144 matches
-
Scriitorul Ion Hobană menționează ca sursă de inspirație a lui Jules Verne și lucrarea „Transilvania și locuitorii ei”, scrisă de un nobil francez căsătorit cu fiica grofului Teleki. Interesul scriitorului pentru teritoriul Transilvania a fost încurajat și de Luise, o ardeleancă de lângă Brașov; aceasta a locuit o vreme la Amiens, unde l-a cunoscut (sigur) pe Jules Verne, cu care ar fi avut, se pare, și „o legătură amoroasă”. Cert este că, în afară de „Castelul din Carpați”, Jules Verne a scris încă
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
Căutarea și aflarea de sine nu sunt lipsite de sinuozități artistice și civice. Scriitoarea este voluntară și nesigură, dar deschisă (auto)cunoașterii, pe mai multe căi de discurs, dominat în ansamblu de autenticitate biografică și literară. Ana Blandiana este o ardeleancă legată de conștiința morală și literară de tip vates și vaticinar, profetic și moralist. La ea rămâne constantă responsabilitatea gravă, până la crispare, față de adevărul etic, individual, istoric. Ca și față de cel estetic. Reflectează asupra existenței omului ca individ și artist
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
de vacanță, unde aceștia încearcă să pună la cale destinele omenirii. Capitolele despre Andrea sînt profund diferite de cele avînd-o în centru pe Felicity: umorul lui Codrescu e mai subtil și mai licențios, tocmai pentru că e aparent cenzurat. Două călugărițe ardelence, Rodica și Maria, sînt personaje importante în intrigă desfășurată la mănăstire, prin felul în care cele două femei simple și frenetic încrezătoare în Dumnezeu devin un fel de ecou al întîmplărilor, reverberînd semnificațiile, dar totodată amplificînd, nuanțînd, sau dimpotrivă, înțelegînd
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
cam de vîrsta mea, cu un mare buzunar căscat în care depuneam obolul, îmi spunea pregătind seringa: "să vezi, mamaie, că mînă ușoară ca a mea n-a mai întîlnit fundul matale de cînd e el". Dar Colecistul, o profesoară ardeleancă, fierbea de indignare și îmi împărtășea tot felul de replici pregătite pentru nesimțiții de regățeni, de la "nu-mi amintesc să vă fi permis să mă tutuiți", pînă la "mamaie e mumă-ta". Pe de altă parte, recunoșteam cu toatele că personalul
Medicale by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15138_a_16463]
-
tânărul scriitor Liviu Andrei a jignit Transilvania și pe locuitorii acesteia. "Vreau ca România să devină principat! Nu mai vreau Transilvania asta jegoasă la mine-n țară! Nu mai vreau țiganii lu' șasăcai, bozgorimea clujeană hrănită din ieslea magazinului Sora, ardelencele urâte, bărbătoase la chip și curve-n copite și oamenii ăia ba uriași și molâi, ba salcoți la Emil Boc, de nu știe nici dreacu ce rasă sunt!", își începe Liviu Andrei textul publicat pe Facebook. Liviu Andrei este membru
Rareș Bogdan: Îl dau în judecată. Trebuie târât în tribunale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24085_a_25410]
-
Pînă la 9 ani eu am făcut școală ungurească... apoi a venit România Mare, lucrurile s-au schimbat, am intrat în evul de glorie românească... pînă atunci nu auzisem de Eminescu... Aveam 20 de ani cînd am picat la București, ardeleancă sadea, pînă atunci ieșisem doar la Cluj, la studii, și niciodată singură... O.G.: Probabil cu... I.P.:...mama. Ea a fost umbra mea. Despre București doar auzisem, citisem. Eu am trăit într-o stare patriotică ardelenească specifică pe-acolo... nu
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
restaurant... Coboram din Elada aceea lovinesciană în cotidian... din scriitoare deveneam o Doamnă de lume bună... Păi, ce aveam eu cu tembelii de după 23 august? Păi, nimic. Dar chiar nimic. Unde mai pui... O.G.: Că sînteți... sau erați și ardeleancă... I.P.:Exact! Deja mă adaptasem odată... nu mai era loc de altceva. O.G.: Pentru că ardelenii... I.P.:...sînt mai cinstiți ca regățenii, spun în față ce și cum, ce vorbesc aia fac... vorba-i măsurată, nu aruncată ca pe Dîmbovița
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
EZ 2705, 2001, 14): relativ nouă, pentru că exprimă un grad de conceptualizare care nu constituia, pînă de curînd, un nivel de desemnare curentă a persoanelor. Pentru numele de locuitoare ale unor orașe - bucureșteancă, timișoreancă - și ale unor regiuni - munteancă, moldoveancă, ardeleancă - forma în -că e în continuare singura posibilă. La unele derivate din alte categorii semantice apar variații: "focșănenii o cinstesc pe marea lor concetățeancă" - dar "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" (RL 2692, 1999, 24
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
