743 matches
-
anume tradiție a ostilității față de critici pe care au ilustrat-o la noi un Arghezi, un Sadoveanu, un Camil Petrescu și chiar, venind mai către noi, un Eugen Barbu. Vorbind despre criticii literari, acesta trimitea la fabula cu musca la arat. Și, dacă e totuși să le dau un sfat tinerilor critici, este să rămână calmi în fața izbucnirilor de mânie a căror țintă sunt din când în când. Exprimă o mentalitate greu de corijat, pentru că e transmisă prin generații. Deci să
Dimisianu - „Un critic trebuie să iubească literatura...“ by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6292_a_7617]
-
PÂN| O S| REALIZEZI TU CEAM REALIZAT IO MAI AI DE P|PAT MULT. NUS UN TERCHEA-BERCHEA S| ȘTI. M| CUNOAȘTE TOAT| LUMEA ÎN ORAȘ. LA MULȚI LEAM F|CUT CASE, ȘTABI CARE M| CUNOSC ȘI M| RESPECT|. NU M| ARAT| NIMENI CU DEGETU. M| ȘTIE DIRECTORU DE LA ELECTRICA, IAM F|CUT VIL| PARTER + 2 ETAJE LA BREAZA. LU T|N|SESCU IAM PUS GRESIA ȘI FAIANȚA ÎN TOAT| CASA. NU ȘTIU DAC| ȘTI TU CINE E T|N|SESCU NA
Metaromanul unui eșec by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4710_a_6035]
-
criticului: „Destulă lume crede că activitatea criticului este una parazitară și chiar frivolă, asemănătoare cu a greierului din fabula lui La Fontaine. Cândva, Eugen Barbu, furios la culme pe critică, trimisese și el la o fabulă, aceea cu musca la arat. (...) Critica fără literatură (fără obiect) desigur că nu este cu putință. Dar critica nu parazitează literatura, ci o însoțește complinitor. Ca disciplină cu statut propriu, ea funcționează de relativ puțin timp, dar literatura a avut întotdeauna o conștiință critică. Instinctul
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
totodată cum, pe măsură ce înaintez, le uit. A avea vitalitate în istorie înseamnă a fi înzestrat și pentru bine, și pentru rău. Pe cale de consecință, a o avea ca individ e la fel. Și, prin urmare, noi, moraliștii, suntem muște la arat. Citesc: „...cultura (religii, valori, idealuri, comportament).” Arta nu-i. Într-un fel, are dreptate. Cartea fiind despre mersul lumii, arta, prin gratuitatea ei, este în afara chestiunii. Numai că până la gratuitate există trepte - de sens - ale receptării la capătul cărora cei mai mulți
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3458_a_4783]
-
cu disperare o scăpare, în ciuda tuturor obstacolelor aparent insurmontabile pe care le cântărește cu luciditate aproape masculină: "Orice încercare de a evada din România era pedepsită cu moartea, dacă era descoperită. De-a lungul tuturor frontierelor, pământul era mereu proaspăt arat, ca să se vadă orice urmă de pași. În plus, solul era minat. Întreaga țară era înconjurată cu un fir electric de înaltă tensiune. La intervale scurte și regulate, pe toată linia de frontieră fuseseră construite turnuri de control. Reflectoare puternice
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
umblu după glorii ci muncesc - vreau să muncesc și tu să-mi respecți acest drept prin drăgălășenie. Astăzi, aici, e târg de vite. O să-mi duc și eu Pegasul la vânzare. De altfel, nu e bun Pegasul meu nici de arat, nici de căruță: se împiedică în aripi. Te rog dă telefon ori ce știi. Eu cred că tot o să vin la Buc[urești], în două săptămâni. Umilul Stelaru [Tovarășului Geo Dumitrescu, Redacția revistei „Flacăra”, Strada Oteteleșeanu, nr. 3, București; Dimitrie
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
și uneltele aferente numai să rămână „singurul țăran care se gospodărea individual din întreaga Chină” (p.271), așa cum însuși Președintele Mao le permisese țăranilor. Chiar în perioadele cele mai grele, când singurul său sprijin era Ximen Taurul, iar suprafața de arat ce-i rămăsese se redusese la 1 mu și 6 fen5, nu s-a dezis de concepțiile sale: pământul trebuie lucrat atunci când este vremea, așa cum se cuvine, iar sămânța folosită trebuie să fie nealterată. Cum ar putea fi ilustrat mai
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
-n pace să ne vedem de ale noastre! - Lasă, că e bine! deocamdată am ceva strânsura în patul. Numai de nu mi s-ar îngărgărița! În rest, ce-mi pasă?! Câte griji aveam anul trecut în vremea asta? Ba cu aratul, ba cu semănatul, ba să plivesc neghina și pălămidele din grâu. Acum, umblu că Vodă prin loboda, cu capul gol. Aștept. - Ce așteptați, taica? Să plouă cu bucate? - Nu, mă... Aștept moartea. A dat a mea cu bobii... - Ei, si
