2,792 matches
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CLOPOTUL Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-a bătut un clopot de aramă cu dangăte ușoare, ca niște șoapte, când tu, cu pieptul gol, mă aruncai în noapte, iubirea mea, ca frunza rătăcind în toamnă. Mi-a bătut un clopot sur, de tuci, când vântul începuse un Recviem, cu ochi orbiți, uitați, uituci
CLOPOTUL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384152_a_385481]
-
mai repede, să fugim departe, cât mai departe!!! Nu-i vezi cum vin de-a valma, cohorte de demoni evadați din infern? Pandora a deschis cutia și i-a eliberat. Năvălesc printre noi mimetizați și apoi își dau pe față arama. Ne-au invadat și nu se mai sfiesc, să se arate privirilor noastre. Sunt mutaforme. Au luat înfățișări de oameni ca să ne studieze. Sunt bine organizați și foarte determinați să ne transforme în fiare veșnic hăituite...Monștrii vin să ne
VIZIUNEA TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384258_a_385587]
-
știu dacă mai are vreun rost să spun mare lucru, cred că toată lumea cunoaște măcar în linii mari trupa, cu o istorie nu chiar scurtă, mai exact de 14 ani (trupa s-a înființat în '97). Dan Amăriei (vocal), Nicolae Aramă (chitară / bass), Cezar Panait (chitară / bass) și Mihnea Dobrotă (tobe) fac o muzică care are câte puțin din mai multe, de la grunge la pop rock sau alternative, toate aceste influențe combinate într-o manieră inedită și incitantă. Din acest amalgam
Omul cu Șobolani la Circul Zburător [Corola-blog/BlogPost/99911_a_101203]
-
doctrină love &shoping nimic altceva și-naintez cu un modern Maklai prin aerul rarefiat - miros înnecăcios de praf și-asfalt încins - sperând să reîntâlnesc o urmă de viață și doar acolo pe o buză-ngustă de trotuar în arșița de-aramă încleiate două furnici au împietrit surprinse-n desueta tentativă a conversației cu păr cărunt și bluză roz cea cu umărul stâng ridicat în unghi ascuțit față de tot față de toate cu trup rotund peste rochia gri revărsat cea cu privirea scursă
PIERCING de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383668_a_384997]
-
POVESTEA UNUI GENIU autor:**** Flori Gomboș**** Ai curs prin ape repezi, venind, de se cutremurau și plopii. Ai curs, doinind pe malul lacului albastru și te-ai vărsat în marea cea de oameni, torcând fire de poveste din codrii de aramă. Și din gânduri amestecate ai scos iubirea zbuciumată, pierdută-n zarea tinereții. Iar când trecut-au anii, ai coborât din cer LUCEAFĂRUL (tocmai când bătea de miezul nopții) legănat pe brațe de fecioară --crăiasa, ca un înger apărut din vis--
POVESTEA UNUI GENIU de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380240_a_381569]
-
ținând stelele la sfadă: - beteșugu-i de poveste mulți ar vrea să-i pună nadă! îndelung se-mbrățișară pe sub flaute de cetini brazii prinși în coji de ceară scriau psalmi din ger la prieteni. o lumină trase umbra din cortegiul de aramă lăsând cerului penumbra și pe lut mirări de teamă. flori tăcute scriau versuri în chenare de pași reci, cu o boare blândă mersuri hibernau în somn de veci. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Cine-i oare? Doina Bezea : Confluențe Literare
CINE-I OARE? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380297_a_381626]
-
Când cineva pretinde că știe acel lucru dinainte, a priori. 4. A da mâna cu cineva : Obiceiul vine din antichitate, când două persoane care se întâlneau vroiau să demonstreze că mâna nici unuia nu conține o armă. 5. “A-și da arama pe fata”: În evul mediu, falsificatorii monedelor de aur ori de argint le făceau din arama și le acopereau numai cu un strat subțire de aur ori argint. După un timp de folosire, se rodea acea pojghița rămânând numai materialul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94130_a_95422]
-
Obiceiul vine din antichitate, când două persoane care se întâlneau vroiau să demonstreze că mâna nici unuia nu conține o armă. 5. “A-și da arama pe fata”: În evul mediu, falsificatorii monedelor de aur ori de argint le făceau din arama și le acopereau numai cu un strat subțire de aur ori argint. După un timp de folosire, se rodea acea pojghița rămânând numai materialul inițial, arama. 6. “A trăi că în sânul lui Avraam“: Expresia care înseamnă” a trăi fericit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94130_a_95422]
-
