222 matches
-
selecției constante a soiurilor ameliorate; întrucât utilizarea denumirilor soiurilor prevăzute trebuie să devină obligatorie; întrucât protecția comunitară a soiurilor de plante trebuie să aibă în principiu o durată de cel puțin douăzeci și cinci de ani, iar în cazul soiurilor viticole și arboricole, de cel puțin 30 de ani; întrucât trebuie precizate alte cauze de încetare a dreptului; întrucât protecția comunitară a soiurilor de plante îi revine titularului, iar rolul său în conformitate cu regimurile legale nearmonizate ale statelor membre, mai ales în materie de
jrc2585as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87739_a_88526]
-
soiului sau un material recoltat aparținând soiului, în vederea exploatării soiului: (a) pe teritoriul Comunității, de mai mult de 1 an de la data menționată anterior; (b) în afara teritoriului Comunității, de mai mult de 4 ani sau, în cazul soiurilor viticole și arboricole, de mai mult de 6 ani de la data în cauză. (2) Cedarea constituenților soiului unui organism oficial, în scopuri legale, sau unor terțe persoane pe baza unui contract sau a oricărui fel de raport de drept cu scopul exclusiv al
jrc2585as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87739_a_88526]
-
STINGEREA PROTECȚIEI COMUNITARE PENTRU SOIURILE DE PLANTE Articolul 19 Durata protecției comunitare a soiurilor de plante (1) Durata protecției comunitare a soiurilor de plante este până la sfârșitul celui de-al 25-lea an calendaristici sau, în cazul soiurilor viticole și arboricole, până la sfârșitul celui de-al 30-lea an calendaristic de după anul acordării protecției. (2) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate, pentru genuri și specii determinate, să prevadă o prelungire de maximum 5 ani a acestor perioade. (3
jrc2585as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87739_a_88526]
-
a titlului național de protecție, cu condiția ca materialul solicitat și celelalte documente necesare să fi fost deja furnizate la această dată. (6) Prin decizia consiliului de administrație, examinarea tehnică poate începe la o dată ulterioară în cazul soiurilor viticole și arboricole. Articolul 57 Raportul de examinare (1) Oficiul de examinare adresează Oficiului, la cererea acestuia, sau dacă consideră el însuși că rezultatele examinării tehnice sunt suficiente pentru aprecierea soiului, un raport de examinare și, dacă se consideră că au fost îndeplinite
jrc2585as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87739_a_88526]
-
recoltat aparținând acestor constituenți nu au fost vânduți sau cedați unor terțe părți de către ameliorator sau cu consimțământul acestuia, pe teritoriul Comunității, în scopul exploatării soiului, pentru o perioadă mai lungă de patru ani și, în cazul soiurilor viticole sau arboricole, de mai mult de șase ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, dacă data cererii se încadrează într-o perioadă de un an de la această dată. (2) Alin. (1) se aplică soiurilor menționate anterior și în cazul în care
jrc2585as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87739_a_88526]
-
luat măsuri adecvate și eficiente în acest sens. Dacă respectivele acțiuni anterioare au implicat înmulțirea ulterioară prevăzută în art. 16 lit. (a), este necesară autorizația titularului pentru orice nouă înmulțire după al doilea an, sau, în cazul soiurilor viticole și arboricole, după al patrulea an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, - sub rezerva art. 19, durata protecției comunitare a soiurilor de plante se reduce cu cea mai lungă dintre următoarele perioade: - perioada pe parcursul căreia constituenții soiului sau materialul recoltat
jrc2585as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87739_a_88526]
