1,217 matches
-
supravieț uitori care încearcă să-și facă o patrie în ciuda tuturor împotrivirilor. Doamnelor și Domnilor, Israelul e o tabără de refugiați. Conflictul Israelo-Palestinian e o ciocnire tragică dintre două feluri de-a avea dreptate, dintre două foste victime ale Europei. Arabii au fost victimele imperialismului, colonoliasmului, opresiunii și umilirii. Evreii au fost victimele persecuției, discriminării, pogromurilor și, în cele din urmă, ale unei ucideri în masă de o amploare fără precedent. E tragic că aceste două popoare, victime ale Europei, văd
Discursul lui Amos Oz la primirea Premiului Kafka 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3101_a_4426]
-
fără precedent. E tragic că aceste două popoare, victime ale Europei, văd fiecare în celălalt nimic altceva decât imaginea trecutelor lor suferințe. Conflictul Israelo-Palestian e un conflict între două pretenții îndreptățite. Evreii israelieni n-au unde se duce, după cum nici arabii palestinieni n-au. Nu se pot uni și nu pot deveni o familie fericită, fiindcă nu sunt nici fericiți, nici o familie - sunt două familii nefericite. Cred cu tărie într-un compromis istoric între Israel și Palestina, în soluționarea conflictului prin
Discursul lui Amos Oz la primirea Premiului Kafka 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3101_a_4426]
-
călătoresc, nu mă simt bine. 40. Mașina mea este mică pe dinafară și mare pe dinăuntru. 41. Cea mai grea pentru emigranți este... singurătatea. Atârnă ca o tonă! 42. Războiul al Treilea Mondial se va produce pentru resursele naturale. 43. Arabii ăștia: noroc și ghinion pe capul lor că au petrol... îl râvnesc și alții. 44. Lucrul să-ți fie pasiune, și pasiunea lucru. 45. M-apucă așa o bucurie nebună când plec în excursii. 46. Viața e agitată. Viața este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
își puneau în minte să ajungă în cinuri cât mai înalte. Se dezvolta o poezie „de societate”, în care textul nu putea fi despărțit de poezie, lirica trubadurilor preluând forme și teme ale liricii arabe (de exemplu, catrenul imitând ceea ce arabii numesc rubați, iar persanii do-bait - adică două bayt-uri, versuri, alcătuind un poem de sine stătător). Dincolo de preluarea formei, pot fi regăsite motivele liricii arabe. Iubirea care înnobilează și schimbă în bine (la Ibn Hazm, în Colierul porumbiței, ”face ușor ceea ce
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
Orașul lui Dumnezeu, Orașul Sfânt - iată doar câteva denumiri pe care le atribuie Vechiul Testament acestui oraș deosebit și sfânt. Babilonienii îl numeau Orașul Iudeii. Împăratul Roman Adrian, cel care a transformat acest oraș într-o colonie romană l-a numit Aelia Capitolina. Arabii, după anul 630 și până astăzi, îl numesc El - Palat (Palat), Beit - Mukadas (Casa Templului) sau pur și simplu El - Kudes (Sfânt). Istoria Ierusalimului depășește 3000 de ani. Ea începe cu anul 1000 î.d.Hr., când orașul, cucerit fiind
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
ce îi calcă pragul. Uleiul de la candela acestei sfinte icoane este leac pentru otravă. Pe vremea venirii arabilor în Sfântul Munte Athos, un soldat arab a lovit cu cuțitul în chipul acestei icoane, și îndată a început a curge sânge. Arabul văzând minunea, s-a înfricoșat și căzând la pământ s-a pocăit, s-a botezat în legea creștinească și s-a îmbrăcat în haină monahicească, rămânând acolo până la moarte. Rugăciune la icoana Maicii Domnului "Portărița" Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
Aici, jocul acesta, în care victoria se obține prin rațiune, - cum se spune într-unul din manuscrisele cele mai vechi, - s-a bucurat de o mare popularitate. În secolul al VII-lea, șahul a fost cunoscut de cuceritorii monarhiei iraniene - arabii. Ei au numit acest joc - nou pentru ei - „satrandj“ (de la cuvântul persan satrang). În timpurile acelea depărtate, regulile jocului de șah se deosebeau destul de mult de cele actuale. Arabii au dezvoltat și au desăvârșit în oarecare măsură vechiul joc de
Agenda2005-34-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284109_a_285438]
-
al VII-lea, șahul a fost cunoscut de cuceritorii monarhiei iraniene - arabii. Ei au numit acest joc - nou pentru ei - „satrandj“ (de la cuvântul persan satrang). În timpurile acelea depărtate, regulile jocului de șah se deosebeau destul de mult de cele actuale. Arabii au dezvoltat și au desăvârșit în oarecare măsură vechiul joc de șah. În secolele IX-X, șahul a atins la arabi dezvoltarea maximă. Manuscrisele care s-au păstrat arată că arabii se interesau nu numai de jocul practic, ci și de
Agenda2005-34-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284109_a_285438]
-