fata”: În evul mediu, falsificatorii monedelor de aur ori de argint le făceau din arama și le acopereau numai cu un strat subțire de aur ori argint. După un timp de folosire, se rodea acea pojghița rămânând numai materialul inițial, arama. 6. “A trăi că în sânul lui Avraam“: Expresia care înseamnă” a trăi fericit”, se trage de la Evanghelia lui Luca (c.XVI,v.22 și 23 ), unde se spune ca săracul Lazăr a murit și a fost dus la sânul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94130_a_95422]
-
filosofică, ci și pe cea teoretică naturalist-științifică”. Meritul lui Aristotel este cel de a fi introdus conceptele de materie, formă, putere, act, noțiuni de care s-a folosit gândirea europeană secole întregi, de exemplu: o statuie este compusă din materie (aramă) și formă - zeița sculptată de sculptor - arta fiind puterea lui, și actul în momentul realizării, iar trecerea de la putere la act exprimă devenirea. Știința explică cauzele acestei deveniri, metafizica - cauzele ei prime, începând cu Dumnezeu - „primul motor” - trei fiind lucrurile
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
clipele, una câte una Când ai putea să le prinzi cu mâna, Și nu lași gândurilor un pic răgaz Parc-ai vrea să rupi al sufletului zăgaz? Lacrimile s-au ascuns în suflet de teamă Îmbrăcate în armuri grele, de aramă Privesc neputincioase la pustiul din tine Când nu mai este nimeni să te aline... De ce arunci cuvintele cu ură Oare ai uitat a timpului măsură, Nu te gândești că adunate sub stele Ca un bumerang se-ntorc răul să-l
DE CE ? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378277_a_379606]
-
Tăios și rece ca o lamă. Sentința dură o proclamă Și nu avem nimic ce-i face: Ne cheamă clopotul, ne cheamă Spre-un țărm de liniște și pace. Călău perfid și dur, rapace, Cu glas de sânge si de-aramă, Ne picură în suflet teamă Prin vocea sa ce nu mai tace; Ne cheamă clopotul, ne cheamă. BUCURIA ZĂPEZII Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă, Să-i ieșim în cale precum se cuvine: C-un zâmbet pe buze și cu inimi
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
un nou sălaș de suflet să fie obștii casă de rugă până-n veac și unde să adaste și cei care prin umblet sunt pelerini ai sorții, sau chiar pentru sărac sunt rostuite-arcade și turle de tumult din care glas de-arame va proroci în zări c-avem credință dreaptă ce vine de demult și va trimite-n lume de pace noi chemări deschideri de intrare or fi prin uși de lemn pereții cu icoane din nou s-or zugrăvi să fie
TRĂINICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377273_a_378602]
-
totu-i efemer cât viețuim în lume până plecăm din ea răspântiei dintre veacuri doar piatra-i stă zălog ca mândră dăltuire sfințită pe pământ în care pentru oameni, botezu-i doar prolog iar ultima litanie e pragul spre mormânt *** Ciclul "Arama" Volum "Clopotul, limbaj universal" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: trăinicie / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TRĂINICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377273_a_378602]
-
gând, Un băiat liniștit trece mâna prin păr, Prinde timp sfâșiat dintr-un flaut cântând, Din clipă, buzele-i mușcă ca dintr-un măr... Soarele-n amiază visează săngerând Și pe banca ce stau eu alerg spre trecut... Mă ninge arama!..Umbrele, tot, crescând, Roata mea,-n scocul lumii, o-nvârtesc știut... O legănare-nceată, un fandango-vânt, Iar cade-n liniște bruma de rugină, Parc-aș pluti,-n aer, departe de pământ Într-o poezie cu iz de sulfină... Mai lasă
O MARAMĂ DE TEI de LIA RUSE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382265_a_383594]
-
S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată, / S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb. // Eliad zidea din visuri și din basme seculare //...// Boliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă //...// L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă”, „Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită”, „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”, „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, / Ce din frunză îți doinește, ce cu fluierul
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
în față nici o urmă de expresiune fizionomică, din mușchi mai erau numai fibrele cele tari. Ici colea se mai găseau bucăți de haine; pe cîte un deget lucea un inel. Li se puseseră pe piept banii găsiți, mai mult de aramă rare ‘și schimbase forma în căldură.Unul avea o citație, altul o carte de membru al societăței comersanților, altul iarăși avea un ceasornic, care arăta 7 și jumătate, ora morței sale. Cadavrele, sau mai bine grămezile de cărbuni din acest
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
