6,475 matches
-
modestie, relatează despre întâile succese literare, bucurându-se de aprecierea lui Titu Maiorescu și își afirmă convingerea, vai, acum, atât de inactuală, că se poate trăi de pe urma scrisului, fiind și el o profesie ce merită o firească răsplată. Un prim arbore genealogic și-l alcătuiește Sadoveanu însuși. Părinții tatălui au fost pribegi olteni, veniți la Iași după revoluția din 1821. Bunicul era gorjan și se numea chiar . Tatăl (Alexandru) învățase la Academia Mihăileană și avusese dintr-o căsătorie anterioară un fiu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
mama lui Eugen Ionescu, Tereza, născută Ipcar, aparținea unui neam evreiesc din România, vrejuit, cum spunea Mateiu, în Franța. Mihai Sorin Rădulescu a efectuat cercetări minuțioase în arhivele și bibliotecile din Franța, a bătut și cimitirele, spre a ridica un arbore genealogic al familiei Ipcar, nume rar în onomastica iudee. L-a aflat în Encyclopedia Iudaica (Ierusalim, 1971), greșit scris, Icard, iar pe urmă în Jewish Familiy Names and Their Origins, de Heinrich W. Guggenheimer și Eva H. Guggenheimer, 1992. Familia
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
pe care n-o vom simula, sub pretextul că cititorul are și el dreptul a face descoperirile lui. Dar pe acest cititor îl putem asigura că, parcurgând filele cărții va simți cel puțin imboldul de a-și cunoaște amănunțit propriul arbore genealogic. Și-și va modifica unele opinii asupra trecutului național care nu a fost numai unul de lacrimi și sânge, de indigență, chiar dacă din arcul nostru carpatic nu vor fi pornit către toate punctele cardinale, semințiile civilizatoare ale Europei.
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
femeie în femeie călătorește tinerețea frumusețea și moartea poemului rafinat și viril țîțele ei spuneau eu spuneau tu ziceau da ziceau nu și țîțele ei erau mai înalte mai dulci mai vii decît ea și țîțele ei erau ca un arbore acoperit milimetru cu milimetru de fructe rotunde și argintii și țîțele ei erau un deal o punte străveche de corabie pe care urcau legați de mîini și de picioare sclavii vînați în preriile africane și țîțele ei erau fluiere în
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
văzusem la S-21 și simțeam nevoia să petrec niște timp singur, așa că am părăsit grupul și m-am plimbat o vreme pe digurile de pământ care feresc osemintele din gropile comune de indundațiile sezoniere. Nu știu cum am ajuns în fața acestui arbore, despre care citisem, dar pe care cu siguranta nu-mi doream să ajung să-l văd aievea. O placă de lemn bătută într-un cui îi spune povestea: “Copacul morții. Călâii omorau bebelușii, izbindu-i de acest copac.”. Nu mi-
Vedere din Cambodgia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82407_a_83732]
-
-n minte e povestire chinezească în care un curtean află un secret legat de împărat și, pentru că nu-l poate divulgă nimănui fără a-și primejdui viața, fuge în pădure și-l rostește de mai multe ori în scorbura unuia arbore. Un crainic, dintre aceia care colindau drumurile răspândind anunțurile stăpânirii, rămâne fără toba și pune să i se confecționeze una din chiar arborele cu pricina. Evident, când începe să bată toba, din ea răsună rușinosul secret al împăratului. Sunt multe
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
a-și primejdui viața, fuge în pădure și-l rostește de mai multe ori în scorbura unuia arbore. Un crainic, dintre aceia care colindau drumurile răspândind anunțurile stăpânirii, rămâne fără toba și pune să i se confecționeze una din chiar arborele cu pricina. Evident, când începe să bată toba, din ea răsună rușinosul secret al împăratului. Sunt multe alte povestiri pe care nu le-am uitat, dar cea care mă emoționează și acum când mi-o aduc aminte este povestea a
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
abia înmugurită. De acolo mă vedeai la fereastră, aplecată peste o carte. încercai să înțelegi cum se vede lumea din paginile acelea scrise cu firmituri ciudate. Ce gust aveau ele oare, cuvintele? 3. Ai zburat și te-ai așezat pe arborele de vanilie. Un dar al altei mierle dintr-o primăvară de demult. Ce dulce trebuie să fi fost sămînța și cum s-a întristat ea pasărea cînd a pierdut-o în grădina mea pămîntească. 4. Popasul următor l-ai făcut