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
basarabeană, sadovenismul prozei lui Ion Druță, constând în cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă. Fenomenele naturii (ninsoarea, ploaia, seceta, furtuna, căldura toropitoare a verii, nopțile fără lună) sunt proiectate mitologic. Faptele agricole ale țăranului (aratul, semănatul, prășitul, cositul, culesul recoltei) sunt evenimentele unei vieți arhaice și factori de echilibru cosmic. Peisajul geografic (pământul locului, câmpia, pădurea, Nistrul, vița de vie) are poezie și grandoare. Mari părți din roman se anunță din titlul capitolelor ca poeme
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
parcă vine un miros, De flori, de m-amețește! Cu ochii minții tot privesc, Acolo-n satul meu, Și rând pe rând,pe toți îi văd, Cum i-am văzut mereu! Cum îi vedeam, când eram mic, Cu plugul la arat, Și-apoi din poală semănând, Porumb cu bobul lat. În urma lor, un cârd de ciori, Scurmau de zor pământul, Adunau boabele în cioc, Și se pierdeau ca vântul. -Nu le-alungați, că e păcat! Ziceau bătrânii satului... -Să hărănească, poate
DOAMNE, CUM TRECE VREMEA..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385278_a_386607]
-
a speciilor de floră și faună sălbatică GAEC 8 ● Menținerea elementelor de peisaj. ● Interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor. ● Măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive. GAEC 9 - Interzicerea conversiei sau aratului pajiștilor permanente desemnate drept pajiști permanente sensibile din punct de vedere ecologic din cadrul siturilor Natura 2000 Domeniul: Sănătate publică și sănătatea plantelor Siguranța alimentară SMR 5 - Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
de acestea cu privire la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole. GAEC 5 - Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare și eroziune a solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei 2. Sunt interzise lucrările solului (aratul, scarificatul, lucrarea cu grapa și sapa rotativă, prașila mecanică) pe terenurile cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosință arabilă (clasa de calitate V), indiferent de panta terenului GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
soarelui, soia) angajată pe suprafața cultivată se vor utiliza concomitent, în proporții egale, cel puțin 2 hibrizi/soiuri cu precocități diferite (timpurii sau semi-timpurii și semi-tardivi sau tardivi), ● este permisă utilizarea metodelor de lucrare minimă a solului (minimum tillage), fiind interzis aratul suprafețelor angajate (P), ● beneficiarii țin o evidență a activităților agricole corelate cu implementarea cerințelor de agro-mediu. P5-DR02 se poate combina pe aceeași suprafață cu: P4 - DR02, cu P1, P2, P5 - DR04/DR05 și cu DR-10 din PS PAC 2023-2027. P5-DR02 se
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
acest scop nu va fi mai mică de 3 m, ● 10% din suprafața parcelei va rămâne nerecoltată, iar cultura va rămâne în picioare până la finalul lunii februarie (P), ● utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă (P), ● este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare, ● beneficiarii țin o evidență a activităților agricole corelate cu implementarea cerințelor de agro-mediu. Nu sunt posibile combinații cu alte pachete din DR 02 pe aceleași parcele, zonele eligibile
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
an, inclusiv arătura de toamnă, cu excepția cositului sau pășunatului care sunt permise după 1 august (P), ● pe cele 3 suprafețe de câte 10% lăsate în fiecare an necultivate nu se vor aplica îngrășăminte chimice sau pesticide (P), ● este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare, ● beneficiarii țin o evidență a activităților agricole corelate cu implementarea cerințelor de agro-mediu. Nu sunt posibile combinații cu pachete din DR 02 pe aceleași parcele, zonele eligibile fiind
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
