250 matches
-
prin preajma stadionului, pe străduța din stânga, ori pe ulicioara din dreapta, sau pe următoarea la rând, chiar după colț...! Rămâneți cu bine și mergeți în pace, mai departe, prieteni! Aveți grijă! Dumnezeu închide o ușă, dar vă deschide o fereastră. Drum bun, argonauților! Mă voi întoarce printre voi, la timpul și la locul potrivit, rostește Îngerul. Cu mânuța copilașului înduioșător de golaș și de blond, în palma sa și cu marile aripi de pasăre pliate, Arhanghelul psiho-pomp pornește în josul căii luminate a giorno
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Odesa (două nopți și o zi), nu ne vom opri în nici un port. Și n-aș vrea să mă lamentez continuu până atunci. Dacă reușesc să-mi păstrez calmul, mă voi scuti de constatări dezagreabile. Am bovarizat destul pe tema "argonauților" plecați în căutarea "lînii de aur" și ar fi penibil să descopăr că, pe un vapor modern, nu pe o biată corabie cu pânză zdrențuită de vânt, eu stau speriat. Dar ce-a fost asta? Am căzut, parcă, într-un
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cheltuită cumva. Așa se face, poate, că, deși are în urmă doar câteva secole, America și-a făurit un "vis american". Pe când noi... Care e visul europeanului? Există, oare, unul anume? Nu cred. Cândva, în "Lumea Veche", au fost niște argonauți care au căutat "lîna de aur". După aceea, cam toate aventurile europene au eșuat în crimă. Practic, fiecare piatră de la temelia Europei e mânjită de sânge. Sângele lui Socrate. Sângele martirilor creștini. Sângele lui Seneca. Sângele lui Giordano Bruno. Europa
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
darul monologului interior - în câteva dintre bulele care se desfac în jurul său, dilemele cățelului devin accesibile cititorului care știe că totul este posibil în spațiul de dincolo de oglindă. Recitind textele lui Hergé, o undă melancolică m-a purtat către robustul argonaut Patrocle, gardianul Lizucăi din peripețiile Dumbrăvii minunate. În cele din urmă, nu este nevoie să fii un om pentru a aduce lumină în jurul tău, iar simbioza dintre Tintin și Milou este reverența pe care Hergé o face acelor căței fără de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Welles o va face adaptând pentru radio textul lui Wells. Familiaritatea cu noi forme de viață nu este neapărat liniștitoare, iar din această ambiguitate antropologică se hrănește suspansul planetar pe care îl vor exploata paraliteratura și proza grafică. Este ca și cum argonauții ar fi continuați de acești trimiși ai speciei umane, navigând, temerar, pe o mare dominată de cețuri și primejdii. Pe acest drum ce duce de la Flash Gordon la proza grafică belgo-franceză, un text devine reperul-cheie și punctul în care debutează
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
poate înlătura domnia lui Sectan. Doar aparent naivă în articulațiile sale, proza grafică din Luc Orient deține aceeași capacitate de comunicare și fascinație recognoscibilă în mediul cinematografic. Luc Orient este succesorul arhetipului eroului civilizator și creator de lumi. Ca și Argonauții, el este animat de vocația depășirii limitelor cunoscutului. Aventurile sale sunt și ocazia de a flutura, pe Terango, steagul libertății ca virtute prin excelența umană și salvatoare. Oamenii din Luc Orient sunt exponenții unui umanism ce se opune, fără echivoc
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mai poate opri acum să iasă din visul în care s-a adâncit, spre a regăsi cărarea pierdută spre pensiunea Morfeu. Ca și în Caraibe ori Brazilia, visul este mediul în care marinarul fără de flotă se mișcă cu naturalețea unui argonaut. Trezirea la viață nu înlătură sentimentul de comuniune cu teritoriul tainelor. În fine, întâlnirea lui Steiner și Corto cu Hermann Hesse se produce. Ca de atâtea ori, la capătul viselor Corto pare incapabil să își mai aducă aminte de ceva
