405 matches
-
reprezentând circa 20 - 30% din totalul compușilor azotați (Poux și Ournac, 1970). Din cei circa 30 de aminoacizi, conținuți în must, doar 4 - 5 sunt în cantități ce depășesc 100 mg/L, dintre aceștia mai abundenți fiind prolina (Pro) și arginina (Arg) care au ca precursor comun acidul glutamic. Aminoacizii fiind forme monomere ale proteinelor, se acumulează în struguri în cantități mai mari în timpul maturării acestora, când are loc încetarea creșterii boabelor și reducerea sintezei proteinelor. S-a constat că, în timpul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
acumulează în struguri în cantități mai mari în timpul maturării acestora, când are loc încetarea creșterii boabelor și reducerea sintezei proteinelor. S-a constat că, în timpul maturării și supramaturării strugurilor, conținutul în prolină crește brusc și foarte mult, în timp ce, cel în arginină este mai constant. Cantitatea de aminoacizi din struguri este influențată de condițiile climatice ale anului, constatându-se că în anii răcoroși dar cu puține precipitații prolina poate crește de 10 până la 50 de ori în timp ce alți aminoacizi au valori ce
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ce cresc de cel mult de două sau trei ori față de cea inițială (Lafon - Lafourcade și Guimberteau, 1962; Shiraishi și colab., 1986). Dacă cantitatea de aminoacizi variază de la un an la altul, funcția aminică nu se modifică semnificativ, raportul prolină / arginină rămânând practic același în cadrul soiului. Pornind de la acest principiu, Huang și Ough (1991) au demonstrat că raportul prolină / arginină este specific fiecărui soi, iar în urma analizei statistice au concluzionat că proporția prolină / arginină ar putea fi folosită ca un descriptor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și colab., 1986). Dacă cantitatea de aminoacizi variază de la un an la altul, funcția aminică nu se modifică semnificativ, raportul prolină / arginină rămânând practic același în cadrul soiului. Pornind de la acest principiu, Huang și Ough (1991) au demonstrat că raportul prolină / arginină este specific fiecărui soi, iar în urma analizei statistice au concluzionat că proporția prolină / arginină ar putea fi folosită ca un descriptor pentru soiurile de viță de vie. Spre exemplu, soiul Chardonnay este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aminică nu se modifică semnificativ, raportul prolină / arginină rămânând practic același în cadrul soiului. Pornind de la acest principiu, Huang și Ough (1991) au demonstrat că raportul prolină / arginină este specific fiecărui soi, iar în urma analizei statistice au concluzionat că proporția prolină / arginină ar putea fi folosită ca un descriptor pentru soiurile de viță de vie. Spre exemplu, soiul Chardonnay este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în arginină. Din punct de vedere statistic raportul prolină / arginină arată că soiurile Chardonnay, Sauvignon
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
este specific fiecărui soi, iar în urma analizei statistice au concluzionat că proporția prolină / arginină ar putea fi folosită ca un descriptor pentru soiurile de viță de vie. Spre exemplu, soiul Chardonnay este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în arginină. Din punct de vedere statistic raportul prolină / arginină arată că soiurile Chardonnay, Sauvignon blanc și Cabernet Sauvignon sunt diferențiate genetic cu un interval de încredere de 95%, în timp ce la soiurile Pinot noir și Merlot diferențele sunt nesemnificative. Un caz aparte
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au concluzionat că proporția prolină / arginină ar putea fi folosită ca un descriptor pentru soiurile de viță de vie. Spre exemplu, soiul Chardonnay este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în arginină. Din punct de vedere statistic raportul prolină / arginină arată că soiurile Chardonnay, Sauvignon blanc și Cabernet Sauvignon sunt diferențiate genetic cu un interval de încredere de 95%, în timp ce la soiurile Pinot noir și Merlot diferențele sunt nesemnificative. Un caz aparte îl reprezintă hibrizi producătorii direcți Concord, Delaware și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în care protooncogena devine oncogenă celulară, deturnează celula de la cursul normal al citodiferențierii sau de la starea normală a citodiferențierii, spre o evoluție malignă. Factorul de transcriere este o moleculă proteinică care are un domeniu de legare la ADN bogat în arginină și lizină, cu încărcătură netă pozitivă și un alt domeniu implicat în activarea transcrierii genice. Unii factori de transcriere sunt de tip LEUCINĂ - ZIPPER (LZ), având în secvențele lor repetiții de câte 4-5 resturi leucină separate de câte 6 resturi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ales codonii 129-146, din exonul 4, codonii 171-179, din exonul 5, codonii 234-260, din exonul 7 și codonii 270-287, din exonul 8. Deosebit de vulnerabile se prezintă pozițiile 175, 248, 249, 273 și 282 ocupate în catena polipeptidică de aminoacidul conservat arginină (R) ca și poziția 245, ocupată de glicină (G). Mutațiile sunt de tip „sens greșit” și sunt reprezentate de substituții de baze azotate, inserții și deleții, având efect negativ dominant. Figura 20.1. Diagrama arhitecturală a genei p53 (A) și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
