131 matches
-
zeii asfixiați în care cred" (Funia de maci). Proprietarul de poduri terorizat de tăvălugul civilizației nivelatoare și reconfortat cu democrația naturii se va exila, memorabil, pe o boabă de piper apărută, nu se știe de unde, într-un secol cefal și apter. Un strop de libertate, o fugă pe valuri de lângă "cei ce pun sticla betonul și fierul/ în spațiul din care-a fugit Dumnezeu".
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
al țigăncii din Gibraltar, Corto nu este doar un marinar cu cercel în ureche - el este, în ceea ce are mai adânc, o punte care se întinde între tărâmul lui Oberon sau al lui Ogun Feraille și universul populat de oameni apteri și comuni. Călugărul și insula ascunsă Din adâncurile Pacificului fără de margini se ivește și pluta pe care plutește ciudatul naufragiat din La ballade de la mer sallée. Odată cu acest text, datând din 1967, mitologia specială a lui Corto Maltese este pe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Această pontifică lună Cuvânt adormiților e, Din roua caratelor sună Geros, amintit: ce-ru-le. O sobă, cealaltă mumie. Domnește pe calul de șah, La Moscova verde de-o mie De turle, ars idol opac. Dogoarea, podoabă: răsfețe Un secol cefal și apter. - Știu drumul Slăbitelor Fețe Știu plânsul apos din eter. UVEDENRODE For its tones bu turns were glad Sweatly, solemn, wildly sad. Longfellow (The slave singing at midnight)1 PĂUNUL Se ploconea răsăritean și moale, Mălai din mâna ta să ciugulească
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să murim". Și iată una din înfricoșătoarele viziuni fantastice: Se va vedea în văzduh la o înălțime extremă, șerpi uriași luptându-se cu păsările". Deci târâtoarele se vor înălța și vor ucide ceea ce are zbor, previziune a prăbușirii oricărei axiologii, apterii spirituali doborând pe cei înzestrați cu aripi. De asemenea, "Oamenilor le va plăcea să-si vadă propriile înfăptuiri uzate și distruse".: frapantă premuniție a antispiritualității și anticulturii actuale. Neliniște intensă bântuie și răscolește zecile de personaje figurând pe Poarta Infernului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
că o societate mai bună este aceea în care toate ființele umane sunt mai capabile de a obține și de a năzui; este aceea în care "numărul" valorilor alocate este mai mare. Această concepție a dezvoltării este propusă de D.E. Apter în Choice and the Politics of Allocation, unde afirmă că dezvoltarea constă în "sporirea oportunităților de alegere", o noțiune care se referă în special la politică (Apter, 1973: 6). O asemenea abordare, deși normativă, este mai mult ca sigur intersubiectivă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
valorilor alocate este mai mare. Această concepție a dezvoltării este propusă de D.E. Apter în Choice and the Politics of Allocation, unde afirmă că dezvoltarea constă în "sporirea oportunităților de alegere", o noțiune care se referă în special la politică (Apter, 1973: 6). O asemenea abordare, deși normativă, este mai mult ca sigur intersubiectivă, deoarece pare să întrunească o acceptare largă. Aceasta nu înseamnă că nu pot exista conflicte legate de manifestările concrete ale acestor "oportunități", și nici că relația dintre
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
special spre finalul cărții. Despre noțiunea de înțelegere intersubiectivă vezi mai ales J.H. Turner, The Structure of Sociological Theory (1986: 188 și urm. și 328 și urm.). Pentru o prezentare a unui concept mai intersubiectiv al dezvoltării politice, vezi D.E. Apter, Choice and the Politics of Allocation (1973), în special primele capitole. Capitolul 5 Legitimitate, integrare și coerciție Introducere În general se consideră că sistemele politice au nevoie de sprijin popular pentru a putea continua să existe; și totuși, multe continuă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt rezolvate conflicte (prin compromis sau represiune). Partidele sunt instituțiile prin care poporul este atât reprezentat cât și mobilizat, deoarece ele reprezintă un mijloc bidirecțional de comunicare a influenței între conducători și populație. Unele partide "agregă" sau, în termenii lui Apter, "reconciliază" mai mult decât altele; ele pot fi folosite într-o anumită măsură ca instrumente care îi ajută pe conducători să își exercite influența și controlul (Apter, 1965: 182-7; 206-12). În al doilea rând, la nivelul sistemului politic, partidele sunt
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a influenței între conducători și populație. Unele partide "agregă" sau, în termenii lui Apter, "reconciliază" mai mult decât altele; ele pot fi folosite într-o anumită măsură ca instrumente care îi ajută pe conducători să își exercite influența și controlul (Apter, 1965: 182-7; 206-12). În al doilea rând, la nivelul sistemului politic, partidele sunt instituțiile în cadrul cărora pot fi formulate politici; sau, dacă partidele însele nu formulează politici, ele sunt punctele asupra cărora alte organe, în principal grupurile de interese, exercită