-
Parcul „Brancoveanu” în anul 1999 măsura 6 hectare și era încadrat, de către specialiștii Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, drept obiectiv cu regim de protecție strictă. Acesta deține un patrimoniu botanic secular: paltin argintiu, stejar roșu american și alte specii arboricole. Poziția geografică a orașului îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase. Printre plantele ce trăiesc în acestea se numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
5,5%. Valoarea medie precipitațiilor este redusă: 400-500 mm. Floră este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
calea ferată Iași-Ungheni, pe care nu este însă deservită de nicio stație, cea mai apropiată fiind Iași. În comuna Holboca se află pădurea Dancu-Iași și acumularea Chirița, arii protejate (prima forestieră, a doua acvatică) în care sunt ocrotite multiple specii arboricole, respectiv piscicole. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Holboca se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,97%), cu o minoritate de romi (2,13
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
rudiment de marsupiu. Conformația membrelor la marsupiale este foarte diferită, după condițiile de viață la care sunt ele adaptate. De obicei toate degetele, atât la membrele anterioare cât și la cele posterioare, sunt îndreptate înainte (câteva excepții fac unele forme arboricole unde există degetul I (halucele) opozabil. Degetele se termină cu gheare ascuțite, care uneori au formă de unghii. La cele mai multe specii, primul deget al piciorului anterior este lipsit de gheare. La marsupiale se observă fenomenul de sindactilie și de reducere
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
degete), dar nu puține sunt și acelea la care halucele (primul deget de la picioarele posterioare) lipsește sau se găsește în diferite stadii de reducere. Această reducere sau dispariție a halucelui se poate explica dacă admitem că primele marsupiale erau animale arboricole, ca și multe din formele actuale, și că, în raport cu viața arboricolă, halucele s-a îndepărtat de celelalte patru degete și astfel piciorul a devenit prehensil. În cursul evoluției, halucele s-a redus mult chiar și la formele arboricole, dar paralel
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
deget de la picioarele posterioare) lipsește sau se găsește în diferite stadii de reducere. Această reducere sau dispariție a halucelui se poate explica dacă admitem că primele marsupiale erau animale arboricole, ca și multe din formele actuale, și că, în raport cu viața arboricolă, halucele s-a îndepărtat de celelalte patru degete și astfel piciorul a devenit prehensil. În cursul evoluției, halucele s-a redus mult chiar și la formele arboricole, dar paralel s-au redus și degetele II și III de la picioarele posterioare
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
erau animale arboricole, ca și multe din formele actuale, și că, în raport cu viața arboricolă, halucele s-a îndepărtat de celelalte patru degete și astfel piciorul a devenit prehensil. În cursul evoluției, halucele s-a redus mult chiar și la formele arboricole, dar paralel s-au redus și degetele II și III de la picioarele posterioare și s-au unit unul cu altul (sindactilie). La formele care au devenit terestre, halucele, încetând să-și mai exercite funcția primordială, s-a redus și mai
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
e. Localnici îl numesc "La Pietrele de Moară". În aval în locul în carea Valea Rusului este preluată de apele Bratcutei, pe o distanță de 5 km, se desfasoara într-un peisaj pitoresc, Cheile Bratcutei. Se caracterizează printr-o bogată vegetație arboricola.