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
primit-o Brazilia a fost Vera Cruz (cu varianta posterioară Santa Cruz), doar mai tîrziu impunîndu-se numele actual, Brasil, cu o dublă trimitere etimologică: la o insulă imaginară medievală, descinzînd din imaginarul celtic al Călătoriei Sfîntului Brendan, și la un arbore prețios, pau-brasil, apreciat pentru lemnul lui roșiatic. Chiar dacă pau-brasil se numește verzino în italiană, ce motiv ar fi avut portughezii să boteze un teritoriu descoperit de ei cu un termen din altă limbă, și chiar să-l introducă într-o
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
arbori se-nclină, un lințoliu flutură peste oraș, însă în fața unui talger cu portocale întunericul e gîrbov, neauzit expiră femeile iarna în somn fecund - ce dăruire mai deplină, o portocală. o însingurare dincolo de păcat și inocență, doar aburită de amintirea arborelui, însă aerul s-a prăbușit în gri în fața catedralei, cîntul închis în martie, muguri se revarsă în degete domnule Bach, chipul tău tăcut și albit de vreme senin plutește estimp peste străzile înfremătate de o primăvară străină acestui pămînt
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
umilirea lor; tot voievodul este cel care poruncește execuția unui adolescent care trăsese cu arcul mai abil decât stăpânul Moldovei). înțelepciunea și diplomația sa par să fie deprins în mare măsură de sfătuitorii principali (mitropolitul Moldovei, apoi Daniil Sihastrul, Luca Arbore, medicii italieni, diferiți războinici și căpitani de oaste, zugravi și arhitecți etc.). Una din laturile esențiale ale voievodului a fost structura sa de ctitor tendențios de biserici și mănăstiri, pentru a crea, afirmă Ovidiu Pecican, o infrastructură spirituală ortodoxă ce
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
în vid (1969), publică Echinoxul nebunilor și alte povestiri, o proză fojgăind de veșnicii arhonți, hierofanți și gnomi, mai mult sau mai puțin transfigurați. Există printre desenele lui Hyeronimus Bosch unele care ilustrează perfect aceste ,deliruri" sub control artistic. Omul - arbore în peisaj amintește de statuile - femei din Artiștii din insulă, cărora le dăduseră crengi subțiri, pline de frunze. Din coapse, din umeri, din șolduri, din sîni, de pretutindenea creșteau mlădițe verzi". Imaginea nu îi este străină nici lui Șt. Bănulescu
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
Cîntece de cîmpie, vede pe ciotul unei sălcii uscate cum cresc lăstare ,cu fagure-n subțioare". Corabia demonului de la Biblioteca Academiei de Arte Plastice din Viena aduce cu luntrea paznicului din Farul, pentru a nu mai vorbi de Bufniță în arbore putrezit cu un subtitlu atît de baconskyan Pădurea care aude și cîmpul care vede pentru povestirea Bufnița. Bătrînul evreu ,cu ochii rătăciți în afara timpului și cu înfățișarea de muezin al cărților inaccesibile", la care se adaugă starea de catalepsie a
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
trup și libertatea autoritară a creierului există - ce intimități? vreau să zic asta înseamnă să privești până la înălțimea capetelor descoperite împrumutat unei săli înguste partener pe măsură plictiseli imense cu care dovezile se felicită între ele poți astfel visa la arborele genealogic care anul acesta a dat încă trei versuri 1. despre faima necruțătoare care m-așteaptă la ușă de câte ori intru și ies dintr-o librărie 2. despre cum acest vers nu are altă noapte decât aceea care vine dintr-o
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
ea, nici nu aveau cum să piară. Doar rămăseseră îngropate pentru o vreme, nu se mai văzuseră o vreme, atât, însă existau acolo, în adânc și crescuseră tot mai puternice. Iar acum izbucneau la suprafață, în viața ei, ca un arbore imens, care ajunge să însemne totul. Obsesia ei pentru povestea de pe Internet a românului reprezenta și asta - recrudescența trecutului său românesc, căruia nu mai era nici capabilă, nici dispusă să-i stea stavilă. După acea săptămâna petrecută la Paris exact
