degrabă o apropriere selectivă de idei. Moldovan, Voina și alții erau admiratori ai sistemului modern și eficient de studiere a sănătății publice și de implementare a programelor adecvate În Statele Unite și În special În Germania. Ei au Încercat să emuleze această eficiență În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu presupuse influențe pozitive. Pentru Moldovan, cea mai progresivă abordare a acestui subiect o reprezenta legislația muncii din Statele Unite, pe care Încerca să o adapteze la contextul românesc. Ca și În alte domenii, Moldovan Încerca o astfel de adaptare prin aproprierea conceptelor tayloriste despre modernizarea producției pentru contextul românesc, dar schimbând obiectivul principal al acestor programe modernizatoare. Scopul central nu mai era, astfel, funcționarea cât mai eficientă, În beneficiul pieței libere sau al producătorilor individuali, muncitorilor sau consumatorilor, ci menținerea națiunii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1.1, series 783c, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC, p. 25. 109. Veturia Manuilă, „Asistența socială”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1927, pp. 22-24. 110. Veturia Manuilă, „Asistența socială”, pp. 22-24. 111. Gheorghe Preda, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu, 1925. 112. Gheorghe Preda, O Încercare, p. 12. 113. Inițial, eugeniștii au propus mai multe tipuri de case culturale și de sănătate, care urmau să se dezvolte din inițiativă cetățenească. Vezi Iosif Stoichiția
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
moderne, Sibiu, 1926. Preda, Gheorghe, „E periclitată intelectualitatea?”, Societatea de Mâine, vol. 8, nr. 16-17, 1-15 septembrie 1931, p. 316. Preda, Gheorghe, „Ereditatea și educațiunea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1929, pp. 316-320. Preda, Gheorghe, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu, 1925; publicat inițial În Transilvania, 11-12, 1925. Preda, Gheorghe, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. Preda, Victor, „Legătură dintre embriologie, ereditate și antropologie În cadrul problemei evoluției etnice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 9, nr. 1-2
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se transforme Într-o primă părere, facilitată de reprezentarea pe care cultura generală o oferă asupra ansamblului cărților. Așadar, pentru noncititor, Întâlnirea cea mai discretă cu una dintre ele, chiar dacă nu o va deschide niciodată, poate fi Începutul unei autentice aproprieri personale și nu există, la limită, carte necunoscută care să nu-și piardă acest statut de la prima Întâlnire. * Particularitatea nonlecturii bibliotecarului lui Musil e de fapt aceea că atitudinea sa nu este pasivă, ci activă. Dacă numeroase persoane cultivate sunt
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
spațiale. După cum au demonstrat pe larg Johann Heinrich von Thünen, Walter Christaller și G. William Skinner, În condițiile În care alte elemente sunt egale, economia mișcării tinde să producă tipare geografice recurente În ceea ce privește localizarea piețelor, specializarea culturilor și structura administrativă. Aproprierea politică a forței de muncă și grânelor tinde să urmeze aceeași logică, favorizând mai degrabă concentrarea populației decât dispersarea ei și luând În calcul costurile de transport. În acest context, literatura clasică de specialitate referitoare la modul de conducere a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
doar un pas până la lagărele de concentrare construite În timpul războiului, pentru a crea un spațiu statal lizibil, mărginit și concentrat și a-l izola cât mai bine de exterior. În acest caz, controlul direct și disciplina erau mai importante decât aproprierea. În perioada recentă, s-au făcut eforturi fără precedent de a pentru includerea spațiilor nestatale În stat. Oricum, acesta este un mod de a caracteriza folosirea masivă de Agent Orange din timpul războiului din Vietnam, pentru a distruge mari porțiuni
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
precum oferirea de spitale, salubrizare, locuințe decente, educație, apă potabilă și infrastructură). Retorica publică nu era intenționat nesinceră. Cu toate acestea, ea inducea În eroare, fiindcă trecea sub tăcere diversele mijloace prin care dezvoltarea ordonată servea unor importante obiective de apropriere, securitate și hegemonie politică, ce nu ar fi putut fi atinse dacă localitățile de frontieră ar fi fost autonome. Proiectele Autorității Federale de Dezvoltare a Teritoriului erau „blânde” versiuni civile ale noilor sate create În cadrul politicii de luptă contra insurgenților