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
înseamnă să se bazeze într-o anumită măsură pe represiune), fie încearcă să menajeze aceste grupuri tradiționale, iar în acest caz trebuie să își modifice scopurile politice și se poate întâmpla chiar să nu reușească să construiască o națiune unită (Apter, 1965: 199-212). Sistemele comuniste cu un singur partid au forțat și mai mult în direcția schimbării sociale. Ele s-au străduit să elimine grupurile tradiționale unele dintre ele chiar au pretins că doresc să creeze un "om nou". Aceste eforturi
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
deciziilor. În contextul Europei de Vest, vezi Visions and Realities of Party Government, ed. F.G. Castles și R. Wildenmann (1986) și în special capitolul lui R.S. Katz, "Party government: a rationalistic conception", pp. 31-71. Asupra rolului partidelor mobilizatoare, vezi D. Apter, The Politics of Modernisation (1965: 179-222). Privind rolul partidelor în statele comuniste, vezi L. Holmes, Politics in the Communist World (1986: în special 96-118 și 230-50). Partea a IV-a STRUCTURI ALE GUVERNĂRII Capitolul 13 Constituțiile Introducere Până acum am
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Princeton, NJ: Princeton University Press. G.A. Almond și G.B. Powell, Comparative Politics: A Developmental Approach (1966) Boston, Mass.: Little, Brown & Co. G.A. Almond și G.B. Powell, Comparative Politics (1976; ed. nouă, 1978) Boston, Mass.: Little, Brown & Co. D.E. Apter, Ideology and Discontent (1964) New York, NY: Free Press. D.E. Apter, The Politics of Modernization (1965) Chicago, Ill.: Chicago University Press. A. Arblaster și S. Lukes, ed., The Good Society (1971) London: Methuen. Aristotel, The Politics (1962) Harmondsworth, Middlesex: Penguin. B.
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Powell, Comparative Politics: A Developmental Approach (1966) Boston, Mass.: Little, Brown & Co. G.A. Almond și G.B. Powell, Comparative Politics (1976; ed. nouă, 1978) Boston, Mass.: Little, Brown & Co. D.E. Apter, Ideology and Discontent (1964) New York, NY: Free Press. D.E. Apter, The Politics of Modernization (1965) Chicago, Ill.: Chicago University Press. A. Arblaster și S. Lukes, ed., The Good Society (1971) London: Methuen. Aristotel, The Politics (1962) Harmondsworth, Middlesex: Penguin. B. Badie, "Comparative analysis in political science: requiem or resurrection?" Political
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
and Society (1963) New York, NY: Rand McNally. G.A. Almond și S. Verba, The Civic Culture (1963) Princeton, NJ: Princeton University Press. G.A. Almond și S. Verba, ed., The Civic Culture Revisited (1980) Princeton, NJ: Princeton University Press. D.E. Apter, Choice and the Politics of Allocation (1973) New Haven, Conn: Yale University Press. A.S. Banks și R.B. Textor, A Cross-Polity Survey (1963) Cambridge, Mass.: MIT Press. S.I. Benn și R.S. Peters, Social Principles and the Democratic State (1959) London: Allen
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
102, 112, 115, 345, 346, 378, 383, 389, 390 sAmerica, vezi state specifice America Centrală, vezi țări diferite America Latină, vezi țări specifice anarhie, 31 Angola, 51, 148, 166 apartenența la partidele politice, 35, 109, 112, 119, 122, 153-155, 178, 183, 266 Apter, D.E., 72, 143, 170 Arabe, națiuni, vezi state specifice Arblaster, A., 45, 62 Argentina, 93, 95, 159, 174, 213, 214, 231, 247, 337, 338, 339 Aristotel, 12, 19, 21, 34, 41, 92, 389-390 armată, vezi forțe armate articularea cererilor, 33
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
atins ceva ce depășea cu mult cadrul strîmt al fizicii. Totuși, dezbaterile lor au rămas, în mare măsură, în circuit închis. Filosofia contemporană, excesiv tributară fundamentului ei literar, întîmpina greutăți în a admite că știința această rudă săracă, această muscă apteră (după cum o numește istoricul religiilor Ioan P. Culianu 1) putea contribui la cunoașterea omului însuși. Mai mult, înțelegerea eventuale-lor consecințe ale fizicii cuantice trecea printr-un efort de asimilare a unui formalism matematic complex, efort pentru care filosofii de meserie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
serie de raporturi ce se concretizează în atitudini speciale: respingere și refuz, justificare reciprocă și neutralitate. Respingerea și refuzul sunt de înțeles. Practic, este vorba de două paradigme de cunoaștere diferite. Ioan Petru Culianu explică acest fapt prin paradoxul muștii aptere. În plus, în plan social, aceasta s-ar traduce printr-un fenomen de dispută a autorității. Preotul, magicianul, prezicătorul, medicul, farmacistul, judecătorul, toți își dispută autoritatea și competențele în rezolvarea problemelor sociale și individuale. Mai greu este de gândit încercarea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
