309 matches
-
șchiopătând trei lumi înghițind - Sisiful din tine se miră: crai fii de scai lehamite trai urdoarea din clipă admiră tot zdrăngănești și măsluiești pendule pentru punte: n-ai legături decât cu furi sfruntați fără de frunte... zeu impostor mințind de zor arca făr' de busolă - și eșuând fără comând în colburi - alveolă... brav asasin sughiț de-asin tu vrei pe Crist să-L sufleci ești claun ratat și sulfurat duhnind crezi că ne-ndupleci la înfrățiri și pângăriri cu-ai morții satìri-pureci
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
programul urgent de măsuri ce ar trebui luate pentru posibilele inundații, poemul îi găsește ecoul într-un haiku cum nu se poate mai potrivit. Dacă locuința e încă sub zăpadă, bătrînul și demnul urmaș al lui Noe a pregătit deja arca înăuntru. Ceilalți ca ceilalți, dar lui i-a vorbit Dumnezeu. Umorul, în ciuda situației disperate, arată că pregătirea spirituală în fața a ceea ce oricum va să vină este deja gătată. drum cu polei - pân'la biserică fac zeci de mătănii Cezar Florin
CORNELIU TRAIAN ATANASIU (COMENTARII ETAPA 222) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346804_a_348133]
-
Ifia Eco" (Geneva, în 2008) pentru cea mai bună invenție ecologică, respectiv un Triciclu electric sau hibrid (realizat împreună cu Marian Velcea), Diploma Salonului Internațional de invenții de la Geneva, Medalia de Aur la Salonul Internațional de Inventică Pro Invent 2009-Cluj-Napoca, Premiul Arca 2007 pentru întreaga activitate. Mulți dintre noi ne aducem aminte de vehiculele originale, ieșite din atelierul său, cu care uimea călătorii de pe drumurile României, aparate care mai de care mai stranii, mai suple, mai ieftine, mai economicoase, mai rapide, mai
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]
-
Berlin (1978). Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici (secția critică) și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A debutat în 1963, în „Gazeta literară”, și editorial, în 1976, cu Corabia de celofan. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Tomis”, „Ateneu”, „Astra”, „Calende”, „Arca”, „Ianus”, „Arta” ș.a. Poezia lui A., de la volumul de debut la Culorile rostirii (1986) și Pământul într-o lacrimă. Recviem la evenimentele zilei (1995), ultimul un jurnal liric-retoric postrevoluționar, aparține unui modernism întârziat: un lirism pur, concentrat, intens metaforic, vizionar-simbolic
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
particulière de la part du traducteur est la métaphore filée, construction cohérente où l'image se prolonge longuement et progressivement, d'une figure à l'autre, dans une séquence tout entière du texte ou tout au long de celui dernier. Richard Arcând prend en considération une autre catégorie de métaphores, qu'il appelle " dévalorisantes ", construites autour d'une dépersonnification 1585, et qui șont traduites en général en argot ou dans un registre équivalent dans la langue cible. Paul Ricœur, s'appuyant sur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paris, 1986. SCHLEIERMACHER, Friedrich, Herméneutique, traduction et introduction de Marianna Simon, avant-propos de Jean Starobinski, Labor et Fides, Genève, 1987. 2. 4. Linguistique, stylistique et discours poétique AQUIEN, Michèle, Dictionnaire de poétique, Le Livre de Poche, Librairie Générale Française, 1993. ARCÂND, Richard, Figures et jeux de mots, La Lignée Inc., Belœil (Québec), 1991. AVĂDANEI, Ștefan, La început a fost metaforă, Virginia, Iași, 1994. BACRY, Patrick, Leș figures de style, Belim, Paris, 2010. BAUDELAIRE, Charles, Œuvres complètes, Claude Pichois, tome 2, Gallimard
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Válogatta és az elöszót irta Alexandru Căprariu, Dacia, Kolozsvár-Napoca, 1975. BLAGA, Lucian, Nebeski dodir, traduit par Adam Puslojić, Prosveta, Beograd, 1975. BLAGA, Lucian, Poeme (Poémy), traduit par Ioan Codreanu, préface par Lucian Raicu, Minerva, Bucarest, 1976. BLAGA, Lucian, Egy évszázad arcai (Fetele unui veac) : Aforizmák, esszék, tanulmányok, fordittota Molnar Szaboles és Szylágy Domokos, Kriterion, Bukarest, 1978. BLAGA, Lucian, Poemele luminii, traduit en macédonien par Tașco Sarov, préface par Ștefan Augustin Doinaș, Minerva, Bucarest, 1979. BLAGA, Lucian, Versei, forditás, válogatta és szerkesztette
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
172 p. 1059 V. Lucian Blaga, Nebeski dodir, traduit par Adam Puslojić, Prosveta, Beograd, 1975. 1060 V. Lucian Blaga, Poeme (Poémy), traduit par Ioan Codreanu, préface par Lucian Raicu, Minerva, Bucarest, 1976, 387 p. 1061 V. Lucian Blaga, Egy évszázad arcai (Fetele unui veac) : Aforizmák, esszék, tanulmányok, fordittota Molnar Szaboles és Szylágy Domokos, Kriterion, Bukarest, 1978, 200 p. 1062 V. Lucian Blaga, Poemele luminii, traduit en macédonien par Tașco Sarov, préface par Ștefan Augustin Doinaș, Minerva, Bucarest, 1979, 219 p. 1063