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a fost inferioară nivelurilor Înregistrate În anii '20 sau Înainte de Revoluție. La un alt nivel, colectivizarea a constituit, paradoxal, un succes cert pentru conducerea țării. Ea oferea un instrument suficient de bun de atingere a obiectivelor Îngemănate ale statului tradițional: aproprierea și controlul politic. Deși colhozul sovietic nu a reușit deloc să genereze surplusuri de hrană, a fost suficient de bun ca mijloc prin care statul să impună tipurile de culturi, să stabilească adevărate salarii rurale fixe, să Își Însușească o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o mare parte din toate cerealele produse și să dezavantajeze politic zonele rurale. Marea realizare, dacă o putem numi așa, a statului sovietic În sectorul agricol a fost aceea că a luat un fond social și economic deosebit de puțin favorabil aproprierii și controlului și a creat forme instituționale și unități de producție mult mai bine adaptate monitorizării, coordonării, aproprierii și controlării de sus. Societatea rurală pe care a moștenit-o (și, o vreme, a Încurajat-o) statul sovietic era una din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
numi așa, a statului sovietic În sectorul agricol a fost aceea că a luat un fond social și economic deosebit de puțin favorabil aproprierii și controlului și a creat forme instituționale și unități de producție mult mai bine adaptate monitorizării, coordonării, aproprierii și controlării de sus. Societatea rurală pe care a moștenit-o (și, o vreme, a Încurajat-o) statul sovietic era una din care aliații statului țarist, marii moșierii și funcționarii aristocrați, fuseseră dați la o parte și Înlocuiți de țărani
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din mari ferme de stat construite ierarhic, ale căror culturi și cote de producție erau stabilite de sus și a căror populație era, prin lege, imobilă. Sistemul astfel conceput a servit vreme de aproape șaizeci de ani drept mecanism de apropriere și control, cu prețul enorm al stagnării, risipei, demoralizării și daunelor ecologice. Agricultura colectivizată, care a subzistat șase decenii, a fost un tribut adus nu atât planului statului, cât improvizațiilor, piețelor gri, trocurilor și creativității care, În parte, au compensat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
economiei centralizate instituționale - și adesea și din afara legii sovietice - au ajuns să atenueze o parte din pierderile colosale și ineficiența inerente sistemului. Cu alte cuvinte, agricultura colectivizată nu a prea funcționat niciodată conform structurii ierarhice a planurilor de producție și apropriere. Din scurta analiză de mai sus pare să reiasă clar că nu putem pune colectivizarea doar pe seama lui Stalin, cu toate că el poartă o mare responsabilitate pentru viteza și brutalitatea cu care s-a desfășurat procesul. Proiectul bolșevicilor prevăzuse dintotdeauna o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pare să reiasă clar că nu putem pune colectivizarea doar pe seama lui Stalin, cu toate că el poartă o mare responsabilitate pentru viteza și brutalitatea cu care s-a desfășurat procesul. Proiectul bolșevicilor prevăzuse dintotdeauna o agricultură colectivizată, iar marile lupte pentru apropriere de la sfârșitul anilor '20 nici nu prea ar fi putut avea altă urmare, În condițiile hotărârii de a trece la o industrializare forțată. Credința extrem-modernistă a partidului În marile proiecte de colectivizare a supraviețuit Încă mult timp după improvizațiile disperate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
propriilor săi țărani”. Era o victorie superficială. Numărul morților În urma foametei și epidemiei din 1921-1922 a fost aproape egal cu cel al victimelor din timpul primului război mondial și al războiului civil luate Împreună. Runda a doua: modernism extrem și apropriere În iarna 1929-1930, suprapunerea dintre o credință extrem-modernistă În ceea ce ar fi trebuit să devină agricultura pe viitor și o criză mai imediată a procesului de apropriere de către stat a declanșat tendința de colectivizare totală. Concentrându-ne doar asupra acestor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]