651 matches
-
simple (cu tatami mats), elegante. Pe doi pereți exteriori erau uși glisante, unele la intrare, altele pe peretele opus, care dădeau lumină și respirație casei. Grajdurile, ba chiar și locuințele servitorilor de pe lângă casa samuraiului se asemănau grozav cu șura caselor ardelenești. Din lemn, cu o poartă centrală, pe o parte grajdul, pe o parte locuința servitorilor. Grădina include un pârâiaș pe malul căruia sunt copăcei și tufe, ce adaugă farmec locului. Din stradă se văd ori porțile mari, impenetrabile, ori zidurile
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1475562443.html [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
a invitat să vin la el la Viena, la «Restaurantul Mincinoșilor». Mare mi-a fost mirarea când, într-o discuție, mi-a spus că în Austria, ca și în Ungaria, termenul de «bucătărie românească» e înlocuit cu cel de «bucătărie ardeleneasca». Din Ardeal vin multe rețete bune și chiar marele gastronom Gundel punea bucătăria ardeleneasca înaintea celei franțuzești în materie de gust. Helmut mi-a vorbit, între altele - el, un austriac -, despre carnatul afumat care se fierbe în oală cu sarmale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/viena-mai-mult-decat-vals/ [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
Jireghie directorul acestei televiziuni și artist fotograf, cu toții au fost satisfăcuți de felul cum s - a desfășurat acțiunea și cât de mult material au reușit să obțină până la final. Pe langă vocile minunate care au cântat cu atâta dăruire, bancurile ardelenești spuse de către Mihai Nae și glumele frumoase rostite de către maestru Cornel Udrea au făcut publicul să râdă cu lacrimi și să vibreze de bucurie. Bucuria mea a fost că atât în seara de dinaintea sărbătorii, la sediul primăriei sectorului 10 al
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1400941133.html [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
mai săraci alți mai bogați. Îi îndemn pe toți aceștia să îndrăznească să facă o faptă de milostenie, cum este obișnuită INIMA DE ROMÂN. Cei ce vor să contribuie la contructia bisericii din Rontau - podoaba a creștinătății ortodocse pe pamant ardelenesc - sunt bine veniți. Toți cei care vor să pună o "caramida"din munca lor la ridicarea acestui lăcaș de rugăciune sunt bine veniți, mai ales că vor fi scriși pe o placă comemorativa în interiorul bisericii și vor fi pomeniți că
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_lui_popa_tanda.html [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
când s-a umplut sala de au mai trebuit aduse scaune...au fost prezenți autorii lansați, cu excepția domnului Berghian din Italia. Dar a venit Tudor A. Ursente, Hashtagul cum îi spun eu, tocmai de la Oradea și a avut un discurs ardelenesc de toată frumusețea. A venit de la Hunedoara, poetul drag și cuminte Sorin Micuțiu, el ne-a explicat semnificația numărului 40 din frumoasa piesă de colecție în versuri pe care a lansat-o. Cu peripeții a ajuns și vieneza Melania Briciu
IMPRESII DINTR-O ZI DE 3 APRILIE- CENACLUL LIRA21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428137617.html [Corola-blog/BlogPost/362994_a_364323]
-
termenului, dar n-a putut, până la urmă, să nu pronunțe corect; Stefan Andrei a scăpăt ușor accentuându-și precipitarea oltenească a exprimării, așa că nu s-a înțeles prea bine pentru ce optează; ungurul, care avea o slugărnicie drăgăstoasă, cu ștaif ardelenesc, a pronunțat fără rușine sau fără simțul limbii „al douăsprezecelea”; Mizil și Burtică nu s-au jenat să corecteze pronunțând corect iar, după ei, prinzând curajul unei normalități, toată lumea a pronunțat corect, mai ales observând că tartorul nu ricanează. Până când
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1394968248.html [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
se face pe dedesubt, este un alt sistem de referință și are o altă funcționalitate ca cel politic. Cel politic se poate spulbera într-o noapte. Iată dovada: câte regimuri au căzut dar Biserica a tot rămas? Suntem pe pământ ardelenesc, Biserica Ortodoxă a fost pliantul independenței și existenței neamului românesc! Nu te poți juca cu asemenea valori! Aici cu mare atenție trebuie o avertizare în sensul: o să muriți încet. De ce credeți că în toate institutele de cercetare se lucrează paradixal