și un creator de cărți-obiect, Emil Stratan, foarte talentat și inventiv. Editura sa, Eis Art, din Iași, a expus în ultimii ani la Galeriile de Artă Eleusis și la târgurile de carte Librex volume cu coperte de lemn și de aramă, importate, parcă, dintr-un Paradis al cărții. Mai există și tomuri îmbrăcate în piele de căprioară sau în casete din lemn de nuc. Dacă judecăm după lista aparițiilor de până acum, suverană este poezia: Mihai Ursachi, Marșul spre stele, ilustrații
Cartea ca obiect (de preț) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8569_a_9894]
-
de trepte ale farului de la Tuzla, de unde o priveliște măreață ni se prezentă ochilor. Uriași nori de furtună pluteau în văzduh, iar marea de o culoare de plumb topit mi se așternea la picioare, luna se ridica enormă de culoarea aramei. Nici un zgomot, totul pare că îți ținea răsuflarea în așteptarea furtunii. Fără să vreau îmi răsunau în ureche preludiuîn si minor de Chopin ale cărui armonii dezolante pare că izvoreau din acest peisagiu unic. La întoarcere la hotel, vestea ca
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
orice spirit care se considera renascentist, sculptorul Pius Dabija (unul dintre alter-ego-urile scriitorului) era și compozitor. Compusese, printre altele, un "concert pentru orchestră simfonică", intitulat Cele patru vârste, structurat după o dialectică răsturnată: "Vârsta de fier, allegro assai; Vârsta de aramă, andante sostenuto; Vârsta de argint, allegro; Vârsta de aur, andante trionfale". Interpretarea propusă de trei personaje desprinse dintr-o galerie a absurdului (Frumușel, Barbă-Falsă și Nasone) servește și ca o posibilă cheie parodică de lectură: "FRUMUȘELUL: De ce a inversat ordinea
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
gornaciului au trecut, s-au topit peste văi în urma lor liniștea se piaptănă-n odăi și păsările de pe rochii se pregătesc de ducă. Vom mai duce la adăpat culorile o singură dată înainte de cade ploaia înainte de dezlegăm de țărmul de aramă casa și o împingem în larg să navigheze cu obloanele lăsate înainte de-și pune lucrurile ciorapi de lână și își începe-n cămară surghiunul în somn adânc, cu capul dat pe spate, între curtenii cu pălării de hârtie, Măria Sa
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7775_a_9100]
-
turci la unul, biruința era asigurată, situația schimbându-se, dramatic, când proporția creștea la douăzeci și unu de turci la unu. Românașii învingeau fiindcă se nășteau pui de lei, îi aruncau pe osmanlâi în Dunăre fiindcă aveau șapte vieți în pieptul de aramă, ai noștri ca brazii puneau pe fugă goți, huni, tătari. Trăiam, ca vrednic străjer, - străjeria, o formație școlară a tineretului, condusă de un fotogenic maior, Teofil Sidorovici - într-o Românie căreia-i lipseau doar trei mii de kilometri pătrați ca să
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
Timișoara ne-a informat că întreaga rețea de drumuri naționale din zonă (județele Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin și parțial Mehedinți) era deschisă traficului; se circula, însă, în condiții de iarnă. Carosabilul era în general umed; pe DN67D Herculane-Valea Cernei-Baia de Aramă, drumul era pe alocuri acoperit cu zăpadă de 1-2 cm; pe DN7A Petroșani-Obârșia Lotrului, stratul de zăpadă atingea 6-7 cm. Menționăm că pe DN66 a fost deschis traficul rutier în toate zilele săptămânii, inclusiv marțea și joia, între orele 10
Agenda2005-49-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284468_a_285797]
-
Marea Unire“, obținând diploma de doctorat Magna cum Laudae. ( L. R.) Recepție rutieră După cum ne-a comunicat D. R. D.P Timișoara, sâmbătă, 17 decembrie, au fost recepționate lucrările de consolidare a rambleului stâng de pe DN67D Băile Herculane-Valea Cernei-Baia de Aramă, km 92 + 000 - km 92 + 350. Reamintim că acest tronson rutier a fost afectat de alunecările de teren cauzate de ploile torențiale și inundațiile care au avut loc în această zonă. ( O. N.) Exerciții spirituale În perioada 16-18 decembrie, în
Agenda2005-51-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284528_a_285857]
-
de 260 de ani, este cea mai frumoasă dintre colecțiile Muzeului Satului. Astfel ni se înfățișează încăperea, „soba a bună”, cum îi spun bănățenii, cu patul, masa, lavița, scaunele, lada de zestre, războiul de țesut, ștergarele de la ferestre, cazanul de aramă, covata de „pită” din tindă și cuptorul de încălzit. Cea mai interesantă este însă „cuina” sau bucătăria, cu vatra de gătit, un horn deschis, confecționat din bucăți de lemn, lipite cu pământ și foarte înalt, ca să asigure un tiraj corespunzător
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]