225 matches
-
de bază "7313 Giuvaergii și alți lucrători de precizie în metal și alte materiale" a fost completată conform anexei la ORDINUL nr. 902 din 20 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. Ocupații componente: 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu 731310 șlefuitor diamante naturale ----------- Ocupația "șlefuitor diamante naturale" a fost introdusă conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202005_a_203334]
-
la produse din ceramică 915201 aprod 347512 arbitru judecător sportiv ------------ Ocupația "arbitru judecător sportiv" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 338 din 16 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 611201 arboricultor 731301 argintar 813111 argintător produse din sticlă 244206 arheolog ------------- Ocupația "arheolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 9 din 12 ianuarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 25 ianuarie 2005. 246001 arhiepiscop 246002 arhiereu vicar 214101 arhitect clădiri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202005_a_203334]
-
orașului. Din secolul XVI au apărut uniunile de bresle în orașe, determinând unificarea parțială a legislației breslelor. Calfele erau organizate pe asociații-"frății", carea avea rolul de a le proteja interesele față de meșteri. Protestul era colectiv, că greva calfeor de argintari din Cluj în 1576 și 1591. Cultură cerealelor era dezvoltată în Transilvania pe când în Țările Române predomină creșterea vitelor. Din perioada fanariotă, cererea de grâne pentru campaniile otomanilor tot creștea, și astfel, ponderea culturilor a evoluat. Grâul era cultivat primavata
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
bază "7313 Giuvaergii și alți lucrători de precizie în metal și alte materiale" a fost completată conform anexei la ORDINUL nr. 1.211 din 21 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. Ocupații componente: 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu 731310 șlefuitor diamante naturale ----------- Ocupația "șlefuitor diamante naturale" a fost introdusă conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
la produse din ceramică 915201 aprod 347512 arbitru judecător sportiv ------------ Ocupația "arbitru judecător sportiv" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 334 din 18 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 611201 arboricultor 731301 argintar 813111 argintător produse din sticlă 244206 arheolog ------------- Ocupația "arheolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 14 din 14 ianuarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 25 ianuarie 2005. 246001 arhiepiscop 246002 arhiereu vicar 214101 arhitect clădiri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
Aceștia se ocupă cu tăierea, șlefuirea și fixarea pietrelor prețioase și semiprețioase, inclusiv diamante, și gravarea de modele pe bijuterii și articole din metale prețioase. De asemenea, aceștia se ocupă și cu tăierea și șlefuirea diamantelor pentru scopuri industriale. 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu 731310 șlefuitor diamante naturale 731311 maistru bijutier ------------- Ocupația "maistru bijutier" a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
topituri la instalații de tras țevi 818104 prelucrător de tuburi și baghete 818105 cuptorar recoacere sticlă 818106 confecționer termosuri 818107 tăietor produse din sticlă 818108 șlefuitor produse din sticlă 818109 arzător produse din sticlă 818110 sablator produse din sticlă 818111 argintar produse din sticlă 818112 operator la instalații automate pentru prepararea amestecului 818113 operator la instalații automate pentru prelucrarea topiturii de sticlă 818114 operator la prelucrarea tuburilor din sticlă 818115 operator la mașini de inscripționat 818116 prelucrător fire și țesături din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
viață sedentar sau nomad. Principalele grupuri sunt "ursarii" (dau spectacole cu urșii), "căldărarii" (confecționează și repară vase de aramă), "fierarii" (potcovarii), "crăstarii" (vânzătorii de cai), "spoitorii" (spoiesc tigăi și tingiri de bucătărie), "rudarii" (lucrători în lemn), "boldenii" (vânzători de flori), "argintarii" (bijutieri), "zlătarii" (extrag aurul din albiile râurilor) etc. Între grupuri există foarte importante diferențe lingvistice.