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1399982915.html [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu o vechime de aproape opt sute de ani. Dragul meu oraș! Așa de mult doresc să te revăd, să-ți aud murmurul vorbirii ardelenești... specifică acelei zone. Anii au trecut cu zecile... dar memoria Binșului mi-a rămas curată, neștirbită. Ce frumoase erau acele vremuri și locuri! Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe
GEORGE GOLDHAMMER by http://confluente.ro/articole/george_goldhammer/canal [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu o vechime de aproape opt sute de ani.Dragul meu oraș! Așa de mult doresc să te revăd, să-ți aud murmurul vorbirii ardelenești... specifică acelei zone. Anii au trecut cu zecile... dar memoria Binșului mi-a rămas curată, neștirbită. Ce frumoase erau acele vremuri și locuri! Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe
GEORGE GOLDHAMMER by http://confluente.ro/articole/george_goldhammer/canal [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
județul Bihor și din străinătate să facă o faptă de milostenie așa cum este obișnuită INIMA DE ROMÂN, să contribuie cu o "cărămidă" din munca lor, din veniturile lor la ridicarea noi biserici din Rontău, podoabă a creștinătăți ortodoxe pe pământ ardelenesc. Toți cei ce vor să doneze sunt bine veniți și le promitem acestora că vor fi scriși pe o placă comemorativă în interiorul bisericii și vor fi pomeniți ca și "ctitori"și binefăcători, la sfintele slujbe ce se vor oficia în
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1411631610.html [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
Din păcate, prin larga „bunăvoință” a unor inși, care nu au nimic comun cu interesul național, cu patriotismul, cu naționalismul luminat, tradițional ardelenesc, cu spiritualitatea, cu cultura românească, încetul cu încetul, după 25 de ani de „nouă democrație”, începem să ne trezim cu un fel de cenzură, un DNA ceva mai sofisticat, la ușa existenței noastre cotidiene. Radu Gyr, poetul condamnat la moarte
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! by http://uzp.org.ro/caii-troieni-si-introducerea-cenzurii-prin-usa-din-dos/ [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu o vechime de aproape opt sute de ani. Dragul meu oraș! Așa de mult doresc să te revăd, să-ți aud murmurul vorbirii ardelenești... specifică acelei zone. Anii au trecut cu zecile... dar memoria Binșului mi-a rămas curată, neștirbită. Ce frumoase erau acele vremuri și locuri! Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1450628662.html [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
Dragoș Bucurenci Pentru a douăsprezecea ediție “Voluntar de profesie”, am facut o călătorie până la Sibiu alături de Luminița Anghel, ca să întâlnim copiii proveniți din familii nevoiașe asistați de Fundația Edelweiss. Puștii ne-au învățat colinde tradiționale ardelenești din zona Sibiului, apoi am mers împreună cu ei să colindam și să ducem daruri unei familii sărace, cu zece copii. Ediția a douăsprezecea “Voluntar de profesie” se difuzează sâmbătă, 26 decembrie, la 12.30 sau duminică la 12.30 ziua
Sărbători fericite pentru copiii nevoiaşi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82543_a_83868]
-
recomand pozele, ci pentru că chiar sunt drăguțe, deși și-a descoperit acest hobby de-abia de vreun an): aici. 2. Un text de pe Sciencefriction.ro, despre anotimpuri, ilustrat cu niște desene complicate și o pizza: aici. 3. Un simpatic text ardelenesc, atât în literă cât și în spirit, despre soția cea blândă a lui Groparu, pe care nu-l cunosc personal, dar, iată, vi-l recomand: aici. 4. Povestea intrării lui Carol cel Mare în Roma, relatată de Pircă, de la Daily
Neveste blânde, anotimpuri, fotografii, PRO TV şi Carol cel Mare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18750_a_20075]
-
Telemea - de Brașov (de bivolița) - de Huedin - de Argeș - de Cărei - de Oas - de Vâlcea - de Sibiu B. Produse din carne Salam - de Napoca - de Apuseni - de Vâlcele - de Vetis - de Brașov - de Sibiu - Cindrelul - de Nădlac - Panduru de Dolj - ardelenesc Cârnați - de Cluj - de Aries - de Plescoi - de Satu Mare - de Cărei - de Vetis - ardelenești - de Brașov - de Harghita - Cindrelul - de Vâlcea - de Sălaj - oltenești Caltaboș - de Feleac - de Brașov - bucovinesc - de Banat - de Vâlcea Sângerete - de Suceava Babic - de Buzău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