noi modernii numim astăzi știință nu prea exista la acea vreme. Apariția ei este o consecință a hazardului, "interacțiunea extrem de complexă a unor forțe ideologice" cum scrie Culianu. Mai precis, "spiritul nostru științific modern s-a născut ca o muscă apteră care, în marile vârtejuri ale istoriei din secolul al XVI-lea, a avut norocul de a trece neobservată și de a nu fi eliminată de neîndurătoarea selecție naturală. Aceasta lovi atât de tare științele Renașterii, încât le răpi orice șansă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pentru oamenii Renașterii, valoarea relativă de întrebuințare a astrologiei era la fel de ridicată ca aceea pe care o atribuim în zilele noastre teoriei radioactivității sau relativității" (p. 249). Dispariția sau rătăcirea și abandonarea acestora este explicată de autor prin metafora "muștei aptere". În realitate acest mutant (musca apteră), care nu este altceva decât știința modernă, deși nu avea datele necesare să supraviețuiască "într-un univers saturat de magie", a ajuns să cucerească din ce în ce mai mult teren. Procesul se aseamănă în multe privințe spune
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
întrebuințare a astrologiei era la fel de ridicată ca aceea pe care o atribuim în zilele noastre teoriei radioactivității sau relativității" (p. 249). Dispariția sau rătăcirea și abandonarea acestora este explicată de autor prin metafora "muștei aptere". În realitate acest mutant (musca apteră), care nu este altceva decât știința modernă, deși nu avea datele necesare să supraviețuiască "într-un univers saturat de magie", a ajuns să cucerească din ce în ce mai mult teren. Procesul se aseamănă în multe privințe spune autorul cu selecția naturală a speciilor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mi-a pus atunci în brațe un teanc din numerele buletinului Mitropoliei Olteniei în care apăruseră, în serial, o serie de narațiuni stranii, surprinzător de bine stăpânite literar, despre schiturile de pe Valea Oltului. Și astăzi consider aceste povestiri ale "peregrinului Apter" nu numai drept o reușită de vârf a scriitorului, dar, mai important cred, drept probe de rafinament hermeneutic și de întrețesere subtilă a unor teme profunde de meditație creștină cu sclipiri interpretative ale artei icoanei de adâncimea și intuiția celor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
București. În 1958 e condamnat politic la douăzeci de ani de muncă silnică. Trece prin penitenciarele Jilava, Pitești, Aiud, unde îi cunoaște pe Petre Țuțea și pe Petre Pandrea; în „academia” subterană de la Jilava se nasc povestirile din Amintirile peregrinului apter, la Aiud concepe mental poemele dramatice Steaua Zimbrului și Meșterul Manole. Este eliberat în 1964, prin decret general de grațiere. În 1965 pleacă din țară, la Detroit, ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America. La întoarcere, în 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
publicată, Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor) (1993), scrisă în 1952, urmărește semnificațiile parabolei biblice a fiului risipitor, tema salvării, a împăcării cu Tatăl și a sacrificiului regenerator. Romanul exotic Străinii din Kipukua (1979) și volumul de nuvele Amintirile peregrinului apter (1990), ce împrumută aparența unui roman memorialistic, aparțin fără îndoială tradiției prozei fantastice românești. Concepția asupra fantasticului s-ar distinge, în cazul lui A., prin imaginarea unui univers dublu articulat ori cu două fețe: „realul” și „miraculosul”, trecutul și prezentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Zimbrului. Meșterul Manole, București, 1972; File de acatist, Detroit, 1976; Istorii agrippine, București, 1976; Străinii din Kipukua, București, 1979; Greul pământului. O pentalogie a mitului românesc, I-II, București, 1982; Rotonda plopilor aprinși, București, 1983; Anamneze, București, 1984; Amintirile peregrinului apter, București, 1990; Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, 1990; Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi, București, 1992; Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, București, 1992; Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor), Cluj-Napoca, 1993; Pledoarie pentru biserica neamului, Craiova, 1995; Din spumele mării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
plopilor aprinși”, LCF, 1983, 30; Șerban Cioculescu, „Ș-altul e vâlcean...”, R, 1983, 8; Firan, Profiluri, 22-26; Măciucă, Motive, 77-81; Laurențiu Ulici, Singurătatea ca destin, RL, 1988, 16; Dan Stanca, Preot și înger, VR, 1990, 12; Fevronia Novac, Suferințele peregrinului apter, RL, 1991, 12; Adriana Zeck, Reintegrarea sacrului în cultură, RL, 1992, 4; Liviu Grăsoiu, Bart. și Val sub oglinda cerului nostru duhovnicesc, VR, 1992, 5; Ioana Bot, Poetul, ca și preotul, TR, 1993, 17; Doina Curticăpeanu, Biblia comentată, ST, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]