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
și înoată bine. Dintre simțuri, cel mai bine dezvoltat este mirosul, apoi auzul, văzul este cel mai puțin dezvoltat. Urșii sunt animale nocturne sau crepusculare, iar ziua stau ascunși în scorburi de copaci sau bârloguri. Cele mai multe specii sunt terestre sau arboricole și locuiesc în păduri mari și dese sau în ținuturi stâncoase, hoinărind pe suprafețe întinse. Unele specii trăiesc pe lângă ape curgătoare sau stătătoare, bogate în hrană, și numai ursul polar este o specie marină. Urșii trăiesc, de regulă, singuratici (sunt
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
le (Galliformes) (din latina "gallus" „cocoș” + "forma" „formă”) sunt un ordin de păsări fitofage sau omnivore, tericole sau arboricole răspândite pe toate continentele și insulele, afară de arhipelagul polinezian și de ținuturile antarctice, care cuprinde 5 familii existente, 77 genuri și 281 de specii, cele mai multe sunt robuste, greoaie și slabe zburătoare, având aripi scurte, rotunjite și bombate, de talie variată
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
separate printr-un sept osos. Picioarele sunt puternice, tetradactile, cele patru degete prevăzute cu gheare solide groase, lungi, ușor curbate sunt adaptate pentru a scurma pământul în căutarea hranei. La formele tericole, degetul posterior este mai mic, pe când la formele arboricole degetul posterior este bine dezvoltat. Masculul unor specii are pe tars un pinten. Penele sunt dese și moi, plăcut și variat colorate, în special la mascul. Multe specii au pe cap și pe gât sau bărbie porțiuni golașe sau formațiuni
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
sexual la unele specii (potârniche, prepeliță) nu este evident; la altele (păun, cocoș de mesteacăn) în schimb este permanent și foarte pronunțat. Esofagul formează o gușă voluminoasă, iar rânza bine dezvoltată are musculatură puternică. le sunt păsări terestre, mai rar arboricole. Sunt slabe zburătoare Glasul este caracteristic: al unora, de exemplu, al prepelițelor este plăcut, al celor mai multe însă este neplăcut. Păsările ce trăiesc la sol, au un penaj de camuflaj pentru a nu fi detectate. Alte specii, (cocoșul polar), își schimbă
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
mici și câteva păsări care trăiesc în tunele făcute în zăpadă și hrănindu-se cu mușchi și licheni - plante specifice tundrei. În taiga, viața animală este cea mai bogată, întâlnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blană prețioasă. În stepe sunt comune rozătoarele și ierbivorele, diverse specii de antilope, căi sălbatici, etc. Cele mai frecvente mamifere întâlnite în Caucazul Mare sunt: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), leopardul("Felis pardus"), zimbrul (endemic
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
plante des întâlnite în taiga sunt mușchii și lichenii. Fauna este formată din animale rezistente la aceste condiții climatice excesive: În taiga viața animală este bogată, în cea nord-estică întâlnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blană prețioasă; reptilele și batracienii sunt extrem de rări. În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, căi sălbatici și cămilă cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, și ea parte
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
Pădurile de conifere (numite uneori "păduri boreale") sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini). Ele sunt răspândite în zonele subarctice, temperate și subtropicale. Sunt specifice zonelor de mai sus de latitudinea de 55° în emisfera nordică și unor munți din emisfera sudică. Se întâlnesc în zonele
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
care constituie hrana principală. Femelele au două mamele; marsupiul lor se deschide înapoi și se extinde în sus și înainte. Craniul este masiv și turtit lateral. Bulele timpanice sunt alungite și turtite lateral. Koala sunt în general animale nocturne și arboricole, coborând pe pământ numai pentru a se muta în alt arbore pentru a se hrăni sau a linge solul sau pietrișul, care înlesnesc digestia. Deși koala este adesea considerat ca un animal lent și care, de obicei, se mișca cu
Fascolarctide () [Corola-website/Science/302354_a_303683]
-
(Phascolarctos cinereus) numit și ursul cu pungă sau eronat ursul koala este un mamifer marsupial erbivor arboricol endemic din Australia. Este singurul reprezentant existent al familiei Phascolarctidae și este înrudit cu vombatul actual. se găsește în zonele de coastă ale regiunilor continentale din estul și sudul Australiei: Queensland, Noua Galie de Sud, Victoria și Australia de Sud
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
au secvențat complet genomul koalei. Koala e un animal îndesat, cu un cap mare și coadă neexistentă sau vestigială. Lungimea corpului său e de 60-85 cm și are o greutate de 4-15 kg, fiind unul din cele mai mari marsupiale arboricole. Koala din Victoria sunt de două ori mai grei decât cei din Queensland. Specia e dimorfistă sexual, masculii fiind cu 50% mai mari decât femelele. Masculii se mai deosebesc de femele prin nasurile lor mai curbate și prin prezența unor
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]