1,630 matches
-
cu doctorul. Du-te la spital. Du-te la prefect, s-aducă el un doctor dacă nu vrea să vină nimeni. Nu sta. Da, da, bâigui Cerboaica, îmbrăcând la repezeală rochia uscată de soare, impresionată de singurătatea câmpiei pârjolite de arșiță și de gândul bătrânei, bucuroasă că-i din nou slobodă, dar încă nevenindu-i să creadă, rămânând locului, incapabilă să scoată o vorbă și să înțeleagă ceva, privind fața îngropată în rana pământului, în țărâna plină de taine. Apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și drepte tăiate geometric. Se mângâia cu amăgirea că-n adâncul acela de junglă împietrită o aștepta cineva și avea cu cine se-ntîlni, către cine-și grăbi pașii. Cât vedea cu ochii, pământul era pustiu, toropit, și cufundat, biruit de arșița de peste zi. Se aplecă îngenunchind în ierburile răscoapte sunând metalic și se ridică îmbătată de arome, cu florile calde, lipite de obraz. Așa se apropie, cu băgare de seamă, și se arătă lui Tudor. Avea înfățișarea nopții însăși, cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
după trei zile, că nu avea ce le da de mâncare la deținuți pentru că erau mulți, de nu mai încăpeau. Zile fierbinți Soarele dogorea tot mai tare de la o zi la alta, lanurile își schimbau înfățișarea, colorându-se din ce în ce mai mult. Arșița zilelor de vară grăbea cu fiecare clipă ce trecea coacerea spicelor de grâu. Bărbații și femeile se pregăteau pentru secerișul grâului. Toată suflarea satului, cu mic cu mare, se muta pe câmp cât era ziulica de mare. De la un capăt
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
faci avere? Gândea Ionuț, care Încerca și el să scoată câțiva banuți de la familiile care aveau cârduri de gâște și i le dădeau lui În pază să meargă cu ele pe malul gârlei cât era ziua de mare, pe o arșiță de se uscau toate. El se băga În umbra firavă a sălciilor cu abecedarul primit de la un băiat care trecuse deja În clasa a doua și-l Învățase primele litere apoi plictisit Îl lăsase să se descurce singur. Copiii Îl
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
drumuri, Doamne ferește! Așa a trecut Întreaga vară. Tatăl lui Ionuț s-a dus și el la treierat grâul, la un fermier din satul vecin. Era om muncitor și cinstit bietul de el dar, de atâta amărăciune și praf Înghițit pe arșiță toată ziua pe câmp, mai trecea și pe la cârciuma dintre cele două sate, să ia o halbă de bere, să se mai răcorească. Tot acolo afla și pe unde se mai căută mână de lucru, oameni cu ziua să-și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
pe cineva care să-l boteze! L-au botezat în aceeași noapte. În zori, buzele copilului erau încă vinete, dar până la amiază, când au reușit să-i dea să bea sânge de crap, spuzeala de pe trup aproape se curățase și arșița părea să i se fi domolit. A doua zi, Abd al-Aziz a cerut apă și a glumit cu tatăl lui. Musa încărunțise, în cele două nopți cât ținuse boala. Iar copilul nu înțelegea de ce se încăpățâna să-l cheme la
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fac decocturile și pasta subțire cu care se unge trupul acoperit de răni pârguite pentru a face sângele să se închege și să prindă crustă. Isabel la segunda voia să știe totul despre poțiunile cu praf de argint care scad arșița, despre gramatica arabă și coloanele fine ca un gât de lebădă care se oglindeau în apa din ochiul de marmură ascuns în patio-ul palatului lor. Purta o esclavă la gleznă și cercei enormi, ca roabele, deși iatacul ei era
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Își descheie nasturii de la sacou făcându-și vânt cu mapa cu acte. Înțelegea, în acel moment, atitudinea secretarei care o privise de sus din start. Locul ei nu era acolo. Ajungând în stradă își mai reveni puțin, vântul răcorindu-i arșița cu adierea sa. Făcu semn unui taxi care tocmai trecea pe acolo și urcă cu greu, de parcă epuizase toată energia pe care o mai avusese. Parcă se scursese toată, din fiecare celulă, fără să facă niciun efort fizic. Cineva se
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ezita să recupereze toate „investițiile”, nepreavând cine știe ce multe „lucruri sfinte”!. Când cauți un prieten, privește-te mai întâi bine pe tine însuți! Cel care a petrecut un timp prin demnități înalte, la coborârea pe pământ, printre oamenii de rând, simte arșița usturătoare a țărânii uitate o vreme... Profesore, dacă cei cărora le vorbești în cuvinte „meșteșugite” nu prea te ascultă cu atenție, de vină nu sunt ei! Visul-taină ce ne leagănă pe aripile somnului, ne ajută să înțelegem câte ceva din viața
