999 matches
-
Sarău); acesta are sensul "bolnav", de la care se poate imagina ușor o extindere negativă. De fapt, a existat ipoteza că țigănescul nasvalo ar fi chiar sursa mai vechiului nasol (adjectiv, substantiv, adverb), care s-a răspîndit destul de mult, depășind sfera argoului și constituindu-și o familie lexicală deloc neglijabilă (a nasoli, nasoleală, nasulie etc.). Ipoteza îi aparține lui Al. Graur, primul care a scris, în anii '30, despre cuvintele țigănești care stau la baza unor termeni argotici românești. Schimbările fonetice pe
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
lungi ca acestea să se poată observa bine). E interesant cum - sub presiunea rimei, dar de fapt a întregului edificiu retoric - relatarea ororii cotidiene se structurează într-un alt cod. Limbajul banalității, cel tehnic-medical ori al detaliilor juridice, cel "indecent", argoul și limbajul juvenil cel mai recent se asociază, într-o demonstrație de plurilingvism, cu farmecul erudiției. Virtuozitatea tehnică este esențială: punerea textelor colocvial-argotizante în ritmuri ternare, prin excelență culte și muzicale (alternanță subtilă de dactil, amfibrah, anapest) conferă o distanță
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
Rodica Zafiu Faptul de a folosi pentru a desemna activitățile ilegale termeni generici rezervați de obicei ocupațiilor legale e un fenomen larg răspîndit, care se regăsește în mai multe argouri. Ceea ce poate să apară ca un eufemism sau ca o extindere semantică e în fond rezultatul unei simple schimbări de perspectivă. Termeni ca școală, meserie, ucenic etc. au acoperire și relevanță, din interior, din punctul de vedere al vorbitorilor de
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
Ceea ce poate să apară ca un eufemism sau ca o extindere semantică e în fond rezultatul unei simple schimbări de perspectivă. Termeni ca școală, meserie, ucenic etc. au acoperire și relevanță, din interior, din punctul de vedere al vorbitorilor de argou, chiar cînd se referă la tehnicile furtului, înșelătoriei etc.: deprinse și exersate cu mai multă sau mai puțină abilitate. în multe argouri, inclusiv în cel românesc, verbe de tipul a lucra sau a opera se folosesc curent pentru activitățile mediului
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
ca școală, meserie, ucenic etc. au acoperire și relevanță, din interior, din punctul de vedere al vorbitorilor de argou, chiar cînd se referă la tehnicile furtului, înșelătoriei etc.: deprinse și exersate cu mai multă sau mai puțină abilitate. în multe argouri, inclusiv în cel românesc, verbe de tipul a lucra sau a opera se folosesc curent pentru activitățile mediului interlop. în acest cadru general de-a dreptul banal merită totuși să fie consemnat un detaliu contextual, reflectînd ceea ce ar putea reprezenta
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
cel românesc, verbe de tipul a lucra sau a opera se folosesc curent pentru activitățile mediului interlop. în acest cadru general de-a dreptul banal merită totuși să fie consemnat un detaliu contextual, reflectînd ceea ce ar putea reprezenta păstrarea în argoul românesc actual, prin termeni marcați de distanță ironică, a unui ecou al limbajului oficial din deceniile trecute, a unui rest din propaganda muncii și a economiei centralizate din regimul totalitar. Pentru a desemna generic activitatea prostituatelor, cuvîntul cel mai frecvent
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
și mînz e o metaforă pentru vîrsta imatură). Un autor își povestește experiența de deținut începută la penitenciatrul pentru minori: "M-au băgat într-o cameră cu bididii" (Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994: 39). în dicționarele mai noi de argou - Nina Croitoru Bobârniche 1996, Anca Volceanov și George Volceanov 1998 - cuvîntul apare cu înțelesul de "tînăr" și cu alte specializări care nu sînt însă deloc departe de sensul principal: "deținut nou-venit în penitenciar"; "infractor aflat la prima condamnare"; "hoț începător
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
e "bidiviu"". Un înțeles aparte, pe care substantivul îl are mai ales la plural, e cel de "zaruri măsluite ca să cadă pe numerele mici". Evoluția semantică nu e deloc absurdă, dacă ținem cont de faptul că zarurile sunt denumite în argou, prin metaforă, cai - iar ideea de număr mic se asociază ușor cu aceea a vîrstei tinere. E vorba probabil de mișcarea rapidă, de "alergarea" zarurilor aruncate în joc. Imaginea se poate reconstitui datorită textului memorialistic din care am citat deja