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Minuit, Paris, 1985. 1583 Michele Prandi, " La métaphore : de la définition à la typologie ", în Langue Française, no. 134 : Nouvelles approches de la métaphore, Larousse, Paris, 2002, p. 8. 1584 V. Patrick Bacry, Leș figures de style, op. cît. 1585 Richard Arcând, Figures et jeux de mots, La Lignée Inc., Belœil (Québec), 1991, p. 63. 1586 Pour Ricœur, " bien métaphoriser, c'est apercevoir le semblable dans le dissemblable ". V. Paul Ricœur, La métaphore vive, op. cît., p. 10. 1587 Maryvonne Boisseau, " Présentation
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
județul Satu Mare (1972-1977). Începând din 1977, e referent de specialitate (literatură, teatru) la Centrul Județean de Creație Populară Caraș-Severin. Este președintele Fundației „Octavian Doclin” din Reșița, redactor-șef al revistei „Reflex”, care apare la Reșița din anul 2000. Colaborează la „Arca” (Arad), „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Discobolul” (Alba Iulia), „Familia”, „Knijevni Jivot”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara”, „Orizont”, „Poesis”, „Semenicul” (Reșița), „Transilvania”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața românească”. Este deținătorul mai multor premii literare pentru volumele de poeme A te bucura de eroare (1992), Agresiunea literei
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
îi acordă Premiul organizatorilor. După 1989, colaborează cu proză, recenzii, cronici, note de lectură și interviuri luate unor foști deținuți politici (între ei, pentru prima oară în presa din țară, Ion Ioanid) la „Tomis”, „România literară”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Familia”, „22”, „Arca”, „Observator” (München), „Vatra”. În volum, debutează cu două texte (Corespondent de război și Dinspre drumul cu plopi) în antologia de proză contemporană a revistei „Tomis”, Vânzătorul de enigme (1993), debutul personal propriu-zis constituindu-l romanul nonfictiv Cazul Nichita Dumitru. Încercare
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
și femei”, TMS, 1998, 9; Fernanda Emanuela Osman, Romanul unei fete de tranziție, RL, 2000, 4; Regman, Ultime explorări, 119-121; Dimisianu, Lumea, 498-502; Marian Barbu, Reiterarea prozei feministe în cheie modernă, VR, 2000, 5-6; Geo Vasile, Mona c’est moi, „Arca”, 2000, 7-9; Bogdan Popescu, Trei femei numite Mona, CC, 2000, 2-3; Nicoleta Sălcudeanu, Literatura unisex, VTRA, 2000, 9; Nicoleta Cliveț, Ieșiri din decor, VTRA, 2000, 9; Vasile Spiridon, Ochelari de vedere, de soare și de cal, VTRA, 2000, 9; Marian
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
trecut, RMB, 1998, 28 mai; Cornel Ungureanu, Literatură nonfictivă. „Amintirile unui laș”, O, 1998, 5; Gabriel Dimisianu, Mântuirea prin mărturisire, RL, 1998, 21; Călin Căliman, „Amintirile unui laș”, CNT, 1998, 50; Florin Bănescu, Pactul cu diavolul și eliberarea prin mărturisire, „Arca”, 1998, 4-6; Mira Feticu, O carte necesară, JL, 2000, 19-24. E.S.
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
că rom. argea are la bază rădăcina indo-europeană *ar(e)k-/*areg-, cu sensul „a închide, a păstra, a apăra”. Din această rădăcină mai derivă : gr. arkeo, lat. arceo, sanscr. raks (toate trei cu sensul „a apăra, a conserva”), lat. arca („ladă, casetă”), arcanum („secret”) și arx („cetate”), arm. argaęl („a stabili”), goticul alhs, celticul argel („loc acoperit”) și argeot („pădure”, în sens de fortificație naturală), v. ind. argala („zăvor, încuietoare”), v. sax. rakud („casă”), ags. reced („clădire, casă, palat, templu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alhs, celticul argel („loc acoperit”) și argeot („pădure”, în sens de fortificație naturală), v. ind. argala („zăvor, încuietoare”), v. sax. rakud („casă”), ags. reced („clădire, casă, palat, templu”), alb. ragăl („colibă”) (17, 18, 19, 20). Înrudi- rea dintre cuvântul latin arca și cuvântul românesc argea este „necontes tabilă - cum observa B.P. Hasdeu -, nu însă prin vreo transmi siune directă de la unii la alții, ci printr-o afinitate pri- mordială ariană” (19, p. 579). Revenind la valențele simbolice ale arcei lui Noe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe pământ planul corăbiei mântuitoare (21, p. 96), iar într-o variantă românească, Dumnezeu îi indică lui Noe scheletul păsărilor, ca model (3). Arca este un microcosmos care are menirea de a regenera macrocosmosul : pe Oceanul primordial (Haosul acvatic) plutește arca, purtând în pântece singurele perechi de ființe rămase în viață (germenii noii creații), ca un ou cosmogonic (sau, mai exact, ou biogonic). Din punct de vedere mito-simbolic, arca este departe de a fi o simplă ambarcațiune de transport. Ea este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