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
scorul a crescut și numărul golurilor.Băncile erau devalizate. Miticus redivivus ! Vivat ! Alcătuitorul a triumfat în alegeri.Berea a revenit la putere. “Vinul după bere e placere ! Berea după vin e chin !”. Poetul de la o gazetă sportivă a pornit prin arșița nisipului spre Mecca (fotbalistică). La volanul Daciei gândea cu voce tare: ”Ce înseamna viața? Să te ghiftui,să te îmbeți și să satisfaci o femeie cicălitoare ?!” Rămas în pană de idei,printre dune,se întreba retoric : “Doamne,de ce nu sunt
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
stelele sunt sus pe cer ca să nu se rătăcească noaptea, ciobanii.Soarele iese de după nori, ca să se coacă grâul.Ciobanul Îi e dat să păzească oile.Oile sunt pe lume ca să aibă cobanii ce păzi.Bradul ne dă umbră pe arșiță și adăpost pe furtună.Câinii Îl ajută pe om și nu-l lasă singur. Mereu, mereu vorbea cu sine, găsea câte un folos În orice, căuta răspunsuri și Își punea Întrebări.De cele mai multe ori spunea cu voce tare ce Îi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
deochiate, iar dansatorii se prindeau Într-un amețitor dezmăț. Cineva trebuia să Îndrepte lucrurile și să oprescă răul din oameni. Foca, un trimis al Domnului nu mai putea Îndura starea aceea de lucruri.Trimise pe pamant o secetă și o arșiță cum nu mai fusese până atunci. Nu plouase de mult timp, fântânile secau.Pâământul era crăpat ca vai de el, parcă era un moșnegel plin de riduri.Ierburile se Înroșeau și se uscau.Pădurile luau singure foc și trosneau În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fugărit de vânători ori de lupi, iarna tremura de frig și nu găsea deloc mâncare, căci prea se Înfruptase cândva și din varză și din castraveți și din roșii și din mere și din struguri. Iar vara, În zilele de arșiță, umblă după izvoare, Însetat, căci băuse din vinul cel ales al boierului. LUNA Ștefan cel Mare ajunsese la o Întelegere cu turcii care suna așa: nu va mai aduce nici o pagubă oștirii otomane dacă și ei, otomanii o să-și vadă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
castanii sau blonde Trec în argint, și într-o clipă trec, Cum pier surâsuri vii de Gioconde Și tremură ca varga râsul sec. Și nu mă rog doar pentru mine, una, Ci pentru toate cele, câte-am stat Și-n arșiță, și-n ger, când crapă luna, Sub zidul roșu, orb și încruntat. 2 Se-apropie ceasul memoriei, viu, Vă caut pe toate, vă mângâi, vă știu: Pe tine, ce știrea pe brațu-mi te-a frânt, Pe tine, ce nu mai
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
de clipe." (Privind cum cresc copiii). Cu atît mai tristă, această trecere înfăptuită, care lasă mărturii. În care pulsează, neoprite, ritmurile, încă o dată tinere, ale firii: Vezi, vinul tânăr 'și-amintește'n Mai/ Din fund de beciuri, c'a sorbit arșița/ Pe când era o plantă clara'n plai/ Și fierbe'n vas când înflorește vița.// Tăriile iubirii'nchise'n noi/ Apasă cercul care le sugrumă,/ Când veștile sosesc pân' la butoi/ De dincolo de hrubele de humă." (Inscripție). Nu e de învins
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
că trebuie arătat oamenilor. Să pui foc în orice faci și lucrezi. Motto-ul 1-am descoperit în Italia. Asta s-a petrecut în vechiul Vatican San Giovanni in Laterano, pe care îl străbăteam zilnic, adăpostindu-mă în el din cauza arșiței romane. La un moment dat, am văzut acolo un tablou mare al lui Giotto cu Mântuitorul și cu o pasăre plutind într-un văzduh albastru - nuanța lui Giotto - și care părea lipsit de legea gravitației. Puțin mai târziu am descoperit
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
scrisă de Alecsandri, cu drapele și studenți entuziasmați, a fost a lui Mihai Viteazul: "Pe străzi și în piețe, animația nu s-a potolit pînă noaptea tîrziu...". Un oraș care-și trăia cu adevărat evenimentele. Superba fîntînă de la Filaret, pe arșița revoluției, e descrisă și ea, și reprodusă după acuarela lui H. Trenck. O fîntînă cu pridvor, avînd vedere spre vii. În rîndul micilor bijuterii, nu neapărat somptuoase, stă și o biserică mică, modestă, care e de găsit și astăzi pe
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
