KorAP: Find »[drukola/base=arabic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...27 >

674 matches

Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610

9% Oameni care nu credeau în Dumnezeu, dar au devenit credincioși 51,0% 51,3% 50,0% 50,9% Oameni care credeau în Dumnezeu, dar și-au pierdut credința 35,0% 31,2% 28,4% 32,1% Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Coeficienți de corelație Bravais-Pearson între familiarizarea cu persoane sceptice religios (Printre prietenii dvs. există oameni care... declară că nu cred în Dumnezeu?) și indicatori ai toleranței față de alteritatea religioasă Cât de mult v-ar deranja...? Prin următoarele întrebări vrem

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
faptului că este văzut mai degrabă ca un atribut al centrului (interesul pentru viața politică la nivel național îl depășește pe cel pentru viața politică locală; 31% versus 24%, BOP, FSD, octombrie 2005; date la nivel urban). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 7. Interesul declarat pentru politică În general, cât de interesat sunteți de... Deloc Foarte puțin Puțin Mult Foarte mult viața politică din localitatea dvs.? 20 19 35 18 6 viața politică din România 18 18 33 24 7 alegerile parlamentare

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
nul ajungând astfel la aproximativ jumătate din total populație urbană. Deși seriile de date de care dispunem sunt limitate în timp, gradul de informare este relativ stabil, singurele perioade de creștere fiind cele din preajma alegerilor (generale, îndeosebi). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Frecvența informării politice prin canale mediatice În general, cât de des... Deloc Mai rar Doar la alegeri De câteva ori pe an De câteva ori pe lună De câteva ori pe săptămână Zilnic / aproape zilnic ...vă uitați la știri

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
discută în aceeași măsură indiferent de opțiunea politică a interlocutorilor (38%), cei care discută ceva mai mult cu persoane cu opțiuni politice diferite (3%) și cei care discută ceva mai mult cu persoane cu același opțiuni (14%). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 9. Frecvența informării politice prin discuții cu ceilalți Cât de des discutați despre politică...? Deloc Mai rar Doar la alegeri De câteva ori pe an De câteva ori pe lună De câteva ori pe săptămână Zilnic / aproape zilnic În general

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
patron/pe cont propriu Bunuri casnice sub medie Bunuri casnice peste medie Mediu urban de dimensiuni foarte mari Mediu urban de dimensiuni mari Mediu urban de dimensiuni medii Mediu urban de dimensiuni mici Transilvania Muntenia Moldova București Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 8. Variația interesului, informării, discuțiilor și cunoștințelor politice Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Datele reprezintă valori medii în cadrul fiecărei categorii de populație Datele prezentate arată diferențe mari între sub-populații, puternic consonante după cele patru măsuri (interes

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
politică (mediatică sau personală). Această relație de dependență este ilustrată simplu de graficele următoare care arată cum nivelul cunoștințelor politice crește atunci când frecvența informării (indiferent de tip) și interesul pentru politică, atât separat cât și împreună, cresc. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 9. Nivelul cunoștințelor politice în funcție de interes și informare Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Cauze și efecte ale dezinteresului pentru politică Am văzut până acum că cea mai mare parte a populației este puțin sau chiar deloc interesată de politică

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
comparativ cu femeile chiar și atunci când cele două categorii au aceeași vârstă, educație, venit, etc. Interesul declarat pentru politică tinde, de asemenea, să crească cu vârsta, relațiile, bunăstarea și să scadă dacă subiectul este de etnie maghiară. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 10. Determinanții interesului pentru politică Variabila independentă Model de bază Model extins Masculin 0,11 0,11 Vârsta 0,07 0,08 Numărul anilor de școală 0,24 0,23 Relații 0,10 0,06 Venit 0,07 0,07

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
asemenea, ceva mai mult. Încrederea are un efect oarecum inconsistent asupra informării și discuțiilor, nivelele acestora din urmă fiind mai ridicate dacă alegătorii au încredere în actorii politici și mai scăzute dacă nu au încredere în instituții. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 11. Determinanții informării / discuțiilor pe teme politice Variabila dependentă Informare politică Discuții politice Variabila independentă Model de bază Model extins Model de bază Model extins Masculin 0,14 0,07 0,17 0,10 Vârsta 0,13 0,10 ns