urmeze întocmai indicațiile primite. Situația este esențial diferită în cazul variantelor românești ale legendei potopului. Pentru mentalitatea arhaică și tradițională, o construcție nu poate fi durată oricum și oriunde, mai ales una cu conotații simbolice atât de complexe cum este arca. Principiul Haosului se opune oricărei creații, fie a Cosmosului, fie a unui microcosmos (casă, templu, arcă), iar zeul sau eroul demiurg trebuie să-l răpună prin acte „magice” sau „războinice”. Un astfel de motiv a fost interpolat în variantele populare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mentalitatea arhaică și tradițională, o construcție nu poate fi durată oricum și oriunde, mai ales una cu conotații simbolice atât de complexe cum este arca. Principiul Haosului se opune oricărei creații, fie a Cosmosului, fie a unui microcosmos (casă, templu, arcă), iar zeul sau eroul demiurg trebuie să-l răpună prin acte „magice” sau „războinice”. Un astfel de motiv a fost interpolat în variantele populare românești ale legendei biblice, variante culese în jurul anului 1900 în diverse regiuni ale țării, din Bucovina
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
i-a spus să-i pregătească o băutură vrăjită ca să afle secretul. După ce Noe a băut, nevasta a început să-l descoasă, și el i-a spus totul. Când Noe s-a dus a doua zi la lucru, a găsit arca 88 Ordine și Haos făcută bucăți. Diavolul o distrusese. Noe a plâns zi și noapte și i-a părut rău de păcatul făcut. Atunci un înger i-a adus iertarea și i-a spus să construiască arca din nou. Când
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-o toacă agățată de peretele arcei. Așa cum am arătat, inscripția care însoțea imaginea este astăzi ilizibilă, dar din fotografiile realizate în 1938 se poate descifra următorul text : „CÎND AU BĂTUT NOE TOACA ȘI S-AU FĂCUT... KORABIA” (32). Nu ARCA, ci KORABIA, cum este de regulă numită ambarcațiunea diluviană în inscripțiile picturilor murale ale altor ctitorii de lemn din Maramureș (vezi biserica din Rozavlea, naos). Dar cea mai veche atestare documentară a unei astfel de legende este cuprinsă în lucrarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și să reușească să întemeieze arca (respectiv biserica). d) Un motiv comun este și acela al copacului care crește în fața bisericii și în scorbura căruia călugărul îl închide pe diavol, în legenda ucraineană, și, respectiv, copacul din care se face arca și din care Noe alungă pe diavol pe cale magică, în legenda românească. Cele două imagini sunt doar formal diferite, dar esențial analoage. Fie că Diavolul este închis în scorbura (rădăcina) copacului, fie că este alungat din lemnul acestuia, în ambele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
en Chine”, în La naissance du monde, Seuil, coll. „Sources orientales”, vol. I, Paris, 1959. 84. Jacques Lemoine, „Mythes d’origine, mythes d’identification”, în L’Homme, nr. 101, 1987, pp. 58- 85. 85. Și în legenda akkadiană a potopului arca are ca model templul Apsu (21, p. 167), același care a servit drept model cosmogonic zeului Bel-Marduk (21, p. 36). 86. Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în credințele populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Toacele de pe la biserici sunt mai toate de paltin și bătrânii pretind că de la Noe a rămas zvonu ca să facă toacele de paltin” (8, p. 130). Legendele populare referitoare la Noe construind arca sunt, în esență, înrudite cu cele referitoare la Ștefan cel Mare ctitor de biserici. În general, legendele populare care tratează acest din urmă subiect se reduc la următorul scenariu : sfătuit de un sihastru (de regulă, Daniil), Ștefan Vodă ridică o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
însă nici o îndoială că, o dată ajunsă să se dețină puterea politică, generația copiilor lor avea să fie o pradă ușoară pentru forțele care urmăreau restaurația dinastiei. Reacția celor cu care împărțea imensa navă spațială pe care aleseseră să o denumească Arca la auzul veștii înfrîngerii categorice de pe orbita Tengysului îi zdruncinase serios încrederea în viitor. Pentru niște oameni care pretindeau că lăsaseră în urma lor prietenii, rudele și tot ceea ce reprezentase lumea lor până atunci, reacția tovarășilor săi fusese una destul de vehementă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la Bucșani, județul Dâmbovița (1951-1955), Târgoviște (1955-1959), Pâclișa, județul Hunedoara (1959-1960) și la Liceul „D. Bolintineanu” din București (1960-1990). Debutează cu un articol în „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (1962). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Arca”, „Argeș”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Convorbiri literare”, „Criterion”, „Cronica”, „Curierul românesc”, „Excelsior”, „Familia”, „Jurnalul literar”, „Limbă și literatură”, „Litere, arte, idei”, „Manuscriptum”, „Orizont”, „Poesis”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Steaua”, „Teatrul”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]