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
Zafiu Între definițiile cuvintelor argotice din diverse glosare de specialitate apar adesea deosebiri, uneori substanțiale; etimologiile incerte și oscilațiile uzului complică și mai mult analiza semantică a unor asemenea termeni. Unul dintre ei e panacot, cuvînt înregistrat în dicționarul de argou al Ninei Croitoru-Bobârniche (1996), ca substantiv neutru, cu două sensuri: 1) "mijloc de transport (tramvai, troleibuz, autobuz etc.)" și 2) "înghesuială, aglomerație"; la acestea se adaugă două expresii - a da un panacot "a fura din buzunare" și l-a pus
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
expresii - a da un panacot "a fura din buzunare" și l-a pus la panacot "l-a urmărit pînă într-un loc aglomerat", precum și două derivate: a panacota "a fura din buzunare" și panacotist "hoț de buzunare". în dicționarul de argou al Ancăi și al lui George Volceanov (1998) sînt reluate unele dintre sensurile citate, dar apar și forme mai bizare: un substantiv cu singularul panacota și pluralul panacoturi (cu indicația - probabil eroare de tipar - masculin) este explicat ca: "înghesuială, aglomerație
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
singular panacotesc (forma corespunde însă unui verb de conjugarea a IV-a, a panacoti). Sensul de "furt" era deja atestat într-un interviu mai vechi, cu Ioan Moldovan, "procuror criminalist la Procuratura locală Zalău, jud. Sălaj": ""Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!" (în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4); cel de "portofel" e prezent în mai multe surse jurnalistice relativ recente: "Panacot este portofelul. Cel care lucrează la panacoate este un șuț care fură portofele" (România liberă, 891, 1993
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
o dată cu totul (lumea, cartea...) pe care-l elucidează, căruia îi slujește drept principiu unificator.' Acesta nu este un limbaj teoretic, este o bîjbîire critico-poetică a absolutului literaturii. Sintagme precum 'operă demiurgică și scriere de sine totodată' fac parte dintr-un argou critic găunos. Înțelegem doar că lui Nicolae Bârna i-a plăcut Orbitor și cam atît ' motivul acestei 'plăceri' este încriptat într-un discurs fără cap și coadă: Această plăcere e suscitată de seva fluidă și extrem de trofică pentru (pentru imaginație
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
cei patru folosesc procedeul cu generozitate. La Ion Stanomir parafraza se transformă într-un ciudat stil indirect liber - autorul își afișează sarcasmul folosind sintagme întregi din retorica specifică epocii. O mișcare simpatică, dar care, generalizată, se transformă într-un adevărat argou critic. La Paul Cernat sau la Angelo Mitchievici, parafraza ajută la "analiza pe text", altă practică abuzată din plin de autorii noștri. Identificarea ironiei din parafrază devine iarăși un "sport" destul de obositor pentru cititori. "Analiza pe text" aduce cu sine
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
alungare ("pleacă! marș de-aici! șterge-o"), ca și conservarea acestei valori în verbul a sictiri și în expresia a da cu sictir. De mai multă vreme, totuși, și alte sensuri sînt curente în limbajul familiar. Le înregistrează Dicționarul de argou al limbii române (1996) al Ninei Croitoru Bobârniche, unde a avea sictir e glosat ca "a fi supărat, a avea o stare depresivă" (formulare cam comică), iar sictirit înseamnă "supărat, plictisit, enervat". în Dicționarul de argou și expresii familiare al
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
Le înregistrează Dicționarul de argou al limbii române (1996) al Ninei Croitoru Bobârniche, unde a avea sictir e glosat ca "a fi supărat, a avea o stare depresivă" (formulare cam comică), iar sictirit înseamnă "supărat, plictisit, enervat". în Dicționarul de argou și expresii familiare al limbii române (1998) de Anca Volceanov și George Volceanov, sictir (neutru, cu plural în -uri) e definit ca "stare de lehamite", a se sictiri are sensul "a se supăra, a se enerva", iar sictireală este "plictis
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
grijă ferită de "neologism": singurele cuvinte ceva mai noi (dar nu din sfera cultă) sînt postaș și lampă. La stratul manierist arhaizant, care a fost de atîtea ori observat de comentatori, variația stilistică cea mai pregnantă e adusă ulterior de argou - deci tot de o sursă predominant internă.