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
al unor peisagii sticloase, cu rîuri înghețate, dominate de zăpezi strălucitoare și sori de gheață deasupra codrilor oglindiți de cerul rece, limpede și sur, într-o împărăție a gerului veșnic, a prins și el viață alături de copacii săi, pomul, teiul, arborele cu care poetul necuvintelor face schimb de singurătăți și certitudini în- tr-un univers preponderent mineral al metalelor și al pietrei. Meditația asupra poeziei dar mai ales asupra cuvîntului tinde să ocupe încă de acum un loc privilegiat în versurile acestea
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
duce când “primăvara bate la fereastră/ când se sărută cerul/ cu marea înspumată/ și toți îndrăgostiții au inima albastră,/” (ziua poeziei) , și când “râde-anotimpu-n fereastră/ și muguri-n plopi explodează”( eșarfa albastră), iar /”dragostea nu ... XIV. O POETĂ CA UN, ARBORE CU RĂDĂCINILE ÎN CER - MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” - EDITURA “DESTINE” - BUCUREȘTI, 2015), de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1781 din 16 noiembrie 2015. Volumul intitulat ,, Solzii negri ai timpului alb” poartă iscălitura poetei Mihaela Oancea și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cu acul versurilor: Umilitor plictisul,/ înțepătoare spaima/ când timpul crește gigantic/ în fața nimicurilor/pe care le am de pus în el. (Ziua aceasta..., înaltă ca o stâncă și largă ca o mare) Dacă ar fi să trasăm un fel de arbore genealogic al poeziei Marinei Dumitrescu, la rădăcină s-ar afla psalmii Vechiului Testament, iar mai sus poezia lui Blaga. Tonalitatea e mai mereu gravă, există întotdeauna grija pentru ceea ce se află dincolo, și se pune întotdeauna în lumină relația uman-suprauman
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
copilărit În preajmă... Unind părticică cu părticică din acele lumini, un șuvoi de argint s-a născut sub strașina cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu iarăși a zis: Cu acest arbore de apă, omule, poți discuta trup lângă trup, suflet lângă suflet și spirit lângă spirit. A fost ca niciodată!... Așa s-a născut Dunărea, botezată Istru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu iarăși a zis: Cu acest arbore de apă, omule, poți discuta trup lângă trup, suflet lângă suflet și spirit lângă spirit. A fost ca niciodată!... Așa s-a născut Dunărea, botezată Istru la Începutul lumii, de Herodot din Halicarnas, „părintele istoriei”. Istrul va fi „zeul fluviilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
am spus și așa va rămânea cât va exista lumea - a mai zis Dumnezeu! ... Ridicată pe verticală, până la Înălțimea de 2840 de kilometri, În stratosferă, Dunărea ar părea ochilor noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai lumii. Vârful arborelui, care se află În Pădurea Neagră, s-ar ivi din vecinătatea stelelor, coborând pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai lumii. Vârful arborelui, care se află În Pădurea Neagră, s-ar ivi din vecinătatea stelelor, coborând pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României, la gurile de vărsare ale fluviului În Marea cea Neagră. Aici, trunchiul arborelui se desface În trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României, la gurile de vărsare ale fluviului În Marea cea Neagră. Aici, trunchiul arborelui se desface În trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe - apoi În altele și altele, unindu-se cu apele lumii și isprăvindu-se În ele. Isprăvindu-se? Acest arbore uriaș adună pe frunzele lui, răspândite ca un umbrar sub stratosferă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
gurile de vărsare ale fluviului În Marea cea Neagră. Aici, trunchiul arborelui se desface În trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe - apoi În altele și altele, unindu-se cu apele lumii și isprăvindu-se În ele. Isprăvindu-se? Acest arbore uriaș adună pe frunzele lui, răspândite ca un umbrar sub stratosferă, toate boabele de apă de pe cerul Europei, le conduce prin sine - prin arterele și venele lui - de-a lungul continentului, udând zece țări - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]