H2O2 și produșii de oxidare a glucozei au efect toxic direct asupra celulei țintă, prin perturbări membranare. Oxidul nitric (NO) este toxic pentru celulele maligne. NO se formează prin combinarea oxigenului cu azotul derivat din dezaminarea enzimatică oxidativă a L-argininei*. Reacția este catalizată de nitric-oxid-sintază. NO mediază citotoxicitatea macrofagului, dependentă de L-arginină. Una dintre cauzele primare ale patologiei maligne este metastazarea, adică eliberarea celulelor din situsul tumorii primare, pentru a iniția la distanță, creșterea unei noi tumori. Celulele metastazate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
țintă, prin perturbări membranare. Oxidul nitric (NO) este toxic pentru celulele maligne. NO se formează prin combinarea oxigenului cu azotul derivat din dezaminarea enzimatică oxidativă a L-argininei*. Reacția este catalizată de nitric-oxid-sintază. NO mediază citotoxicitatea macrofagului, dependentă de L-arginină. Una dintre cauzele primare ale patologiei maligne este metastazarea, adică eliberarea celulelor din situsul tumorii primare, pentru a iniția la distanță, creșterea unei noi tumori. Celulele metastazate au aceleași antigene de suprafață, ca și tumora primară. Principalele situsuri de metastazare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ale imunității mediate celular, specifică și nespecifică, sunt eficiente în detectarea și liza celulelor tumorale izolate și transplantate. Deoarece detectează celulele tumorale izolate, ele sunt eficiente în prevenirea metastazelor, dar sunt ineficiente față de celulele care au constituit deja o microtumoră. Arginina (Arg) este un aminoacid dibazic, sintetizat în cantități adecvate pentru menținerea echilibrului azotat. Necesarul dietetic asigură creșterea optimă a organismelor tinere, la unele specii. In anumite situații, ca de exemplu, la organismele imature sau în condițiile stresului sever produs de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
asigură creșterea optimă a organismelor tinere, la unele specii. In anumite situații, ca de exemplu, la organismele imature sau în condițiile stresului sever produs de septicemii, traume sau de excesul de compuși azotați, Arg devine indispensabilă pentru menținerea echilibrului azotului. Arginina are câteva proprietăți farmacologice, inclusiv o marcantă funcție imunomodulatoare. Administrarea suplimentară, enterică sau parenterală, a Arg (500 mg/kg/zi) la rozătoare stimulează dezvoltarea timusului, crește numărul și mitogeneza limfocitelor. Arginina favorizează răspunsul antitumoral față de o varietate de tumori (transplantate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
compuși azotați, Arg devine indispensabilă pentru menținerea echilibrului azotului. Arginina are câteva proprietăți farmacologice, inclusiv o marcantă funcție imunomodulatoare. Administrarea suplimentară, enterică sau parenterală, a Arg (500 mg/kg/zi) la rozătoare stimulează dezvoltarea timusului, crește numărul și mitogeneza limfocitelor. Arginina favorizează răspunsul antitumoral față de o varietate de tumori (transplantate, induse chimic sau viral), reducând rata creșterii, diseminarea metastazică și creșterea perioadei de latență a dezvoltării tumorii. Macrofagele citotoxice generează NO și distrug celula țintă prin inhibiția aconitazei (enzimă a ciclului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sa intră gene implicate în diferite activități ale celulei bacteriene și ale celulei gazdă. Printre acestea sunt bacteriooncogenele adică genele care induc starea de transformare malignă a celulei gazdă, precum și o serie de gene care asigură sinteza unor derivați ai argininei numiți opine. După tipul de plasmid Ti și tipul de opină produs, Agrobacterium se încadrează în patru grupe: 1) cu plasmide nopalină care asigură sinteza în tumori a nopalinei, acestea diferențiindu-se în lăstari cu structuri anormale, numite teratoame analoage
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de muncă, odihnă și somn. Permanent se va urmări nivelul transaminazelor (TGO, TGP), colesterolul, trigliceridele și glicemia din sânge. Un rol important Îl are dezintoxicarea ficatului, eliminând toxinele rezultate din unele produse alimentare. În acest scop, este recomandat tratamentul cu arginină, un excelent protector și regenerator hepatic, care are capacitatea de a transforma amoniacul În uree ce se elimină prin urină. Astfel se asigură vindecarea multor boli hepatice, atât steatoza cât și hepatitele virale, ciroza, ascita și cancerul hepatic. Interferonul, descoperit
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și ?. Astfel, prezența acidului aspartic în poziția 57 a lanțului ? din molecula HLA DQ conferă protecție față de apariția diabetului în timp ce prezența unui aminoacid neutru (Alanină, Valină sau Serină) ca în tipul DQB1*0302 conferă susceptibilitate. De asemenea prezența argininei în poziția 52 a lanțului polipeptidic ? al HLA DQ (ca în tipurile DQA1*0301 și DQA1*0501) predispune la apriția T1DM [16]. Explicația este că aminoacizii menționați determină modificări conformaționale ale moleculei HLA DQ chiar la nivelul „pungii de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
