225 matches
-
Paris, str. Academiei, 41; Minovici, director al Curierului financiar, str. știrbei-Vodă, 10; Mirescu, D., profesor, str. Polonă, 5; Misail, G., avocat, str. Pompieri, 8; Misir, avocat, str. Fântânii, 12; Mitilineu, M., ministru rezident la Belgrad, str. Clemenței, 7; Miulescu, M., argintar, Calea Moșilor, 75; Moceanu, Gr., profesor de gimnastică, Calea Victoriei, 39; Moroianu, N., agent de schimb, Calea Călărași, 10; Müller, reprezentant al firmei „Printemps“ din Paris, Calea Victoriei, 39; Müller, C.H., proprietar, str. Luterană, 13; Muntureanu, arhitect, Calea Rahova, 8; Nacu, C.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la noi. În contact cu opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întreprinderi meșteșugărești datează de la începutul secolului al XVII-lea, când Melchisedec amintește morile de apă de pe Drăslăvăț. Începând cu secolul al XVIII-lea și, mai ales, către sfârșitul acestui secol, avem informații despre existența unui număr mare de meșteșugari (tăbăcari, argintari, ciobotari, potcovari, săpunari ș.a.), unii din ei fiind organizați în bresle. Tot atunci funcționa o „fabrică” de bere, asemănătoare cu „fabricile” de rachiu (velnițele) semnalate în Moldova, cu aproape un secol înainte, o salhana (măcelărie), unde se pregăteau preparate din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
publice) și viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau organizați pe bresle și se grupau cu prăvăliile lor pe diferite străzi cu o anumită specializare. Astfel, în apropierea bisericii Sf. Nicolae erau proprietarii de manufacturi, bogasierii (negustorii de textile), apoi saidacarii (argintarii), pescarii, băcanii. În deceniul trei al secolului al XIX-lea, în Moldova numărul negustorilor a crescut mult. După Iași, orașele cu cea mai intensă activitate de producție și comercială erau Botoșani, Galați, Dorohoi, Piatra, Roman, Bârlad, Tecuci ș.a. De asemenea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu velnițe), doi lipscani, doi negustori de vite (șufari). Din numărul total de 16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut (Fălciu) și în același an - 1825 -, își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și de alte ocupații, din care patru grădinari, un arendaș de moșii, 15 lucrători de pământ, trei ciobani (păstori), un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Împodobite cu mult gust și pline de originalitate, și Încărcate cu juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se văd brățări de filigrane și paftale, cu mare meșteșug lucrate de harnicile și măestrele mâini ale argintarilor și aurarilor aromâni olimpiani [...]. Mai nu se vede pe stradele Salonicului evreică care să nu aibă și ceva mătasă pe ea, măcar brâul, dacă nu poate mai mult. Evreicele bogate, Însă, sunt În toate zilele săptămânii Îmbrăcate În rochii de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prestațiile unui „neguțitor” evreu, care aducea „marfă scumpă” din Olanda : „poftind Domniia Mea a veni și alții, oricât de mulți neguțitori ca acești să se afle În țara această” <endnote id="(43, p. 157)"/>. Pentru prestația unui meseriaș evreu, David Argintarul, domnitorul Își manifesta satisfacția cu o formulă similară : „poftind Domnia Mea a veni și a să afla la orașul acesta orcâți de mulți oamini meșteri cu bun meșteșug” (193). Referindu- se la Înte meierea târgului moldovenesc Vlădeni, Într-un document
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(382, p. 391)"/>. Într-un recensământ al plătitorilor de impozite din „obștea ovreilor leșești [= așkenazi]”, realizat tot În București În perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
193)"/>. Uneori, În astfel de cazuri, sentimentele evreofobe se amestecau cu cele germanofile. În 1831, de pildă, Într-o carte despre Basarabia și Chișinău (Kyschneff), un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vând flori. - Cărămidarii (cărămizari) - tradițional se ocupau de confecționarea cărămizilor din lut nearse (chirpici). Ei provin din ursari, vătrași și rudari. - Fierarii - se ocupau cu prelucrarea fierului inclusiv cu feroneria și lăcătușeria, confecționau unelte din fier și potcoave de cai. - Argintarii - confecționau bijuterii, obiecte de uz casnic și obiecte religioase. De asemenea, unul dintre meșteșugurile tradiționale mai speciale practicate de romi este prelucrarea metalelor prețioase, aur și argint. - Spoitorii - pe vremuri se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal (ocupație
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
un text la altul. Detaliul etnografic, mai mult sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari. Armonizând cu indulgență națiile, perpetuând candide ori surprinzătoare meserii (Rustem Bostangiul, Ali din Balcic), tradiția istorisirii fabuloase, marcate de tabuuri lângă enigmatice fatalități (Hoți de cai, Arămarul din Küstenge
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
Prin expresia oglinzi din sticlă se înțelege sticlă care are una dintre fete este acoperită cu un strat de metal (în general argint sau uneori platina sau aluminiu), pentru a permite o reflexie clară și strălucitoare a imaginilor. În metodă argintarii se utilizează o soluție amoniacala de nitrat de argint cu apă (amestecata cu o soluție reducătoare pe bază de tartrat dublu de potasiu și de sodiu sau de zahar invertit). Acest amestec este turnat pe suprafața foarte bine curățata în
ANEXĂ nr. 70 din 5 ianuarie 2000 STICLA ŞI ARTICOLE DIN STICLA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166460_a_167789]
-
macarale, poduri rulante etc. sau chiar montate pe roți. Sunt, de asemenea, cuprinse aici oalele mici de turnare pentru topitorie, transportate sau manevrate manual cu ajutorul barelor cu articulații fixe de oală dar nu și simplele cupe manuale utilizate de către tinichigii, argintari etc. (poziția nr. 73.25 sau 73.26). C. - LINGOTIERELE Este vorba despre recipiente simple de forma variabilă, monoblocuri sau forme de două cochilii ce se asamblează, în care sunt turnate metalele topite pentru a le da, de exemplu, forma
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
obiecte de artă și podoaba prin prelucrarea metalului prețios; fixează și incrustează în metale prețioase sau comune pietre prețioase, sintetice sau din sticlă; prelucrează și confecționează obiecte de uz casnic, tacâmuri și obiecte de galanterie, după modele. Ocupații componente: 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu IV. 7.3.2. GRUPA MINORĂ 732 Olari, sticlari și lucrători asimilați