Nowak a montat la Catedrala timișoreană instalația de amplificare. „Nu mai sună cum ar trebui, după douăzeci de ani, dar și-a făcut datoria atâta timp... “ - constată Dorina Nowak. De Timișoara o leagă studenția și cam atât. De fapt e ardeleancă. La fel și soțul ei. Stau în Germania de foarte mulți ani. Însă n-au uitat limba, iar cei trei copii ai lor știu româna la perfecție, chiar dacă s-au născut în Germania. „Speram să fac ceva cu româna mea
Agenda2004-31-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282700_a_284029]
-
povestească politico-responsabil cum și-a petrecut sărbătorile de iarnă. Pentru mneatale, fratre, e-o treabă cușeră că acest Turcescu, la începutul unui an electoral, își pierde vremea invitând la emisiune o simplă colegă de breaslă - drept că faină ca o ardeleancă privindu-se exclamativ-speriată în oglinda coșbuciană? Pardon? Apoi, n-avem noi problema ninsorilor și-a certitudinilor că iarna asta nu ne va mai găsi nepregătiți, fi-r-ar mama ei a...? Adică pe tine nu te inervează? D-apoi pe edilii? Adică
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
oferi divertisment de calitate telespectatorilor, astfel că aceștia au putut-o vedea pe Mihaela Tatu în rol de moldoveancă, alături de Mioara Velicu, cântând „Hai la joc, bădiță” sub atenta supraveghere a dirijorului Nicolae Botgros. Carmen Rădulescu a învățat să fie ardeleancă studiind repertoriul Savetei Bogdan, iar Marius Bodochi și Gheorghe Turda le-au explicat telespectatorilor „De ce beu eu câte-un pic”. După ce au demonstrat că pot cânta folclor nu numai la petreceri, ci și în compania unei orchestre profesioniste, cele trei
Iuliana Tudor i-a transformat în interpreţi de folclor pe Mihaela Tatu, Carmen Rădulescu şi Marius Bodochi () [Corola-journal/Journalistic/24299_a_25624]
-
am vrut doar să-mi apăr țara și poporul - obișnuia ea să spună. Floarea dragostei apare oricând S-a întâmplat ca în spitalul din Iași Ecaterina Teodoroiu să cunoască o altă eroină din acel prim război mondial. Este vorba de ardeleanca Maria Minciulea, supranumită „Eroina de la Olt”. în noaptea de 30 spre 31 august 1916, Regimentul 30 Dorobanți „Muscel”, comandat de colonelul Alexandrescu, a fost îndrumat de fetița din Pârâu să treacă Oltul printr-un vad doar de ea știut
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
minune. Cît se poate de palpabilă. E vorba de o ecluză, construită toată din lemn, care funcționa (!!) acționată manual de pe vremea Mariei Thereza, din a cărei dispoziție fusese construită. Nici nu încerc să exprim încîntarea pe care sufletul meu de ardeleancă, oripilat de orice înseamnă lucru făcut ,de fușereală" (adică de mîntuială), a resimțit-o la întîlnirea cu această alcătuire - inginerească, la urma urmei -, care dobîndise în ochii mei valențe apropiate de sacralitate. Emoția aceea, stîrnită de percepția binecuvîntării ce plana
Ecluza și dicționarul by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11394_a_12719]
-
fel de costumase pe care nu i le schimba cu săptămânile și-i trăgea chiloții peste pantaloni, aiurea, cum Mircea nu mai văzuse la nimeni. Copil mai prost și mai murdar nici că era cu putință. Iar nașa era o ardeleancă mare, lată, Saveta o chema. Bărbată-su era un oltean care-i ajungea pân-la umăr, cu basc pe care probabil și-l ținea și noaptea pe cap. Era tâmplar, făcea galerii pentru perdele, mese, scaune și coșciuge. Rânjea mereu și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în ultimul timp, pe forum, el avusese replici tot mai scurte, iar în ultimele postări se rezumase să o abordeze cu un « Salut, A. ». Arm crezuse la început că era vorba de o glumă. Bart îi spusese mult timp Armanca ardeleanca, aflând că este de la Turț, după aceea Armanca ardeleanca, vieux copain sau Armanca ardeleanca, vieux copain courageux, dar apoi, în postări, renunțase treptat la lungimea numelui pe care singur i-l dăduse și îi spusese, simplu, Arm. Iar în ultimele
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mai scurte, iar în ultimele postări se rezumase să o abordeze cu un « Salut, A. ». Arm crezuse la început că era vorba de o glumă. Bart îi spusese mult timp Armanca ardeleanca, aflând că este de la Turț, după aceea Armanca ardeleanca, vieux copain sau Armanca ardeleanca, vieux copain courageux, dar apoi, în postări, renunțase treptat la lungimea numelui pe care singur i-l dăduse și îi spusese, simplu, Arm. Iar în ultimele postări se rezumase să-i spună Salut, A. Și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
postări se rezumase să o abordeze cu un « Salut, A. ». Arm crezuse la început că era vorba de o glumă. Bart îi spusese mult timp Armanca ardeleanca, aflând că este de la Turț, după aceea Armanca ardeleanca, vieux copain sau Armanca ardeleanca, vieux copain courageux, dar apoi, în postări, renunțase treptat la lungimea numelui pe care singur i-l dăduse și îi spusese, simplu, Arm. Iar în ultimele postări se rezumase să-i spună Salut, A. Și după asta dispăruse complet de pe