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
ceva mai scăzute comparativ cu restul populației. Din nou, cei cu încredere scăzută în instituții tind să aibă mai puține cunoștințe (aceeași concluzie rezultă și în urma analizelor realizate de Dumitru Sandu în cadrul EuroBarometrului 63.4, pg. 33). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 12. Determinanții nivelului de cunoștințe politice Variabila independentă Model de bază Model extins Masculin 0,17 0,12 Vârsta 0,12 0,09 Numărul anilor de școală 0,25 0,18 Maghiar -0,06 -0,06 Dotarea materială a gospodăriei

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
săgeată. Grosimea săgeții semnifică mărimea influenței, iar lipsa unor săgeți absența unor relații de influență importante (chiar dacă unele având o pondere semnificativă la nivel statistic). Pentru simplificarea reprezentării am inclus toate variabilele sociodemografice într-o singură căsuță. Figura SEQ Figura \* ARABIC 7. Un model cauzal al nivelului de cunoștințe politice Câteva concluzii sugerate de această reprezentare grafică sunt prezentate în continuare: Atât resursele de care dispune un individ, cât și credința că poate influența deciziile politice au efecte pozitive asupra interesului

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
descentralizare al instituțiilor afectează participarea (Denni și Lecomte, 2004, p. 38), constatându-se că o creștere a acestora determină o creștere a participării. Complexitatea condiționărilor în ceea ce privește participarea politică, ilustrată prin teoriile prezentate, poate fi reprezentată grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 8. Un model al participării politice Dincolo de toate acestea, datele empirice arată o variație destul de mare a participării politice în funcție de tipurile de participare. Cum se explică însă aceste diferențe? Abordarea instrumentală a acțiunilor politice de masă se sprijină pe postulatul

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
discuțiile și informarea mediatică fiind preponderente (forme de participare mediată). Participarea directă, prin întâlniri cu candidații sau participarea la mitinguri, are o frecvență foarte scăzută (foarte probabil și datorită frecvenței mai reduse a oportunităților de acest tip). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Participare politică în campania electorală pentru alegerile generale din 2004 În timpul campaniei electorale de la aceste alegeri generale, dvs. ați...? Nu, niciodată Da, o dată Da, între 2 și 4 ori Da, de peste 4 ori Total ...participat la mitinguri electorale? 95

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
în considerare simultan aceste forme de participare politică, observăm că 85% din populația urbană nu a participat după 1990 la nici una, că 7% au participat la una, 4% la două și 4% la trei sau mai multe. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 14. Participare politică după 1989 în funcție de forma de participare După 1989, vi s-a întâmplat vreodată... Da Nu NR Total ...să participați la o întâlnire politică? 9 90 1 100 ...să contactați personal un politician sau alt oficial, în scris

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
0,4 0,3 Altă asociație/organizație neguvernamentală 2,3 2,3 1,9 Total % cel puțin o asociație 16 11 9 Total % doar o asociație 13 9 8 Total % cel puțin două asociații 3 1 1 Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 15. Participarea asociativă actuală/anterioară în funcție de tipul asociației Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) și BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Din lista de asociații de mai sus, doar partidele sunt cele direct legate de participarea politică (chiar dacă

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
materială sub medie Dotare materială peste medie Mediu urban de dimensiuni mici 100- Mediu urban de dimensiuni mari 100+ Transilvania Moldova Muntenia București Relații - fără Relații - puține Relații - multe Starea de sănătate - proastă Starea de sănătate - bună Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 10. Variația apartenenței asociative în funcție de caracteristicile sociodemografice Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) și BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Datele reprezintă % REF Ref508775174 \h \* MERGEFORMAT Graficul 10 arată o variație destul de mare a apartenenței asociative, indiferent de

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
sau participării la o grevă legală, puțin sub 10% dintre cetățeni ar mai protesta dacă greva ar fi ilegală sau dacă ar fi vorba despre alte forme de protest (ocuparea unei clădiri, blocarea unei străzi, greva foamei). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 16. Disponibilitatea de a participa la acțiuni de protest (% pe linii) Dacă s-ar întâmpla un eveniment care să vă afecteze interesele, ați participa la vreo acțiune de protest? Da Nu NȘ NR Total Semnarea unei petiții, reclamații 53 43