a creșterii compensatorii a producției de glucoză. Acest efect este accentuat de blocarea adrenergică și anulat prin administrarea i.v. de glucagon, dar neafectat de perfuzia de STH. Secreția de somatostatin crește ca urmare a intervenției unor factori precum: glucoza, arginina, leucina, și diferiți hormoni gastro-intestinali, incluzând glucagonul. O influență directă a insulinei pe funcția celulelor D rămâne să fie demonstrată. Ca și secreția insulinei și glucagonului, eliberarea de somatostatin este afectată și de agenții adrenergici și colinergici. Acetilcolina crește secreția
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
antioxidante de apărare. Consecința este scăderea biodisponibilității oxidului nitric (NO). Sintetaza NO (eNOS), deși produsă în mod normal, nu se poate cupla cu substratul său. Mecanismul este complex, prin reducererea biodisponibilității cofactorului tetrahydrobiopterin, prin inhibare competitivă de către analogi de L-arginină ca Nώ-nitro-L-arginină, și în mod specific la vârstnic, de către asymmetric dimethylarginine care este crescută. De asemenea, sub acțiunea inflamației se produce creșterea enzimei inductibile a oxidului nitric (iNOS) cu efect negativ asupra vasodilatației (26,27). Un rol definit în disfuncția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
Zoccalli et al., 2001]. 3.5. Oxidul nitric (NO) Sinteza NO este scăzută în IRC, din cauza acumulării unui inhibitor al NO-sintetazei dimetilarginina asimetrică (ADMA) ca urmare a reducerii excreției și a catabolismului său renal. în plus, concentrația plasmatică a L-argininei, precursorul NO, este scăzută în IRC, iar perfuzia de L-arginină în exces a determinat scăderea TA la subiecții uremici [Vallance et al., 1992]. Reducerea sintezei NO, ca și hiperhomocisteinemia, se asociază cu scăderea vasodilatației endoteliu-dependente în IRC [Morris et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
este scăzută în IRC, din cauza acumulării unui inhibitor al NO-sintetazei dimetilarginina asimetrică (ADMA) ca urmare a reducerii excreției și a catabolismului său renal. în plus, concentrația plasmatică a L-argininei, precursorul NO, este scăzută în IRC, iar perfuzia de L-arginină în exces a determinat scăderea TA la subiecții uremici [Vallance et al., 1992]. Reducerea sintezei NO, ca și hiperhomocisteinemia, se asociază cu scăderea vasodilatației endoteliu-dependente în IRC [Morris et al., 2000]. 4) Modificări structurale și funcționale ale pereților vasculari Arterioscleroza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
precum orezul, arahidele, grâul în unele țări din Africa și Asia [41, 42]. În cazul expunerii la AFB1, în peste 50% dintre tumori apar mutații punctiforme care iau naștere prin transversia G:C → T:A care determină o înlocuire a argininei cu serina în poziția a treia din codonul 249 (R249S), iar numărul lor crește într-o manieră dependentă de doză [43-45]. Mutațiile R249S reprezintă un eveniment timpuriu în hepatocarcinogeneză, iar identificarea lor în serul pacienților ar putea fi utilizată ca
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
deficitar se realizează prin creșterea aportului alimentar. Calea de administrare de elecție este cea orală. Formulele de nutriție enterală în cazul pacienților viitor candidați pentru o rezecție cefalo-pancreatică cu intenție curativă (intervenție chirurgicală majoră, traumatizantă) trebuie să conțină agenți imunomodulatori (arginina, glutamină, Omega-3) și acizi grași esențiali [32]. Majoritatea autorilor apelează la nutriția parenterală doar în cazurile unui aport enteral insuficient sau în cazurile cu malnutriție severă (pierdere în greutate >15% din greutatea corporală). Aceasta ar trebui să preceadă cu 5-7
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
este compatibilă cu cea din modelul adenom carcinom din neoplaziile colo-rectale [40, 41]. Oncogena K-RAS este activată prin mutații punctiforme care apar în codonii 12 (cel mai frecvent), 13 și 61 și constau în înlocuirea glicinei cu aspartat, valină sau arginină. Sunt anomalii genetice întâlnite sporadic în țesutul pancreatic normal, în 30% dintre leziunile precursoare pancreatice (PanIN) și cu o frecvență de 90-100% în adenocarcinoamele pancreatice [42, 43]. Mutațiile K-RAS sunt evenimente genetice timpurii în carcinogeneza pancreatică și reprezintă ,,semnătura moleculară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
asemenea purtătorii defectelor HNF-4? prezintă o afectare a acțiunii insulinei, posibil ca urmare a afectării transportului glucozei și a glicolizei. Purtătorii mutațiilor HNF-4?, atât diabetici cât și „prediabetici”, prezintă scăderea secreției de insulină ca răspuns la stimularea cu glucoză și arginină dar de asemenea și o afectare a secreției de glucagon ca răspuns la arginină și a secreției de polipeptid pancreatic ca răspuns la hipoglicemie. (20,21) Aceasta sugerează că mutațiile HNF-4? pot afecta funcția atât a celulelor beta cât și
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92252_a_92747]