223 matches
-
București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția Universitas editată de Institutul de
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
brigăzi artistice, etc). A condus cenaclul literar Ion Barbu din Rucăr, cel al elevilor din școlile generale și liceu ( Luceafărul ). Folclorist pasionat și avizat, membru fondator al Asociației folcloriștilor argeșeni Constantin Rădulescu-Motru publică în Caietele folclorice ale acestui așezământ cultural argeșean teme de cercetare de real interes :folclorul zonal, satul românesc de munte, obiceiuri tradiționale și îndeletniciri pastorale etc. A publicat poeme de factură clasică, epigrame, fabule, eseuri, reportaje, în periodice și reviste literare precum Gazeta literară , Luceafărul , Argeșul , etc. Îndelung
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
act de creație de mare amploare desfășurat narativ, îmbinând în mod fericit aspectele tematice fundamentale cu detaliile expresive și simbolice, suita de compoziții și portrete realizată în pridvorul de la Lainici, ne amintește și de modul cum un alt mare pictor argeșean, respectiv Costin Petrescu (1872 - 1954), a pictat interiorul Catedralei Reîntregirii de la Alba Iulia, unele scene din Palatul Patriarhiei și, mai ales, imensa frescă din sala de concerte a Ateneului Român din București, operă reprezentativă a artei românești și europene” (pag
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
prezentarea unor poezii la postul de radio Vocea Americii, în mai multe emisiuni, incepand cu 18 februarie 1990 de către Elenă Velisar și recitate de Victor Ștrengaru și Mihai Rosetti. A colaborat intens la Argeșul Liber și după înființare la săptămânalul argeșean de cultură “Săgetătorul” și la Glasul Dreptății la Pitești. În luna mai 2004, vine cu soțul ei la Montreal, unde fiul cel mare -Lilion Ruse- se stabilise încă de la începutul anului 1993. Aici publică la Tribuna noastră, Pagini Românești, Candela
LIA RUSE- BIOGRAFIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340420_a_341749]
-
literare și dragostei de adevăr cu care a descris diferite tipuri umane” (Jean Christophe - 10 vol., Inimă vrăjită- în 7 vol.; teatru:Doamna de Montespan Triumful rațiunii, Va veni și vremea, Cei învinși etc.) 1986 - A murit Ion Bănuță, poet argeșean (Cetatea tăcerii, Izvoare, La hotarul dintre lumi, Am rechemat iubirea, Lacrima diavolului- volum ce deschide o succesiune de șase „Panorame”) Mi-e dor de ea Mi-e dor de ea ca nimănui Ca unui vechi nomad de drumul lui Port
O privire spre cer… () [Corola-blog/BlogPost/339665_a_340994]
-
Cantinca Neacșu, Sărmașu (jud. Mureș) Premiul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș Sorana Gheorghe-Stoicescu, Frăsinet (jud. Călărași) Premiul „Gheorghe Tomozei” Cristina-Steliana Voicu, Ploiești (jud. Prahova) DIPLOMĂ OPERA OMNIA- pentru activitatea de păstrare și conservare a culturii tradiționale argeșene Prof. Costin Alexandrescu, Pitești Festivitatea de premiere va avea loc în ziua de 28 august 2011, ora 11,00 la Casa de Cultură din comuna Domnești, județul Argeș. Premiile vor constă în diplome. Având în vedere starea economică actuala nu
CONCURSUL NAŢIONAL PE ARIPI DE DOR DOMNESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340711_a_342040]
-
ce a îngreunat misiunea juriului format din Dr. Sorin Mazilescu, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș - președinte (locul său la festivitate a fost ținut de prof. Constantin Cârstoiu, unul dintre marii cunoscători ai tradiției populare argeșene), prof. Ion C. Hiru, scriitor - vicepreședinte, Denisa Popescu, poetă, membră a USR, asist.univ. dr. Denisa Oprea, SNSPA Cluj, prof. Daniel Dejanu, Nicolae Cucu Ureche, artist plastic, membru al UAP, Marian Ghiță, director Biblioteca Municipală Curtea de Argeș și prof. George Baciu
O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340713_a_342042]
-
de la Domnești profesorii Ion C. Hiru și George Baciu au fost onorați de către George Rotaru - un mare susținător moral și material al culturii românești - cu DIPLOMA OMNIA pentru laborioasa activitate în domeniul creației și pentru păstrarea și conservarea culturii tradiționale argeșene. O sărbătoare domnească pe potriva sufletului românesc. George Baciu Referință Bibliografică: O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340713_a_342042]
-
să încep cu ceea ce mă definește pemine: conștiința de a fi ceea ce sunt.” (Prințul Ciabua Amiredjibi) Amintiri de pe front și din gulaguri. Editura ROST/ Fundația SFINȚII ÎNCHISORILOR Aurel State este unul dintre Fiii de Aur al minunatelor și fascinantelor locuri argeșene, încărcate de doine, de legende, de divin. Autorul acestei cărți-mărturisitoare de excepție s-a născut la Godeni, sat străvechi situat la sud de Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