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
absoluți, are o pondere de numai 6% și grupează indivizii care sunt dispuși să participe atât la forme de protest legale, cât și ilegale. Diferențele de disponibilitate cu privire la formele de protest sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 17. Disponibilitatea de protest în funcție de tipuri și forme de protest (% DA) Disponibilitatea pentru diferite forme de protest Antiprotestatari absoluți (43%) Protestatari potențiali legaliști (51%) Protestatari potențiali absoluți (6%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 93 91 53 Demonstrație/grevă

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
11% dintre români comparativ cu 33%, media mondială; au boicotat un produs 2% față de 9%; au participat la o grevă ilegală 1% față de 5%; au ocupat clădiri/fabrici 0,5% față de 3% (WVS și EVS, 1999/2000). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 18. Participarea la acțiuni de protest (% pe linii) Până în prezent, dvs. ați participat la vreuna din următoarele forme de protest? Da Nu NR Total Semnarea unei petiții, reclamații 6 93 1 100 Participarea la demonstrații / greve legale 10 89 1

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
are o pondere de numai 2% și grupează indivizii care recunosc că au participat atât la forme de protest legale, cât și ilegale. Diferențele dintre tipuri relativ la formele de protest efectiv sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 19. Protestul efectiv în funcție de tipuri și forme de protest (% da) Protestul efectiv diferențiat pe forme de protest Antiprotestatari efectivi (87%) Protestatari efectivi legaliști (11%) Protestatari efectivi absoluți (2%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 48 33 6 Demonstrație/grevă

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
un grad de modernitate ridicat sau provenind din Transilvania. Protestul efectiv absolut apare mai des în cazul bărbaților, celor de vârstă medie, cu ocupații cu status scăzut sau mediu, cu mai multe relații, cunoscători de limbi străine. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 11. Variația protestului (potențial și efectiv) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Alegători, votanți, partizani Rata de participare la vot în România a scăzut în perioada 1990-2004 cu aproximativ 50%. Astfel, dacă la alegerile generale din 1990 au votat aproximativ

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
adopte și un anumit tip de vot cu precădere. Pentru a evidenția această legătură am calculat ponderea fiecărui tip de votant în cadrul tipurilor de încredere, reprezentarea grafică a acestei relații fiind următoarea: EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 12. Variația tipurilor de alegători în funcție de tipurile de încredere Valorile reprezintă procente pe coloane. Ponderea fiecărui tip din total alegători este trecută în paranteze. Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de lectură: Din totalul celor care au încredere mare

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
un grad scăzut de participare la vot. O reprezentare sintetică a tipurilor de alegători discutate anterior poate lua următoarea formă (pentru simplificarea reprezentării am reținut doar tipurile cu o pondere mai ridicată la nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Apartenența la tipurile de alegători Am văzut până acum în ce manieră sunt relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip de alegător nu este

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
indicilor utilizați este prezentată în anexe). Principalele rezultate ale acestui model sunt prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
puternici se află în PSD (4%), apoi Alianța D.A. (3% ca entitate; PNL și PD au separat fiecare 2%, respectiv 1%; însumat 6%), PRM (2%), UDMR (1%) și PC (sub 0,5%). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 13. Încredere, vot și partizanat (% din totalul populației urbane) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de citire: 71% din alegătorii din urban au încredere (cel puțin foarte mică) în D.A., 31% au încredere ridicată, 19% votează cu D.A., 5

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
72%, PRM 59%, UDMR 96%). Aproximativ jumătate din electoratul partizan este convertit în electorat puternic partizan, indiferent de partid (Alianța D.A. 54%, PNL 47%, PD 33%, PSD 51%, PRM 55%, UDMR 42%). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 14. Convertirea încrederii în vot și a votului în partizanat (% din categoria anterioară) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de citire: 71% din totalul alegătorilor din mediul urban au încredere (cel puțin foarte mică) în Alianța D.A.; dintre aceștia

Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]