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
specific lui Pratt. Ca și Corto Maltese, seria organizată în jurul lui Koinski este constituită din succesiunea de nuvele ce sunt tot atâtea întâlniri miraculoase în deșert. Koinski este, în termenii pe care Pratt însuși poate i-ar fi preferat, un argonaut ce are ocazia de a naviga pe acest ocean al unei lumi care se pregătește să moară. Pelerinajul lui este unul care evocă faptele de glorie ale eroilor antici. Semizeul modern cu alură de detectiv american din specia lui Marlowe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Povești despre răz boi, moarte, păcat și redempțiune, poveștile lui Ernie Pike sunt povești despre om și tribulațiile sale. Tropicul Capricornului Africa și Caraibele sunt pentru Hugo Pratt placenta din care se nasc visele sale. Corto Maltese și Koinski, doi dintre argonauții ce cutreieră mările de uscat și de ape ale lui Pratt, sunt atrași magnetic de acest spațiu ce unește deșertul somalez, Africa de Est britanică și insulele din Atlantic, pregătind intrarea către Brazilia tuturor misterelor. Cartografia lui Pratt se naște
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cu mitologia culturii populare, atât de apropiată de fantezia onirică pe care o experimentează The Beatles în Yellow submarine. Arta lui Manara (un Manara simbolic legat de Federico Fellini prin proiectul unei pelicule niciodată realizate) produce, prin Giuseppe Bergman, un argonaut pentru care substanțele halucinatorii sunt poarta deschisă către tărâmul fanteziei emancipate de cenzura supraeului. Există, în imagistica lui Manara, vitalitatea alimentată de L.S.D. a vârtejului cu care se deschide Apocalypse now al lui Coppola. Banda desenată este mediul ideal spre
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
calme și nesfârșite, bucuria de a întârzia între retortele și firele alchimice care îi împânzeau camerele. Închis în universul său etanș ca o monadă, separat de cei din jurul său prin auzul ce devenea din ce în ce mai șubred cu fiecare an, Tournesol era argonautul pentru care nici o formulă chimică nu este prea îndepărtată sau absconsă, iar viața se măsoară în ceasurile care dau naștere invențiilor trăsnite de care pot face haz doar cei care nu înțeleg măreția experimentală a științei. Sunetul fericirii lui Tournesol
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
aceea, pe o altă latură, cred că pe cea dinspre nord-vest, ne arăta Însemnele Lânii de Aur. Nu m-am putut abține să nu gândesc la subtilul joc de alianțe ce unea Jaretiera cu Lâna de Aur, pe aceasta cu Argonauții, pe Argonauți cu Graalul, Graalul cu Templierii. Îmi aminteam de fabulațiile lui Ardenti și de unele pagini găsite prin manuscrisele diabolicilor... Am avut o tresărire când ghidul nostru ne-a dus să vizităm o sală secundară, cu tavanul strâns În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
o altă latură, cred că pe cea dinspre nord-vest, ne arăta Însemnele Lânii de Aur. Nu m-am putut abține să nu gândesc la subtilul joc de alianțe ce unea Jaretiera cu Lâna de Aur, pe aceasta cu Argonauții, pe Argonauți cu Graalul, Graalul cu Templierii. Îmi aminteam de fabulațiile lui Ardenti și de unele pagini găsite prin manuscrisele diabolicilor... Am avut o tresărire când ghidul nostru ne-a dus să vizităm o sală secundară, cu tavanul strâns În câteva chei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Robert K. (1972), „Influența cercetării empirice asupra teoriei sociologice”, în Cunoașterea faptului social, seria Teorie și metodă în științele sociale, vol. VIII, Editura Politică, București. Mihu, Achim (1992), Introducere în sociologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Mihu, Achim (1996), Sociologia dreptului, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Miller, D., Turnball, W., McFarland, C. (1989), „When a coincidence is suspicious: The role of mental simulation”, Journal of Personality and Social Psychology, 57. Mohr, Lawrence B. (1990), Understanding Significance Testing, Sage Publications, Newbury Park- Londra - New Delhi. Moser