jocului de șah se deosebeau destul de mult de cele actuale. Arabii au dezvoltat și au desăvârșit în oarecare măsură vechiul joc de șah. În secolele IX-X, șahul a atins la arabi dezvoltarea maximă. Manuscrisele care s-au păstrat arată că arabii se interesau nu numai de jocul practic, ci și de compoziția șahistă (probleme, studii) și, de asemeni, de cercetarea (analiza) pozițiilor. (Prof. Gheorghe Dragoescu, www. pensionar. go. ro). Variante de joc Cartea Recordurilor mai înregistrează că pe 7 decembrie 2002
Agenda2005-34-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284109_a_285438]
-
Coasta palermitană, cu clima sa blândă și poziția geografică de excepție, constituit o permanentă zonă de atracție pentru numeroși „vizitatori” care au lăsat amprente vizibile și azi. Orașul, întemeiat de fenicieni, cărora le-au succedat grecii, apoi romanii și bizantinii, arabii și normazii, popoarele germane, familiile cuceritoare franceze, spaniole sau austriece, păstrează vestigii bine conservate ale trecerii lor, conferind actualei capitale a Siciliei o caracteristică unică de mixtură de stiluri arhitectonice. În prezent, „Orașul Soarelui”, cu cei peste 750 000 de
Agenda2005-47-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284410_a_285739]
-
multitudinea de limbi și dialecte pentru aceleași semne de pe pământ. Copacul, frunza, iarba ,apa , focul, piatra, vântul, zăpada ....., sunt aceleași pe pământ. De ce oare fiecare le a denumit în felul lui ? Chinezii într - un fel, africanii în alt fel, europenii , arabii.... De unde babilonismul ăsta de limbi și obiceiuri dacă nu din faptul că fiecare a venit de pe planeta lui cu aspectul, limba și apucăturile lui denumite academic, cultură. La venirea pe terra oamenii trăiau mai mult, sunt poveși cu viață trăită
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
fiind tot neam de latini, au format mulți, cupluri, rezistente în timp, cu româncele. Acum însă sunt la modă filmele siropoase cu arabi și urmările s-au văzut imediat la studente, dar și la unele colege profesoare, îndrăgostite lulea de arabii, cunoscuți pe Internet, despre care nu știau aproape nimic, având doar impresia romantică, formată de peliculele vizionate”. Cornelia își aminti de colega sa foarte tânără și frumoasă, care dorea să trimită bani, să-l ajute pe tânărul arab pe care
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
un arab, va deveni alesul inimii sale. Singura cunoscătoare în această temă controversată, părea a fi o arăboaică în vârstă, cu experiență, căsătorită cu român, pe care Cornelia o cunoștea și care afirma că, românii sunt mai buni soți ca arabii. Nu explica niciodată, însă, de ce. - Mi-ar plăcea să-mi povestești despre filmele în care ai jucat sau le-ai regizat. Sunt sigură că ai avut întâmplări incredibile, spuse Cornelia. -Cornelia, oamenii sunt totdeauna fascinați de actori și regizori. Chiar
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
turbanele și djelada-urile lor? Vedeți bine că nu sunt francezi.Cei care propovăduiesc integrarea au un creier de colibri, chiar dacă sunt foarte savanți. Încercați să integrați uleiul și oțetul, agitați sticlă și după o vreme se vor separă din nou.Arabii sunt arabi, francezii-francezi.credeti că populația Franței ar putea absorbi 10 milioane de musulmani care mîine vor fi 20 și poimiine 40? Dacă noi facem integrarea(Franța cu Algeria) dacă toți arabii și berberii din algeria vor fi considerați francezi
Dupa 50 de ani, Generalul are inca dreptate [Corola-blog/BlogPost/93326_a_94618]
-
după o vreme se vor separă din nou.Arabii sunt arabi, francezii-francezi.credeti că populația Franței ar putea absorbi 10 milioane de musulmani care mîine vor fi 20 și poimiine 40? Dacă noi facem integrarea(Franța cu Algeria) dacă toți arabii și berberii din algeria vor fi considerați francezi, cum îi vom împiedica noi să nu vină în Franța continentală cînd nivelul vieții e mult mai elevat? Satul în care m-am născut eu nu se va mai chema Colombey-doua biserici
Dupa 50 de ani, Generalul are inca dreptate [Corola-blog/BlogPost/93326_a_94618]
-
cele două scaune rămase libere să poată fi ocupate de altcineva. Pereții figuri geometrice în verde cu alb, pe jos un mozaic alb-negru, miros ademenitor, ucigător. Înăuntru arabi, evrei, uneori chiar așezați la aceeași masă fără ca neapărat să se cunoască. Arabii ne-au ajutat enorm în istorie, spune Sharon. Probleme sunt recent, în ultimii cincizeci de ani, până acum a fost armonie. Maurii pe continent angajau cu precădere evrei, se ajutau reciproc, de fapt suntem veri cu arabii, spunea Sharon. Încerc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