A doua zi, înainte de prânz, echipați cu haine bune... Din fereastra de la etaj a spitalului, de unde îmi făcea cu mâna, flutura ca un zbor alb Sonnenschein...” (ibid., p. 344-347) Chipului frumos de icoană al angelicei doctorițe nemțoaice Sonnenschein, eroul nostru argeșean, Aurel State, i-a închinat o rugă de foc, un poem filocalic, nemuritor, nicidecum o iubire efemeră. Privilegiat de natura curajului său înnăscut, de crucea sa călăuzitoare spre biruință, autorul ne răsplătește pentru Everestul său urcuș divin cu finețea sa
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
A XVIII-a A FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL „NOPȚILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEȘ”. - Mesajul dlui. Lilian Zamfiroiu, presedintele Institutului Cultural Român - Mesajele dlui. președinte Dumitru M. Ion și al dnei. Carolina Ilica, director artistic al festivalului. - Mesaje ale unor personalități argeșene, naționale, internaționale. - Prezentarea ANTOLOGIEI festivalului: POESYS 18* ELOGIUL FRUMUSEȚII (volum plurilingv: română, engleză, franceza și spaniolă) - Prezentarea oaspeților. - RECITAL POETIC (plurilingv). - CONCERT EXTRAORDINAR ÎN ONOAREA OASPEȚILOR* LA NAI: Ionuț Cîrstea locul: Sală Basarabilor, Muzeul Municipiului Curtea de Argeș 23:00 h: - Cină
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
ca atunci când îmi va veni ceasul să mă culc și să nu mă mai trezesc. Fără să stau bolnavă, la pat, fără să fiu o povară pentru copiii și nepoții mei”. „Printre primele cântece”, rememorează interpreta muzicii folclorice a plaiurilor argeșene Elisabeta Turcu, „pe care le-am iubit și care mi-au lat inima cu ele, ducând-o la cerul iubirii de cântec, sunt cele ale nemuritoarei Lucreția Ciobanu. Sunt sfâșiată de regret. Melosul folcloric românesc închide de azi în filele
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
să încep cu ceea ce mă definește pemine: conștiința de a fi ceea ce sunt.” (Prințul Ciabua Amiredjibi) Amintiri de pe front și din gulaguri. Editura ROST/ Fundația SFINȚII ÎNCHISORILOR Aurel State este unul dintre Fiii de Aur al minunatelor și fascinantelor locuri argeșene, încărcate de doine, de legende, de divin. Autorul acestei cărți-mărturisitoare de excepție s-a născut la Godeni, sat străvechi situat la sud de Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
trebui să încep cu ceea cemă definește pemine: conștiința de a fi ceea ce sunt.”( Prințul Ciabua Amiredjibi)Amintiri de pe front și din gulaguri.Editura ROST/ Fundația SFINȚII ÎNCHISORILORAurel State este unul dintre Fiii de Aur al minunatelor și fascinantelor locuri argeșene, încărcate de doine, de legende, de divin. Autorul acestei cărți-mărturisitoare de excepție s-a născut la Godeni, sat străvechi situat la sud de Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
REAL ȘI FANTASTIC Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Prin anul 1973 a fost adusă electricitatea la noi în sat. Pe atunci eram copil și pentru mine satul meu de pe meleaguri argeșene înconjurat de păduri, emana însă o atmosferă tainică, un mister aparte, ascuns privirilor printre păduri bătrâne de secole, cum era el pe atunci. E așternut pe culmea și coastele unui deal, înconjurat de văi adânci și alte dealuri împădurite, răzleț
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
scriitoarea Vasilica Mitrea, din Constanța, secretara Filialei Dobrogea a Ligii Scriitorilor Români. La capitolul „ Medicină“ se află fișa profesorului univ, dr.Sandu Bologa, din Canada, la “Artă “ sculptorul bucureștean Radu Adrian ne bucură privirea cu unele lucrări aflate pe meleagurile argeșene, iar la “ Tehnică“ facem cunoștiință cu viața și lucrările inginerului mechanic James, Gilles Ballantyne, din Anglia. Volumul se încheie, așa cum ne-a obijnuit autorul, cu Lista personalităților cuprinse în volumele 40-54, listă care ne dă imaginea unei largi panoplii având
ENCICLOPEDIA PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344738_a_346067]
-
Labiș și-a descoperit propriul talent. Dar s-a detașat de el, găsind forța să înființeze un‚’’nou centru al poeziei moderne’’. În volumul PIANISSIMO am descoperit poemul ’’Noapte de toamnă’’, p.33, dedicat lui Ion PILLAT, poet al tărâmurilor argeșene, aspirant la perfecțiune în poezie, dar nu în stilul lui Ion BARBU sau al lui Tudor ARGHEZI, ci în maniera clasicizantă. Și poeziile lui Vasile BURLUI, ca și ale modelului său, au note de certă amprentă personală, în versuri fiind