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
anchetator poliție 511307 animator socio-educativ 522001 anticar 347501 antrenor 612401 antrenor cabaline 122901 antrenor federație sportivă 347506 antrenor de fotbal profesionist 514301 antreprenor servicii funerare 612301 apicultor 732101 aplicator de detalii la produse din ceramică 915201 aprod 611201 arboricultor 731301 argintar 813111 argintător produse din sticlă 246001 arhiepiscop 246002 arhiereu vicar 214101 arhitect clădiri 214104 arhitect restaurări 214103 arhitect urbanism, peisagistica și amenajarea teritoriului 123701 arhitect șef 414101 arhivar 343208 arhivar notariat 343209 arhivar registrator (Curtea de Apel, tribunal, judecătorie) 243101
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
bază "7313 Giuvaergii și alți lucrători de precizie în metal și alte materiale" a fost completată conform anexei la ORDINUL nr. 1.211 din 21 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. Ocupații componente: 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu 731310 șlefuitor diamante naturale ----------- Ocupația "șlefuitor diamante naturale" a fost introdusă conform
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212724_a_214053]
-
la produse din ceramică 915201 aprod 347512 arbitru judecător sportiv ------------ Ocupația "arbitru judecător sportiv" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 334 din 18 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 611201 arboricultor 731301 argintar 813111 argintător produse din sticlă 244206 arheolog ------------- Ocupația "arheolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 14 din 14 ianuarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 25 ianuarie 2005. 246001 arhiepiscop 246002 arhiereu vicar 214101 arhitect clădiri
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212724_a_214053]
-
de bază "7313 Giuvaergii și alți lucrători de precizie în metal și alte materiale" a fost completată conform anexei la ORDINUL nr. 902 din 20 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. Ocupații componente: 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu 731310 șlefuitor diamante naturale ----------- Ocupația "șlefuitor diamante naturale" a fost introdusă conform
ANEXĂ din 17 aprilie 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212722_a_214051]
-
la produse din ceramică 915201 aprod 347512 arbitru judecător sportiv ------------ Ocupația "arbitru judecător sportiv" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 338 din 16 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 611201 arboricultor 731301 argintar 813111 argintător produse din sticlă 244206 arheolog ------------- Ocupația "arheolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 9 din 12 ianuarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 25 ianuarie 2005. 246001 arhiepiscop 246002 arhiereu vicar 214101 arhitect clădiri
ANEXĂ din 17 aprilie 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212722_a_214051]
-
de bază "7313 Giuvaergii și alți lucrători de precizie în metal și alte materiale" a fost completată conform anexei la ORDINUL nr. 902 din 20 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. Ocupații componente: 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu 731310 șlefuitor diamante naturale ----------- Ocupația "șlefuitor diamante naturale" a fost introdusă conform
ANEXĂ din 17 aprilie 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225407_a_226736]
-
la produse din ceramică 915201 aprod 347512 arbitru judecător sportiv ------------ Ocupația "arbitru judecător sportiv" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 338 din 16 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 611201 arboricultor 731301 argintar 813111 argintător produse din sticlă 244206 arheolog ------------- Ocupația "arheolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 9 din 12 ianuarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 25 ianuarie 2005. 246001 arhiepiscop 246002 arhiereu vicar 214101 arhitect clădiri
ANEXĂ din 17 aprilie 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225407_a_226736]
-
bază "7313 Giuvaergii și alți lucrători de precizie în metal și alte materiale" a fost completată conform anexei la ORDINUL nr. 1.211 din 21 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. Ocupații componente: 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu 731310 șlefuitor diamante naturale ----------- Ocupația "șlefuitor diamante naturale" a fost introdusă conform
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225409_a_226738]
-
la produse din ceramică 915201 aprod 347512 arbitru judecător sportiv ------------ Ocupația "arbitru judecător sportiv" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 334 din 18 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 611201 arboricultor 731301 argintar 813111 argintător produse din sticlă 244206 arheolog ------------- Ocupația "arheolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 14 din 14 ianuarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 25 ianuarie 2005. 246001 arhiepiscop 246002 arhiereu vicar 214101 arhitect clădiri
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225409_a_226738]
-
bază "7313 Giuvaergii și alți lucrători de precizie în metal și alte materiale" a fost completată conform anexei la ORDINUL nr. 1.211 din 21 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. Ocupații componente: 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu 731310 șlefuitor diamante naturale ----------- Ocupația "șlefuitor diamante naturale" a fost introdusă conform
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202042_a_203371]
-
la produse din ceramică 915201 aprod 347512 arbitru judecător sportiv ------------ Ocupația "arbitru judecător sportiv" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 334 din 18 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 611201 arboricultor 731301 argintar 813111 argintător produse din sticlă 244206 arheolog ------------- Ocupația "arheolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 14 din 14 ianuarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 25 ianuarie 2005. 246001 arhiepiscop 246002 arhiereu vicar 214101 arhitect clădiri
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202042_a_203371]