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
poate fi proclamată o dominantă fără o discuție atentă a fenomenului "cenaclier", fără stabilirea exactă a contextului. "Teoria" poate intra și într-un joc al complexului "maturizării" scriitorului opzecist. "Teoria" este mai mult o emblemă de castă, ea furniza un argou acelei societăți subterane de care vorbeam. Multe dintre "textele teoretice" ale optzeciștilor eșuează repede în manifest, în program. Două lucruri foarte diferite. Și o discuție amplă, pe care Bodiu o "sare" în virtutea unui "de la sine înțeles". Revenind la tonul "doctoral
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
bucur că ai reținut, era un răstimp frumos, programat-aventuros, era și vîrsta, evident, era și pariul nostru în a ne provoca în aventură. Strada era mereu spectacol tentant și fiecare avea stilul lui, inconfundabil, de a... acroșa, ca să vorbesc în argoul lui Matisse, Cézanne... Și-al lui Mitterrand... Nu, te rog, să nu revenim la numele ăsta, cu totul întîmplător ivit în discuția noastră. De-acord. Într-o pagină de-a mea am și fixat, nu metaforic, ci foarte exact, realist
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
de a folosi "dezagreabilul ca mijloc de întărire". Aceeași tendință se reflectă de fapt și în evoluția semantică a adjectivului (de origine participială) supărat. Dicționarul de cuvinte recente (ed. a II-a) al Floricăi Dimitrescu înregistrează sintagma muzică supărată, din argoul tinerilor, ilustrând-o cu un enunț oral și cu un citat din revista 22, din 1994; referirea la o "muzică dură" poate sugera o explicație a evoluției semantice, plasabilă totuși în contextul mai larg al negativului expresiv (grozav, teribil, "groaznic
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
a conjuncțiilor, greșelilor și tendințelor speciale legate de substantiv, pronume, verb, adverb; anumitor tipuri de construcții defectuoase ale frazei), apoi de o parte lexicală, care cuprinde fenomene semantice și stilistice (situații de incompatibilitate semantică, folosirea neologismelor, cultisme, arhaisme, elemente de argou și de vorbire familiară, derivate, clișee). În noua ediție se adaugă o scurtă secțiune de ortoepie, iar capitolul final de sinteză, intitulat Limba română actuală, e mult amplificat. Complexitatea fenomenelor, chiar dintr-o perioadă relativ scurtă, de doar trei decenii
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
eu, toată viața ai fost o alumeuză, iar recent în filozofie!" Mare ordinărie! Dar așa erau ei. Își aruncau uneori unul altuia vorbe despre care ai fi crezut că i-ar fi făcut dușmani pe viață. Nichitici care nu cunoștea argoul, o întrebase "ce-i aia"; iar buna lui soție de-o viață îi răspunsese "o sticlă de lampă cu gaz". Între Praxiteea și Brummer existau relații ce depășeau o prietenie obișnuită. Un medic ar fi putut spune că se psihanalizau
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
tipărit, fiind, imediat, topit. Edițiile critice de pînă spre 1955-1965 erau impecabile filologic, dar aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Și acesta, uneori, amputat prin acele blestemate croșete drepte (În argoul editorial de atunci astfel de pagini erau numite "text croșetat".) Și la despărțămîntul istoriografie literară m-am izbit de stupidele rigori ale cenzurii, cîteodată prin anii șaptezeci, la cîte un volum de corespondență căpătam viza de imprimare pe nota unei
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
continuă să fie productive în registrul popular și colocvial-argotic (a fraieri, a tromboni; a blătui, a șmenui, a șpăgui, a țepui). Aminteam atunci și de apariția unui destul de surprinzător a drincui, cu sensul "a bea", probabil preluat și adaptat de argoul tinerilor din engl. to drink. Un alt sufix aparent marginal care întărește tipul de conjugare în -i este -ăi, adăugat tot unor elemente de origine străină. De fapt, se poate vorbi chiar de o serie derivativă a formațiilor în -ui
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
O recunoaștere, nu o cunoaștere (inițiere) în substanță. De aici propensiunea intertextualității spre ceea ce reprezintă o ocolire a lirismului direct, de nu chiar o subversiune la adresa lui. Sunt utilizate tramele epice, descripțiile stăruitoare, prozaismele, limbajele sfidător apoetice (termenii științifici, tehnici, de argou etc.)". Considerații teoretice la fel de revelatoare există în numeroase alte texte "analitice". Gheorghe Grigurcu nu face parada de concepția să despre poezie, socotind-o doar un instrument de investigare că oricare altul. El este însă un teoretician strălucit, cum puțini avem
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
i-a astîmpărat pe improvizații propagandiști ce făceau spume la gură în Hală, în lumea pestriță a tarabelor. Unde era și pegra, și lumea curățică a tîrgului. Electoratul carevasăzică. Un an dacă nu doi, energumeni congestivi au spurcat, în cunoscutul argou al agitatorilor (și organizatorilor colectivi) Convenția și Președinția. Brusc, la gestul marelui prestidigitator, toți au dispărut. Alegerile au fost cîștigate, gata, agitatorii nu mai aveau nici o treabă în Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam. A dispărut și
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]