de Satu Mare - de Cărei - de Vetis - ardelenești - de Brașov - de Harghita - Cindrelul - de Vâlcea - de Sălaj - oltenești Caltaboș - de Feleac - de Brașov - bucovinesc - de Banat - de Vâlcea Sângerete - de Suceava Babic - de Buzău Piept de porc - de Satu Mare - de Brașov - ardelenesc Jambon - de Satu Mare Toba - Transilvania - de Brașov - de Vâlcea - de Sălaj Virsli - de Sălaș - de Brad - de Albă - de Hațeg Șuncă - secuiasca - de Sălaj Pulpa rulata - de Sibiu Mușchi - Azuga - de Sălaj C. Produse de panificație Pâine de casă - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
Pâine de casă - cu coaja bătută de Brașov - de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de Raureni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
casă - cu coaja bătută de Brașov - de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de Raureni - suc de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
Anexa LISTA cuprinzând denumirile geografice protejate și recunoscute în România pentru băuturi spirtoase I. ȚUICĂ 1. Țuică Zetea de Medieșu Aurit 2. Țuică de Valea Milcovului 3. Țuică de Buzău 4. Țuică de Argeș 5. Țuică de Zalău 6. Țuică Ardelenească de Bistrița 7. Horincă de Maramureș 8. Horincă de Cămârzana 9. Horincă de Seini 10. Horincă de Chioar 11. Horincă de Lăpuș 12. Turț de Oaș 13. Turț de Maramureș II. PĂLINCĂ 1. Pălincă de Bihor 2. Rieni Pălincă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165741_a_167070]
-
Argeș; - de Covasna; - de Dorna. Telemea: - de Brașov; - de Huedin; - de Argeș; - de Carei; - de Oaș; - de Vâlcea; - de Sibiu; - de Harghita. B. Produse din carne Salam: - de Sibiu. Cârnați: - de Pleșcoi. C. Produse de panificație Pâine: - ardelenească cu cartofi; - ardelenească cu coaja bătută. Covrigi: - de Buzău; - de Brașov. Plăcintă: - dobrogeană. D. Fructe procesate: - magiun de prune de Râureni. ---------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157006_a_158335]
-
adus și de centrul de instruire național în medicina de urgență, efectuat de SMURD Târgu Mureș. Prin transferarea Academiei de Arta Teatrală din Cluj s-a creat Universitatea de Arte, care a purtat mult timp numele actorului, regizorului de origine ardelenească István Szentgyörgyi. Academia are trei secții cu predare în limba română și în maghiară: actorie, teatrologie și regie, iar în urma finalizării lucrărilor de reabilitare Casei Pálffy din strada Bolyai, a fost dat în folosință sediul Facultății de Muzică. Cercetarea în
Educația din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/327361_a_328690]
-
cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza. În județul Maramureș se mai vorbește subgraiul chioărean, lăpușean și codrenesc în regiunile respective. Acestea fac parte din Graiul Ardelenesc, doar cu oarecare influențe din partea celui maramureșan. Etnografie
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
vieneze. Cele mai reușite nuvele ale sale sunt "Popa Tanda" (1873), "Scormon" (1875), "La crucea din sat" (1876), "Gura satului" (1878), "Budulea Taichii" (1880), "Moara cu noroc" (1880), "Pădureanca" (1884), cu subiecte inspirate din viața socială și particularitățile lumii satului ardelenesc, din împrejurimile Aradului, în care Slavici a dat dovadă de complexitate sufletească și de un spirit fin de observație a zonelor obscure ale naturii umane, iar prin prisma conștiinței sale etice a oferit personajelor sale o aură de ființe însemnate
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
limba majoritară în județul Harghita și în județul Covasna, iar în județele Mureș și Satu Mare este utilizată de aproximativ 50% din populația acestor județe. Este vorbită în șase graiuri: sudic (în Timiș), de la Tisa (în Arad), de nord-est (în Crișana), ardelenesc (în Transilvania și Maramureș), secuiesc (în Harghita, Covasna, Mureș) și ceangăiesc (în Moldova). Limba romani este utilizată de 1,2% din populația țării (273.500 de persoane). O mare parte a rromilor nu mai vorbesc limba romani, ei folosind româna
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]