său Forster. Rămase privind cerul, meditativ, indiferent de-acum la vorbăria măruntă în care se-avântaseră prietenii săi despre gloria artistului și eternizarea operei lui. Pentru câteva secunde discuțiile încetară. Se auzeau doar greierii de vară ce cântau înnebuniți de arșiță și canarul de la casa învecinată a lui Takis Kalmouhos. - Frumos lucru poezia, spuse Sikelianos. - Eu prefer romanele, mărturisi Galateia și se-ntoarse spre Kazantzakis: Tu ce planuri ai? - Am planuri berechet. Călătorii, teatru, romane. Nu știu dac-o s-apuc să
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
de tîmplărie, răspîndind un parfum hrănace de scînduri geluite... Ba mai repara și ceasuri! Conducea, de sărbători, o motocicletă cu ataș! În ataș își plasa soția, mult mai tînără ca el. Un insolit cusur: schimba tabla de pe casă, urmuzian, în arșița verii, distrugîndu-mi creierii dedați la elegii! În fața ușii creștea mărul cunoașterii! Pereții exteriori ai casei erau căptușiți cu zorele. Mai era și o grădiniță de flori, invadată de crini, chiar sub fereastra camerei noastre vaste; uneori melcii intrau printre gratiile
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
ridicându-se peste lanurile de grâu. Am trecut pe lângă un cal care păștea liniștit la marginea drumului. Dacă e un cal aici, înseamnă că trebuie să fie și o fântână, am presupus, pentru că un cal n-ar fi stat în arșița amiezii fără să aibă apă prin apropiere. Și așa a fost. După cotitura cărării, dincolo de lanul de grâu, era o fântână cu capac de lemn. Ne-am umplut sticlele și ne-am răcorit, turnându-ne apă în cap. Era răcoroasă
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nu fie și cea mai bună alegere pentru a-ți fi soție. Dragostea Dragostea devine învolburată și devastatoare atunci când îmbracă hainele geloziei și ale vrăjmășiei. Definiție Dragostea este imaginație dezlănțuită, este azimă pentru inimile înfometate, este băutura dulce-amară ce potolește arșița sufletelor însetate, este simțământul fierbinte care încălzește inimile aride, este balsamul ce alină durerile și dorurile clocotitoare. Bărbat Bărbatul frumos și fălos Arareori în dragoste e credincios. Probabilitate Din părinți săraci cu duhul este puțin probabil să rezulte urmași cu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
comedia "timpului băltit" și comedia specifică a limbajului. "Căldura mare" nu e, nici la scriitorul nostru clasic, nici la prozatorul nostru postmodern, o condiție meteorologică oarecare. Vipia, zăpușeala, zăduful, crăpătul, crăpelnița, topenia, fierbințeala (șirul sinonimic poate continua cu: dogoarea, torpoarea, arșița, canicula - Paul Georgescu exploatează toate variantele, ca nimeni altcineva în literatura română) sunt explicațiile apatiei individuale și naționale. Tânărul ziarist Gabriel Dimancea ar vrea să lupte cu o astfel de păcătoasă inerție, care e - spre disperarea sa - mai mult decât
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
căldurile îngrozitoare de afară. Lumea românească a lui Mite Cafanu și a romancierului care l-a creat este o lume făcută de câini pentru câini, un spațiu și un timp prin care bate un vânt de pustiu, sărăcie și moarte. Arșiță, praf, o tristă mizerie, hoție generalizată, un climat fizic și moral de nesuportat. Radu Aldulescu e un veritabil artist al descompunerii, un pictor al dezagregării lente și ireversibile. De remarcat însă că romanul său - mare la propriu și la figurat
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
ora prozei. Sau măcar minutul prozei. Vine cu Constantin Virgil Negoiță, Mircea Săndulescu, Ardian-Christian Kuciuk, Dan Stanca, Marius Marian Șolea, Alexandru Ecovoiu, Marian Ilea, Cecilia Ștefănescu. Și mai adaug doi autori, buni, dar nemediatizați, cvasiimolați: Indianista Oma Stănescu, prin romanul Arșița Karmei (1997) este la fel de frapantă ca belgianca "niponă" Amelie Nothomb, cu care are în comun o energie a demitizării Orientului. Alexa Gavril Bâle publică romanul etno-psihologic America de dincolo de gard (2003). Proza aceasta are un firesc, o acuratețe și o
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
o deschis ochii flăcăul, îngerul a izbucnit întâi în râs, apoi a început să plângă, murmurând cuvinte neînțelese...Vorbea într-o limbă pe care el nu o pricepea...Lacrimile din ochii înfloriți de bucurie îi picurau pe obrajii uscați de arșiță ai băiatului...Plângea... plângea de bucurie că nenea Jănel o deschis ochii. Băiatul o clipit de câteva ori, pentru că lumina îl supăra și apoi nu-i venea să creadă ce vede în fața ochilor. Fata s-a oprit din plâns, s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]