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cel care mi-a dat cea mai frumoasă lecție de toleranță, asta după ce mi-a povestit în amănunt istoria adevărată a Ardealului. Apoi, a deschis un atlas la harta lumii și mi-a spus: Vezi, ești mândră acum că ești ardeleancă, dar uite ce mic e Ardealul, faptul că ești ardeleancă te micșorează întrun fel... Tu ești mai mult, ești și româncă, dar uită-te ce mică e și România, ești mândră că ești româncă, dar și asta te micșorează într-
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
toleranță, asta după ce mi-a povestit în amănunt istoria adevărată a Ardealului. Apoi, a deschis un atlas la harta lumii și mi-a spus: Vezi, ești mândră acum că ești ardeleancă, dar uite ce mic e Ardealul, faptul că ești ardeleancă te micșorează întrun fel... Tu ești mai mult, ești și româncă, dar uită-te ce mică e și România, ești mândră că ești româncă, dar și asta te micșorează într-un fel. Tu ești mult mai mult, ești creștină și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
poți trăi în prezent, în intoleranță și șovinism sau poți face un pas spre viitor, să dai mâna cu ceilalți, să fii ceea ce ești de fapt, cetățean al acestei țări, cu drepturi egale cu ceilalți... Sunt mândră, Bart, că sunt ardeleancă, cunosc istoria Ardealului și refuz să trăiesc în trecut. Fac un pas spre viitor, și asta pentru că l-am avut pe bunul meu, dragul meu bun... Ochii lui Arm se umpluseră de lacrimi și atunci Bart, întrun mod cât se
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
douăsprezece colege de lot ale autoarei, reale modele ale speciei literare respective: „Grupul nostru era format din elemente cu activitate mai veche, dar erau și elemente noi, cele mai multe din teritoriile pierdute (Basarabia, Herța și Bucovina de nord): Alexandria (Dina) T., ardeleancă, orfană de ambii părinți, având mare putere de dăruire, Înclinație deosebită pentru Litere; Iulia C., basarabeancă, frumusețe energetică, inteligență remarcabilă, spirit critic, realist; Teodora (Dori) L., ardeleancă, Înclinație spre științele exacte, sensibilitate deosebită, interiorizare și timiditate; Maria (Maricica) L., bucovineancă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cele mai multe din teritoriile pierdute (Basarabia, Herța și Bucovina de nord): Alexandria (Dina) T., ardeleancă, orfană de ambii părinți, având mare putere de dăruire, Înclinație deosebită pentru Litere; Iulia C., basarabeancă, frumusețe energetică, inteligență remarcabilă, spirit critic, realist; Teodora (Dori) L., ardeleancă, Înclinație spre științele exacte, sensibilitate deosebită, interiorizare și timiditate; Maria (Maricica) L., bucovineancă, frumusețe remarcabilă, ochi deosebit de expresivi, talent dramatic, un fel aparte, confuz, În exprimare; Veronica O., micuță, cu un ascuns complex datorită taliei foarte scunde, o remarcabilă voce
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
T., moldoveancă, blondă, un păr bogat, cu totul ieșit din comun, o adevărată splendoare, ochi albaștri, o remarcabilă soprană; Lucia (Lucica) T., frumusețe moldovenească, spirit practic, va nega cu vehemneță, mai târziu, implicarea ei În acest grup; Ecaterina (Tuța) C., ardeleancă, singura care ne-a lăsat un puternic semn de Întrebare.” După cum se vede În textul pe care tocmai Îl citarăm, autoarea, manifestând grijă deosebită pentru protejarea camaradelor sale de idei și de suferință (pesemne că manuscrisul fusese redactat În anii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
glumă, mai în serios, Paul Goma a început să-mi zică „fiul meu“. Ești un scriitor basarabean sau un scriitor român? Cât de ok ți se pare să pui problema așa? Nu e ok. Tu ești o scriitoare munteancă sau ardeleancă? Dacă chiar există o diferență între literatura de dincolo și de dincoace de Prut, pe ce se bazează ea? Se bazează pe Prut. O fi existând o diferență, desigur. Dar și acolo, și aici sunt prea multe tipuri de scriitori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
1971, cu doisprezece ani în urmă, la un curs de perfecționare, din vremea căruia Mihai nu-și mai amintește decît de două tinere colege: o munteancă dizgrațioasă și agasantă prin impertinența cu care se băga în sufletul tuturor și o ardeleancă timidă, reținută și retrasă, probabil complexată, pe care el, tînăr singur, a curtat-o asiduu. Îl atrăsese la ea, din prima clipă, vocea domoală, maternă aproape, rostind cuvintele cu pronunțate inflexiuni ardelenești, ceea ce i-a amintit de doamna cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]