140 matches
-
În biologie, chitina (CHNO) este o polizaharidă, o substanță organică asemănătoare cu celuloza, care formează exoscheletul insectelor sau al altor artropode, (crustacee sau arahnide). Se întâlnește de asemenea în alte regnuri, precum licheni sau anumite specii de ciuperci. De exemplu, carapacea unui crab conține 25% chitină și 75% carbonat de calciu. În 1821 francezul Henri Bracon (Braconnot), directorul grădinii botanice din Nancy, a găsit
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
și abdomen, cu o funcție comună. Segmente tagmei pot fi contopite sau mobile. Diviziunea tagmei în funcție de clasă. De exemplu, la trilobiți tagmele sunt numite cefalon (cap), torace și pigidiu (coadă), la hexapode aceste diviziuni sunt cap, torace și abdomen. La arahnide și unele crustacee corpul este împărțit în două tagme: prosomă (cefalotorace) și opistosomă (abdomen), la crustacee ultima e numită abdomen.
Tagmă () [Corola-website/Science/319850_a_321179]
-
este un ordin de arahnide, cu peste 6 400 de specii descrise la nivel mondial până în 2006. Ordinul este divizat în 4 subordine, cel mai numeros fiind Laniatores cuprizând 4.000 de specii. Opilionii (numiți și cosași, păianjeni de câmp sau opilionide) au opistosoma segmentată
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
reduși sau absenți. Mai multe Cyphophthalmi, orbi, au fotoreceptori mici la baza glandelor odorifere. Mărimea și complexitatea ochilor corelează cu cantitatea de lumină disponibilă în habitatul opilionilor. Simțul tactil e reprezentat de perișori senzitivi de pe pedipalpi.<br> Sistemul circulator. Spre deosebire de arahnidele cu plămâni (scorpionii, păianjenii) la opilioni, din cauza prezenței traheilor ramificate, sistemul circulator constă în principal dintr-o inimă tubulară dorsal și două aorte, una anterioară și alta posterioară. Inima este inervată de un ganglion cardiac. Miofibrele musculare ale inimii sunt
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
nu sunt consumați de alte animale. Multe specii sunt omnivore, se hrănesc cu insecte mici, substanțe vegetale și ciuperci; unele sunt necrofage, se hrănesc cu animale moarte, și mase fecale. Această gamă largă de produse consumabile este destul de neobișnuită printre arahnide, care sunt de obicei exclusiv prădători. Majoritatea opilionilor vânează prada prin ambuscadă, deși au fost observate și specii active. Pentru că ochii lor nu pot forma imagini bine conturate, ei utilizează pedipalpii în explorarea mediului ambiant. Spre deosebire de majoritatea celorlalte arahnide, opilionii
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
printre arahnide, care sunt de obicei exclusiv prădători. Majoritatea opilionilor vânează prada prin ambuscadă, deși au fost observate și specii active. Pentru că ochii lor nu pot forma imagini bine conturate, ei utilizează pedipalpii în explorarea mediului ambiant. Spre deosebire de majoritatea celorlalte arahnide, opilionii nu au un stomac aspirator sau un mecanism de filtrare a hranei, ei ingeră particule mici de alimente solide. Acest mod de nutriție îi face vulnerabili la paraziți interne. Hrana este fărămițată de chelicere și articolele bazale a pedipalpilor
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
filtrare a hranei, ei ingeră particule mici de alimente solide. Acest mod de nutriție îi face vulnerabili la paraziți interne. Hrana este fărămițată de chelicere și articolele bazale a pedipalpilor și primei perechi de picioare.<br> Opilionii sunt, în majoritate, arahnide nocturne și colorate în nuanțe de maro, deși există un număr de specii diurne, care au modele în galben, verde, negru, roșu etc. <br> Pentru a se apăra de prădători, cum ar fi păsările, mamiferele, amfibienii și păianjenii, corpul unor
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
atât în apă cât și în aer. Speciile din gen. "Protichnites", posibil că au fost primele animale terestre. Gigantostraceele au fost considerate ca rudele apropiate ale xiphosurilor, împreună formând un grup numit Merostomata. Studiile ulterioare au plasat Gigantostracea mai aproape de arahnide într-un grup numit Metastomata. A fost, de asemenea, o idee care prevalează că gigantostraceele sunt strâns legate de scorpioni, cu care se seamănă în mod evident. În prezent este recunoscută relația dintre , Xiphosura și Arachnida ca trei grupări majore
Eurypterida () [Corola-website/Science/318107_a_319436]
-