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]
-
a se întoarce după un an pentru a preda ca profesor într-o școală care avea doar o încăpere. În 1913, s-a înrolat la "Facultatea de artă a Institutului din Chicago" (în original, , lucrând simultan ca un aurar și argintar. Între 1920 și 1928, artistul a vizitat Europa de patru ori, unde a studiat diferite stiluri de a picta, dar mai ales impresionismul și postimpresionismul. În ciuda studiului aprofundat al acestor stiluri de pictură, influența cea mai evidentă în stilul său
Grant Wood () [Corola-website/Science/330088_a_331417]
-
de brici, frigări mari (cu suporturile respective) cu doi sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printre care era
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printre care era și câte un atelier de orfevrărie; dar existau și meșteri argintari ambulanți, care se stabileau temporar în diferite localități mai mici. Măiestria lor se arăta în piese lucrate cu o fantezie și deosebită finețe: se cunosc încă din secolele IV și III î.e.n. podoabe reproducând prin tehnica ciocănitului imagini de ființe
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
capete de animale stilizate, brățări cu capete de șarpe de tip elenistic, din tezaurele de la Pecica, Costești, Căpâlna, Stăncuța în județul Galați, etc. Pe întreg teritoriul geto-dacic exista o artă dacică a argintului, generalizată, începând din sec. III î.e.n. Meșterii argintari daci practicau și tehnica suflării cu aur. Obiectele de aur descoperite până acum sunt însă într-un număr foarte mic. Explicația (o explicație cel puțin parțială) ar putea fi dată de faptul că numai regele avea dreptul să posede obiecte
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Lendvay, denumire consacrată definitiv în 1881, când s-a dezvelit o placă comemorativă referitoare la actorul Marton Lendvay. Imobilul de la nr. 14 datează din secolul al XV-lea și se presupune că a aparținut, la un moment dat, unui renumit argintar băimărean. La nr. 18 este Casa Elisabeta, construită de către Ioan de Hunedoara. Clădirile care adăpostesc Școala Populară de Artă și Restaurantul Medieval, datează din sec. al XVIII-lea. Tot atunci s-a ridicat imobilul de la nr. 6 din Piața Libertății
Centrul istoric din Baia Mare () [Corola-website/Science/314156_a_315485]
-
latin clasic (în care V = U) și derivă din numele de familie al fondatorului grec al companiei, Sotirios Voulgaris (în limba greacă: Σωτήριος Βούλγαρης pronunție în limba greacă: [soˈtirjos ˈvulɣaris], în limba italiană: Sotirio Bulgari, 1857-1932). Sotirios Voulgaris era un argintar grec originar din Paramythia, un sat din regiunea Epirus (Imperiul Otoman) unde și-a deschis primul magazin care poate fi văzut acolo și în zilele noastre. În 1877, pleacă la Corfu, apoi la Napoli. În 1881, sosește la Roma și
BVLGARI () [Corola-website/Science/316018_a_317347]
-
(botezat la 1 ianuarie 1735 d. 10 mai 1818) a fost un argintar american luptător în Războiul de Independență al SUA, rămas celebru pentru rolul de mesager jucat în bătăliile de la Lexington și Concord, numele său rămânând legat de al său „drum nocturn” rămas celebru ca simbol patriotic în Statele Unite. Revere era un
Paul Revere () [Corola-website/Science/321814_a_323143]
-
Războiul de Independență al SUA, rămas celebru pentru rolul de mesager jucat în bătăliile de la Lexington și Concord, numele său rămânând legat de al său „drum nocturn” rămas celebru ca simbol patriotic în Statele Unite. Revere era un cunoscut și prosper argintar din Boston, și a contribuit la înființarea unui sistem de informații și alarmă în fața posibilei intervenții militare britanice în colonia Massachusetts. Ulterior, Revere a fost ofițer în expediția Penobscot, o campanie dezastruoasă a războiului american de independență. Revere s-a
Paul Revere () [Corola-website/Science/321814_a_323143]
-
a avut unsprezece frați și surori, el fiind al treilea copil și cel mai mare care a supraviețuit copilăriei. Tatăl lui Revere, pe nume Apollos Rivoire, a sosit la Boston la 13 ani și a fost luat ucenic la un argintar. Când s-a căsătorit cu Deborah Hichborn, membră a unei familii vechi din Boston care deținea un mic antrepozit portuar, Rivoire își anglicizase numele în "Revere". Apollos a transmis meseria mai departe fiului său Paul. După moartea lui Apollos în
Paul Revere () [Corola-website/Science/321814_a_323143]
-
Biserica din Răpciuni, astăzi scufundată în apele Barajului de la Bicaz, sculptura ei fiind realizată de Filip Bocic, iar pictura de Nicolae Popovici-Lespezi, ambii din Iași. Biserica are un policandru de 420 kg, realizat prin contribuția preoților din raion de către meșterul argintar Gh. Damian din Târgu Neamț și unul mai mic realizat în Atelierele Patriarhiei și donat de către membrii Consiliului Parohial. Biserica a fost pictată în frescă după proiectul prof. univ. Victor Brătulescu, lucrările fiind executate între anii 1959-1960 de către pictorii Iosif
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
ar trebui, totuși, lăsate la școală. Înțeleg că unele dintre ele chiar vor să se căsătorească și vor să rămână pure până atunci, așa sunt crescute. Dar totuși, să fie lăsate la școală. Știu o fată dintr-o familie de argintari care s-a căsătorit la 16-17 ani, dar a continuat să meargă la școală. Acum e la facultate. Soțul ei nu și-a dorit și pentru el același lucru, dar a lăsat-o pe ea să urmeze drumul ăsta. Asta
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
multor tămăduiri ale celor bolnavi care alergau acolo"". Biserica Sfântul Ciprian sau Biserica Zlătari, situată în București, pe Calea Victoriei, între străzile Stavropoleos și Lipscani, construită la jumătatea secolului al XVII-lea, în timpul domniei lui Matei Basarab, de către "zlătari" (aurari sau argintari), adăpostește o raclă cu mâna dreaptă a Sfântului Sfințitului Mucenic Ciprian. Este un loc de pelerinaj pentru credincioșii care caută aici ajutor împotriva vrăjitoriei.