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ȘI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2182 din 21 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Volumul recent lansat la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, Biblioteci subiective. Scriitori argeșeni, al Magdei Grigore, reprezintă o apariție inedită în seria cărților apărute la editura Alean a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Este binevenită publicarea unei cărți ce schițează un tablou al literaturii (și nu numai) din ultimii
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
exildacă tot călătorimcu lacrimăde azi ne zăvorâmdefinitivîn sărbătoare.... XXIII. LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ȘI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2182 din 21 decembrie 2016. Volumul recent lansat la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, Biblioteci subiective. Scriitori argeșeni, al Magdei Grigore, reprezintă o apariție inedită în seria cărților apărute la editura Alean a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Este binevenită publicarea unei cărți ce schițează un tablou al literaturii (și nu numai) din ultimii
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
Roman Forai, Carolina Ilica, Al. Th. Ionescu, Ion Toma Ionescu, Marin Ioniță, Conița Lena, Leonid Dragomir (în dialog cu) Dan Ciachir, Sorin Mazilescu, Alexandru Mărchidan, Sorin ... Citește mai mult Volumul recent lansat la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, Biblioteci subiective. Scriitori argeșeni, al Magdei Grigore, reprezintă o apariție inedită în seria cărților apărute la editura Alean a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Este binevenită publicarea unei cărți ce schițează un tablou al literaturii (și nu numai) din ultimii
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
Cantinca Neacșu, Sărmașu (jud. Mureș) Premiul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș Sorana Gheorghe-Stoicescu, Frăsinet (jud. Călărași) Premiul „Gheorghe Tomozei” Cristina-Steliana Voicu, Ploiești (jud. Prahova) DIPLOMĂ OPERA OMNIA- pentru activitatea de păstrare și conservare a culturii tradiționale argeșene Prof. Costin Alexandrescu, Pitești Ambasador Radu Boroianu, București Festivitatea de premiere va avea loc în ziua de 28 august 2011, ora 11,00 la Casa de Cultură din comuna Domnești, județul Argeș. Premiile vor constă în diplome. Având în vedere
REZULTATELE CONCURSULU PE ARIPI DE DOR DOMNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373109_a_374438]
-
curtea dorului” este spațiu patriarhal. Au fost recitaluri de poezie, proza scurtă și ea poetică, de multe ori transformată în metaforă. Și ne-am încântat privirea cu frumoasele și tradiționale costume ale ansamblului din Arefu, cu minunații dansatori ai localității argeșene și am remarcat(pentru a câta oară?) talentele actoricești ale elevilor din Vintileasca, Vrancea. Anul acesta Juriul a descifrat în taina scrisului celor mai tinere vlăstare o poezie închinată iubirii sub toate formele ei, cu tentă uneori filosofică și o
JURNAL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379742_a_381071]
-
în Gheorghe Bobei, rapsod și poet, îngr. și introd. Constantin Apostol, Râmnicu Vâlcea, 1973; Din licărul străbunelor izvoare, îngr. și postfață Dumitru D. Tița, București, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Docsănescu, Valea Voievozilor, București, 1981, 92-96; Ion Cruceană, Monumente și figuri argeșene, Pitești, 1980, 33-34; Florin Faifer, Rapsodul, CL, 1999, 8. F.F.
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
epică, I-III, București, 1966; Petre Ugliș-Delapecica, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Basme române, îngr. Stanca Fotino, București, 1968; Gheorghe Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1973; Demetriu Boer, Mircea Vasile Stănescu-Arădanul, Ștefan Cacoveanu, Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975; Mihai Lupescu, Tei legănat. Folclor moldovenesc, îngr. și pref. Petru Ursache, Iași, 1975; Octav Păun, Silviu Anghelescu
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Fum de fantome, București, 1940, 195-198; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1958, 116-123; Eftimiu, Portrete, 9-10, 94, 410-420; K.H. Zambaccian, Pagini despre artă, îngr. și pref. Marin Mihalache, București, 1965, 284-295; Cioculescu, Itinerar, I, 179-181; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 35-43; Ioan Stanomir, Alexandru Bogdan-Pitești - farsor și mecena, LCF, 1999, 32; Petre Oprea, Colecționarul mecena Al. Bogdan-Pitești, București, 1999; Faifer, Pluta, 42-48. F.F.
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]