special unele specii mănânc termite. Prada este apucată cu pedipalpi și sfărâmată cu ajutorul țepilor și cleștelor. S-a observat că ei beau, relativ, multă apă. Speciile "Phrynus marginemaculatus" și "Damon diadema" sunt considerate a fi unele din puținele specii de arahnide care prezintă semne de comportament social. S-a observat că mama lor comunică cu tinerii mângâindu-i cu membrele prehensile. Într-un experiment, când mai mulți frați au fost plasați într-un mediu necunoscut, ei au început să se caute
Amblypygi () [Corola-website/Science/318106_a_319435]
-
reprezintă un ordin de arahnide tetrapulmonate. Alte denumiri ale telifonidelor sunt "uryopigi", s"corpion bici", "vinegaroon" și "vinegrillo". Datorită flagelului ele se aseamănă cu palpigradele, insă dimensiunile lor sunt mult mai mari. Cel mai mare reprezentat este "Mastigoproctus giganteus" din America de Nord, care ajunge până la 85
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
dorsal, masa ganglionara subesofagiană și lanțul nervos ventral. Protcerebronul, o regiune a creierului, inervează ochii, tritocerebronul chelicerele, iar masă ganglionara - pedipalpii și picioarele. Lanțul nervos este alcătuit din 8 ganglioni. Sistemul circulator de tip deschis, nu se deosebește de modelul arahnidelor pulmonate. Inima poate fi situată doar la nivelul opistosomei sau poate să se extindă și în prosomă. Anterior de la inimă pleacă o aorta cefalica. Schimbul de gaze este realizat de două perechi de plămâni ce se deschid în exterior prin
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
în familiile este variabil și nu se poate avea, la stadiul actual, o precizie totală în ce privește diversitatea păianjenilor. Cu toate acestea, numărul speciilor oferite aici sunt utile ca orientare. Păianjenii din Mesothelae posedă o opistosomă segmentată, ceva specific pentru toate arahnidele. La aceștia lipsesc glandele veninoase, morfologia și mărimea pedipalpilor foarte bine se aseamănă cu cea a picioarelor. Respiră prin două perechi de plămâni. Organele filiere sunt localizate median, pe partea ventrală opistosomă, între segmentele 4 și 5. Sistemul nervos este
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
chilopod de culoare galben-gri cu 15 perechi de picioare. Inițial specie endemică pentru regiunea mediteraneană, acesta s-a răspândit în toată lumea locuind de obicei în casele oamenilor. Este un insectivor, se hrănește cu alte artropode, cum ar fi insectele și arahnidele. "" este de 25 - 35 mm în lungime și are până la 15 de perechi de picioare extrem de lungi. Cu tot cu antene, aceasta are vizual între 75 mm - 100 mm în lungime. Aceste picioare delicate sunt atașate de un corp rigid. Acest lucru
Scutigera coleoptrata () [Corola-website/Science/319723_a_321052]
-
în literatura mai veche sunt numiți și saci pulmonari. Aceștia reprezintă organele de respirație la unele arahnide, precum păianjenii, scorpionii. Deși se numesc la fel, ei nu au nicio asemănarea cu plămânii vertebratelor. Ei se găsesc în interiorul cavității opistosomei și se deschid în exterior prin stigme pulmonare. Ei sunt formați din lamele pararalele așezate asemena filelor din
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
cavității opistosomei și se deschid în exterior prin stigme pulmonare. Ei sunt formați din lamele pararalele așezate asemena filelor din cărți, de unde și denumirea în unele limbi de plămân carte. Lamele sunt puternic vascularizate și bogate în hemolimfă. La unele arahnide plămânii lipsesc, respirația efectuându-se prin suprafața corpului sau trahei ramificate (acarieni, opilioni etc). Iar la păianjenii araneomorfi sunt și plămâni și sistem traheal. Plămânii reprezintă invaginării în cavitatea opistosomei. Pereții formează lamele (plăci) așezate paralele. Aerul intră în plămâni
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
plămâni și sistem traheal. Plămânii reprezintă invaginării în cavitatea opistosomei. Pereții formează lamele (plăci) așezate paralele. Aerul intră în plămâni prin stigme. Apoi, el ocupă spațiul dintre lamele și aici are loc schimbul de gaze dintre aer și hemolimfă - sângele arahnidelor. Structura lamelară mărește suprafața de contact cu aer. <br> Cele mai vechi urme fosile de acest tip de plămâni au fost găsiți la trgonotarbide, arahnide dispărute cu 410 milioane ani în urmă. Este imposibil, de a diferenție plămânii fosili de
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
spațiul dintre lamele și aici are loc schimbul de gaze dintre aer și hemolimfă - sângele arahnidelor. Structura lamelară mărește suprafața de contact cu aer. <br> Cele mai vechi urme fosile de acest tip de plămâni au fost găsiți la trgonotarbide, arahnide dispărute cu 410 milioane ani în urmă. Este imposibil, de a diferenție plămânii fosili de cei ai actualelor arahnide. Absența sau prezența plămânilor împarte clasa Arachnida în două grupe.<br> Prima: arahnide pulmonate - scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