Ciprian și Iustina () [Corola-website/Science/316231_a_317560]
-
apărare. Haga a devenit oraș în 1795, pentru scurt timp, din 1798 existând din punct de vedere administrativ numai comune. Haga n-a avut timp să clădească ziduri de oraș. Chei ale „orașului” au fost făcute la repezeală de un argintar, fiind folosite de numai două ori. Ele au dispărut în cursul celui de-al Doilea Război Mondial. Conferințele de Pace din anii 1899 și 1907, încheiate cu "Acordul de la Haga" privind reglementarea războaielor pe uscat, au conferit așezării o importanță
Haga () [Corola-website/Science/296835_a_298164]
-
realizat după un scenariu scris în colaborare cu Șerban Velescu. Rolul principal a fost interpretat de Ștefan Iordache (Lai Cantacuzin), în timp ce restul distribuției era format din Sergiu Tudose (Irimie Ortac), Giony Popovici (ajutorul de primar Vasile Mazu), Florian Potra (generalul Argintar), Gabriela Baciu (Aglaie Argintar), Șoimița Lupu (Daria Mazu), Gabriel Costea (Emil Mazu), Corneliu Revent (doctorul Barboni), Cătălina Murgea (Frosa Barboni), Victoria Cociaș-Șerban (Amalia Mazu), Cornel Scripcaru (căpitanul Cataramă), Valentin Popescu (hingherul) ș.a. Filmul are o durată de 99 de minute
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
scris în colaborare cu Șerban Velescu. Rolul principal a fost interpretat de Ștefan Iordache (Lai Cantacuzin), în timp ce restul distribuției era format din Sergiu Tudose (Irimie Ortac), Giony Popovici (ajutorul de primar Vasile Mazu), Florian Potra (generalul Argintar), Gabriela Baciu (Aglaie Argintar), Șoimița Lupu (Daria Mazu), Gabriel Costea (Emil Mazu), Corneliu Revent (doctorul Barboni), Cătălina Murgea (Frosa Barboni), Victoria Cociaș-Șerban (Amalia Mazu), Cornel Scripcaru (căpitanul Cataramă), Valentin Popescu (hingherul) ș.a. Filmul are o durată de 99 de minute și a avut premiera
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
de la Costinești: premiul pentru interpretare masculină (Ștefan Iordache, pentru cele două roluri menționate mai sus), premiul pentru scenografie (Constantin Simionescu, Călin Papura, Petrică Veniamin), premiul pentru coloana sonoră (Sotir Caragața) și o mențiune de debut (Gabriela Baciu, pentru rolul Aglaie Argintar). Românul a fost dramatizat de Antoaneta Tănăsescu pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în octombrie 1983 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 106 minute în regia artistică a lui Cristian Munteanu. Distribuția a fost formată din Alexandru
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
Radiofonic, fiind realizat în octombrie 1983 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 106 minute în regia artistică a lui Cristian Munteanu. Distribuția a fost formată din Alexandru Repan (Lai Cantacuzin), Mirela Gorea (Daria Mazu), Gina Patrichi (Aglae Argintar), George Constantin (generalul), Dorina Lazăr (Frosa Barboni), Constantin Dinulescu (Rudi Barboni), Ștefan Mihăilescu-Brăila (Grigore Mazu), Corado Negreanu (maiorul Ortac), Dan Damian (căpitanul Cataramă), Nicolae Luchian-Botez (Matei Dumbrava), Mia Macri (bătrână), Dan Condurache (Emil Mazu), Mihai Mereuță (moș Iordache), Sorin Gheorghiu
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]