a fi, iar această bucurie se alimentează din noi înșine și ne pune în mișcare să ne dovedim că suntem. Ați observat? Moartea nu mai există decât ca pură idee. Dacă m-ar prinde cu ciocanul îm mână sau la arat sau în toiul oricărei alte munci în care ne-am dărui cu toată ființa și am muri înainte ca bucuria dăruirii să se spulbere, această dăruire ar fi ca un scut, am muri tot atât de împăcați ca într-un somn, care
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
Te-apleci încet. Tu te așterni în mine, Ca roua îmi pătrunzi prin mii de pori. Se reaprinde flacăra în mine Și sângele mi-l stinge în sudori. Te ning încet. Tu te așterni în mine, Ca grâul presărat după arat, Ce germinează-n seve și lumine Ascunse sub omături la iernat. *** Referință Bibliografică: ...Tu te așterni în mine / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2235, Anul VII, 12 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana
...TU TE AŞTERNI ÎN MINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384874_a_386203]
-
de la Organizații Care aduc "argumentații" Ce au fondul găunos, Ca Școala fără CHRISTOS... Hai cu toți la Rugăciune : Să le dea înțelepciune ; Dar pîn ' la stadiul ideal, Să revină la normal ! Mânați, însă și iertați, hăi, hăi ! Ieșiți cu toții la arat Apoi și la semănat : Învățăturile-Înțelepte Ca măcar să se îndrepte Iar apoi frumos să crească, Toți în Țara Românească ! Și să ne iubim ca frații Nu parțial cum fac cumnații... Urați, dar și arătați ! Dar, mai Presus pe DUMNEZEU ! Și azi
PLUGUȘORUL TUTUROR TEOLOGILOR ȘI DASCĂLILOR CREDINCIOȘI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384431_a_385760]
-
Habar n-ai! Stai jos! Dacă vă jucați toată ziua, nu știți că ea vă face mâncare, vă coase, vă cârpește, vă spală...Acu, dacă tații sunt plecați la război, tot ele au grijă de vite, de orătănii, pleacă la arat, la semănat, mulg vacile, e-he-hei, câte lucruri face mă-ta și tu habar nu ai! Vii aici să înveți cât face unu și cu unu. Și nici atâta nu știi. Știți, mă, să măturați? Să ștergeți praful, să spălați geamurile
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
loc setei de dreptate. — Ce ți s-a întâmplat, omule, de ce plângi așa? - întrebă cu blândețe Metodiu în limba lui Catilina. — O, tempora! O, hostes! - suspină hangiul. Quod vos scitis, pater, mater, filii et filiae familiam faciunt. Pater in campo arat. Mater panem parat. Filii et filiae scholam frequentant. Da, și? - făcu Metodiu. — Ego filiam habeo, o mândrețe de fată. Et... - vru să continue hangiul, dar plânsul îl podidi iarăși. — Omule, nu ne mai fierbe atâta! Ce s-a-ntâmplat? — Hodie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu se trăgea din India. A vrut să scape de jugul turcesc și-a fugit cu noi de la Stambul. — Jugul nostru e mai blând - spuse Radu Stoenescu-Baicâzu - căci tragem toți la el: boieri, răzăși, curteni. Bici să avem, că de arat e destul. — Nici eu n-am auzit de domnia-ta până acum, dar vremea noastră nu stă înapoi, ci înainte - plecă sfielnic genele țigăncușa. — Hm - tuși Radu Stoenescu-Balcâzu - nu stai rău cu retorica. Și din ce neam ești? — Neamul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
răzeș, arată că „oamenii din satul nostru, dacă nu aveau pământ destul, mergeau și munceau la boier. Luau și câte 300 de prăjini (cei cu vite de muncă și cu familie mare) și le munceau „în jumătate”: boierul punea pământul, aratul și sămânța, toată munca până la dus recolta în magaziile boierești, aparținea ranului. Când se muncea cu ziua, boierul plătea în bani. Boierul dădea o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se angajau să lucreze la boier, condițiile de plată erau următoarele: a) angajații pe un an erau plătiți cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a angajat inginerul Dumbravă din Iași ca să facă măsurătorile, cu plată 14 lei de hectar. S-au făcut 200 loturi egale prin parcelarea moșiei. S-a bătut țăruș cu numere pe ambele părți. Iar după Paști, când era câmpul tot arat și pădurea înfrunzită, semănăturile de primăvară erau mari. S-au tras sorții. Să fi văzut atunci cum se rugau prin boschetele conacului în genunchi, cu cărticica în mână, făcând mătănii, ca să-i cadă locul pe care și-l dorea. Și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]