suprafața de contact cu aer. <br> Cele mai vechi urme fosile de acest tip de plămâni au fost găsiți la trgonotarbide, arahnide dispărute cu 410 milioane ani în urmă. Este imposibil, de a diferenție plămânii fosili de cei ai actualelor arahnide. Absența sau prezența plămânilor împarte clasa Arachnida în două grupe.<br> Prima: arahnide pulmonate - scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi, păianjeni - câte două perechi (doar păianjeni din subrodinele Mesothelae și Mygalomorphae au câte 2 perechi, cei din Araneomorphae - una
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
tip de plămâni au fost găsiți la trgonotarbide, arahnide dispărute cu 410 milioane ani în urmă. Este imposibil, de a diferenție plămânii fosili de cei ai actualelor arahnide. Absența sau prezența plămânilor împarte clasa Arachnida în două grupe.<br> Prima: arahnide pulmonate - scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi, păianjeni - câte două perechi (doar păianjeni din subrodinele Mesothelae și Mygalomorphae au câte 2 perechi, cei din Araneomorphae - una). Ultimii sunt incluși în grupul Tetrapulmonata.<br> A două grupă: arahnide apulmonate - palpigrazii
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
br> Prima: arahnide pulmonate - scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi, păianjeni - câte două perechi (doar păianjeni din subrodinele Mesothelae și Mygalomorphae au câte 2 perechi, cei din Araneomorphae - una). Ultimii sunt incluși în grupul Tetrapulmonata.<br> A două grupă: arahnide apulmonate - palpigrazii, opilionii, acarienii, pseudoscorpionii, ricinulei și solifugele.
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
este un ordin de arahnide, include peste 1 000 de specii descrise la moment, grupate în 153 de genuri. Ei sunt răspândiți predominant în zonele de deșert. Solifugele pot crește până la o lungime de 7 cm. Cea mai notabilă trăsătură a lor sunt chelicerele extrem
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
sub numele Solpugida, Solpugides, Solpugae, Galeodea și Mycetophorae. Denumirile comune de asemenea sunt variate: păianjen cămilă, scorpionul vântului, jerrymuglum, scorpionul soarelui și păianjenul soarelui. În Africa de Sud sunt numiți și romani roșii. Corpul este format, ca și la celelalte grupe de arahnide, dintr-o prosomă și o opistosomă, unite printr-un pețiol îngust, ce dă corpului un aspect pedunculat și o mobilitate mai înaltă. Prosoma poartă chelicere, pedipalpi și membrele locomotoare. Ea este masivă și puternic chitinizată, dură, cu fața ventrală acoperită
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
pot găsi și rămășițe ale prăzilor aflate în descompunere, și în timpul mușcăturii omul se poate infecta cu diverse bacterii. Solifugele sunt rapide în comparație cu alte nevertebrate, cel mai rapid poate alerga cu viteza de 16 km/h. În timp ce solifugele erau considerate arahnide neveninoase , există un singur studiu publicat efectuate în India, în 1978. Un grup de cercetători au făcut preparate histologice din chelicerele specie "Rhagodes nigrocinctus", și au constatat prezența unor glande epidermice. Extrase din aceste glande au fost injectate în șopârle
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
între solifuge și scorpioni Solifugele sunt subiectul a multor legende urbane care exagerează dimensiunea, viteza, comportamentul, pofta de mâncare și moartea acestora. Ele nu sunt deosebit de mari, cea mai mare având 12 cm (inclusiv lungimea picioarelor). Membrii acestui ordin de arahnide nu au venin, cu o posibilă excepție (vezi mai jos) și nu produc mătase. În Orientul Mijlociu, este larg răspândit mitul printre soldații americani și a coaliției forțelor militare staționate acolo, că solifugele se hrănesc cu corpul uman de viu. Legenda
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
Africa de Nord. Lungimea corpului este de aprox. 5-8 cm. Opistosoma are o nuanță mai întunecată, decât prosoma. Chelicerele sunt puternice și ocupă toată partea anterioară a prosomei. Solifugele Galeodiade se deplasează foarte repede datorită picioarelor lungi. Se hrănesc cu insecte, alte arahnide, chiar și cu șopârle, scorpioni, păsări și mamifere mici. Cei din Asia Centrală își sapă vizuini în nisip. Sunt animale nocturne. Familia include genurile: Imagini "Galeodes caspius":
Galeodidae () [Corola-website/Science/318533_a_319862]