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Funcțiile familiei Concentrare pe protecția grupului de rudenie ca întreg (neam) Specializate pentru a oferi un mediu de siguranță creșterii copiilor și suport emoțional membrilor familiei conjugale 7. Structura Extinsă Nucleară Sursa: Petru Iluț: Familia. Cunoaștere și asistență, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 1995, p.120 Pattern-urile rezidenței. Cele mai multe cupluri proaspăt căsătorite din România ar prefera să își stabilească propria lor reședință departe de controlul și supravegherea părinților. Sociologii folosesc termenul de neolocal referitor la un pattern al rezidenței în care cuplurile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
to My Senses, New Brunswick, NJ: Transaction Horton, P. B., Leslie, G. R., Larson, R. F., Horton, R. L. (1997) The Sociology of Social Problems, Prentice Hall, Twelfth Edition, New Jersey Iluț, P. (1995) Familia. Cunoaștere și asistență, Cluj-Napoca, Editura Argonaut Iluț, P. (1997) Abordarea calitativă a socioumanului, Iași, Polirom Iluț, P. (2000) Iluzia localismului și localizarea iluziei, Iași, Polirom Ionescu, I. I. (1997) Sociologia școlii, Iași, Polirom Janowitz, M. (1972) The Professional Soldier. A Social and Political Portrait, New York, London
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
părinți b) aflați în conflict cu legea penală c) handicapați fizic. BIBLIOGRAFIE I. Manuale, cursuri, articole: 1) Albu Ioan, Căsătoria în dreptul român, Edit. Dacia, Cluj-Napoca,1988. 2) Albu Ioan, Dreptul Familiei, E.D.P. București 1975. 3) Banciu Maria, Dreptul familiei, Edit. Argonaut; Cluj-Napoca,1998. 4) Balahur Doina, Protectia dreptului copilului ca principiu al asistentei sociale, Edit. ALL BECK, 2001, Bucuresti. 5) Declarația Universală a Drepturilor Omului. 6) Diaconu C.A., Propuneri de lege ferenda privind reglementarea relațiilor de familie într-un stat
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și variatele aspecte ale problemei enunțate, a se vedea, I.P.Filipescu, Tratat.. 1998; de asemenea, Ministerul Justiției, Legislația familiei și practica judiciară în materie, București, 1987, p.271-364; Maria Banciu, Dreptul familiei. Teorie și practică. ediție rev. și adăugită, Edit. "Argonaut", Cluj-Napoca, 1998, p.38-104. 34 Vezi și, Maria Banciu, op.cit., p.38 și urm. 35 Vezi, T.R. Popescu, op.cit., vol.I, p.149-156; de asemenea, Maria Harbădă, Dreptul familiei si starea civila, Edit. Univ. "Al. I. Cuza", Iași, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a jocului prezenței și al absenței. Cu adevărat șocantă e absența memoriei din orice autoportret compus În scris. Ca Într-un blestem, autorul trebuie s-o ia mereu de la capăt, ca și cum s-ar afla pe o fantasmatică, ireală corabie a argonauților: adăugind mereu câte o piesă nouă, el schimbă În Întregime vechiul vas, dar fără să fie obligat să-i schimbe și numele. Această permanentă, obstinată substituire a nuanțelor e tocmai ceea ce conferă autoportretului din jurnalul intim șansa existenței de sine
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