să se cunoască. Arabii ne-au ajutat enorm în istorie, spune Sharon. Probleme sunt recent, în ultimii cincizeci de ani, până acum a fost armonie. Maurii pe continent angajau cu precădere evrei, se ajutau reciproc, de fapt suntem veri cu arabii, spunea Sharon. Încerc o abordare respectuoasă a ospătarului.În inocență mea nu pot să scap de obsesia că nu se simt bine în această calitate care prin anumite implicații lucrative s-ar învecina cu servilismul. De fapt se mândresc mulți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
loc), la presocratici, Dialogurile platoniciene, apoi la Aristotel și la toți urmașii lor, până la Philon din Alexandria, Clement Alexandrinul, de la pietre de hotar numite Vechiul Testament, Tora, Talmudul și Coranul, până la Tertulian și mai ales Origene, Augustin, Beda Venerabilul, ori de la arabul Butrus As-Sadamati și indianul Shankara până la Flavius, Dante, Richard Simon sau până la Schopenhauer, Eminescu, Titu Maiorescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Edgar Papu, Constantin Noica -, Ovidiu Ghidirmic demonstrează, în eseurile, studiile, exegezele și tabletele din noua sa apariție editorială, care continuă
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
tovarășii ortacului aflat în primejdie, obișnuia să povestească Valentin despre cele întâmplate, și să vezi atunci, frate, cafteală, mai ceva ca-n filme, nu exagerez, vax John Wayne, pe cuvântul meu! La început oșenii scoseseră la vedere niște cuțite, iar arabii, după ce-și reveniseră din uluială, luaseră care mai de care poziții de karateka, pentru a-și întâmpina agresorii. Aceștia, văzându-i dezarmați, aruncaseră, din mâini cuțitele, cu desăvârșită noblețe, spunându-le: „Apoi dacă-i pe-așe, ne-om băte în
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
poziții de karateka, pentru a-și întâmpina agresorii. Aceștia, văzându-i dezarmați, aruncaseră, din mâini cuțitele, cu desăvârșită noblețe, spunându-le: „Apoi dacă-i pe-așe, ne-om băte în pumni și noi!” Și a început o bușelă pe cinste, iar arabii au fost puși la pământ unul după celălalt, de unde s-au ridicat doar ca s-o ia la sănătoasa, în râsetele celor care s-au adunat ca la urs, iar până să sosească organele (de ordine), care, ziceau unii, nu
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
s-au adunat ca la urs, iar până să sosească organele (de ordine), care, ziceau unii, nu s-ar fi grăbit deloc să intervină, ba chiar, cică, ar fi râs pe ascuns, mulțumite, poate, în sinea lor că, în sfârșit, arabii recalcitranți își găsiseră nașii, cafteala a luat sfârșit, iar oșenii, s-au retras și ei pe șantierul lor, nestânjeniți de nimeni. Și, se povestea apoi prin Timișoara, că arabii aceia ar fi mărturisit că de nimeni nu se speriau ei
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
râs pe ascuns, mulțumite, poate, în sinea lor că, în sfârșit, arabii recalcitranți își găsiseră nașii, cafteala a luat sfârșit, iar oșenii, s-au retras și ei pe șantierul lor, nestânjeniți de nimeni. Și, se povestea apoi prin Timișoara, că arabii aceia ar fi mărturisit că de nimeni nu se speriau ei aici în România, nici de miliție și nici chiar de Ceaușescu nu se temeau, decât de tribul acela cu pălăriile mici. Fragment de roman Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Tribul
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
Europei, în special din Spania, au transmis creștinilor noi precepte în matematică, științele naturii, medicina, filosofie...Tot lor le datorăm, în bună măsură, păstrarea și răspândirea înțelepciunii anticilor, a operelor unor învățați ai Antichității - Aristotel, Euclid, Galen, Ptolemeu - pe care arabii le-au tradus și le-au răspândit în Occident. În Evul Mediu au apărut și primele universități - cele mai vechi astfel de instituții de învățământ din Europa datând din secolul al XII-lea. Universitățile au fost produsul gândirii scolastice, curent
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
l-am auzit vreodată, mai ales o parte: “Apoi citește din prețiosul volum Poezia alegerii tale. Și împrumută rimei poetului, Frumusețea vocii tale. Și noaptea va fi plină de muzică, Și grijile care infestează ziua, Își vor împături corturile, ca arabii, Și la fel de silențios, ți le va fura.“ I-am recitat-o lui tanti Mae și mi-a zis că e superbă, exact cum m-am gândit și eu. Nu am spus nimănui din școală că-mi plăcea, fiindcă m-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
și veneau cu bombe la subraț pe care-apoi le detonau spre castelado en esseyant de distruguer e demolishado all the building. La lutta était crunto, sinistro, scârbavnico, e in cinci minute murira del șapte mii des oameni, in horrifying chinuri. Arabii se luptau până și cu femeies, atât de lipsiți de etică și bulangeado erau, en bubuindo absolut tot și decapitando mii și mii de capete. Situația era gravone. Văzând asta, Sir Sugismund, care pân-atunci stătuse á l’écart, înțelese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]