licăre încă în zdrențe răzlețe “. Despre ce înseamnă să fii etnograf ,,A fi etnograf presupune o dragoste nețărmurită asupra sîmțîrii străvechi a poporului adevărat, dublul autor al Dăinuirilor... Eugenia și Costache Buraga pornesc pe urmele cuvintelor cu pasiunea și credința argonauților, convinși că trebuie să afle lîna de aur, sorgintea, începutul. Periplul are de cele mai multe ori, dimensiunea și imprevizibilul unei veritabile aventuri, ale unor aventuri în cuvînt.Dispariția unor cuvinte, înlocuirea (adesea nejustificată) a unora cu altele, disoluția unor sensuri și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
te iubesc, / te cunosc"". Altfel decât Labiș, autorul Poemului de purpură sacralizează Moartea și viața căprioarei, invocând "trupul mistic al animalului / veșnica lui viețuire; / trupul mistic al animalului / văzul mirosul auzul pădurea // Anima mundi". În alt context, niște ciudați navigatori (Argonauții), dematerializați, spectrali, vâslesc pe cer, printre astre. III Contrar impresiei de stil vorbit, poezia lui Mihai Ursachi, elaborată, organizată cu grijă și trasă în esențe, urmează alte norme decât cele ale oralității. Simulând ușurătatea și practicând consecvent deriziunea, autorul Poemului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
A., „Rezistența armată anticomunistă din România”, Arhivele Totalitarismului, București, VII, nr. 22-23/1995. Brossat, A., Combe, S., Potel, Jean Yves, Szurek, Jean Charles, A l’Est la mémoire retrouvée, La Découverte, Paris, 1990. Budeancă, C., Rezistența armată anticomunistă din România, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Călin-Bodea, Cornelia, Folclorul rezistenței anticomuniste, Studium, Cluj-Napoca, 1999. Ciuceanu, Radu, Mișcarea națională de rezistență din Oltenia, 1947-1949, București, 2001. Ciuceanu, Radu, Roske, Octavian, Troncotă, Cristian, Începuturile mișcării de rezistență În România, 2 vol., Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Clujeană, Cluj-Napoca, 2005, pp. 110-133. Neculau, Adrian, Memoria pierdută, Polirom, Iași, 1999. Nolte, E., „Un passé qui ne veut pas passer”, În Devant l’histoire, Cerf, Paris, 1988. Orga, V., Premise În rezistența anticomunistă din Apuseni. Studii de istorie orală, Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Passerini, Luisa, „Introduction”, În Luisa Passerini (ed.), Memory and Totalitarianism, Oxford University Press, New York, 1992. Pica, Victor Ioan, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, Arhipelag, Târgu-Mureș, 1993. Popescu, Aurelian (coord.), Poezia În cătușe, Omniscop, Craiova, 1995. Portelli, A., The
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
and Other Stories: Form and Meaning in Oral History, State University New York Press, Albany, 1991. Radosav, Doru, „Petre a Icoanei. Travesti și clandestinitate În mișcarea de rezistență anticomunistă”, În Doru Radosav (coord.), Rezistența anticomunistă din Apuseni. Studii de istorie orală, Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Roske, Octavian, „Colectivizarea agriculturii În 1949-1962”, Arhivele Totalitarismului, an I, 1/1993. Russo, H., Un passé qui ne passe pas, Fayard, Paris, 1994. Silveanu, I., Cărările speranței. Destine ale rezistenței anticomuniste din Banat, Marineasa, Timișoara, 1998. Sima, Horia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
State Socialism, School of American Research Press, Santa Fe, 1999. *** Bande, bandiți și eroi. Grupurile de rezistență și Securitatea. 1948-1968, Editura Enciclopedică, București, 2003. *** Rezistența anticomunistă din România. Grupul Teodor șușman. 1948-1958. Mărturii, Institutul de Istorie Orală al Universității „Babeș-Bolyai”, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Dorin Dobrincutc "Dorin Dobrincu" Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962)tc "Colectivizarea agriculturii Și represiunea Împotriva ȚĂrănimii din România (1949‑1962)" Istoria reală a colectivizării agriculturii a fost vreme de decenii În România unul dintre
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]