176 matches
-
orizontul pretins „autonom” al esteticii. Lumea care stă înaintea ochilor noștri este, inevitabil, o lume a imaginii. Ea se adresează, în egală măsură, la ceea ce Platon considera că este „ochiul interior”. Derulajul continuu al imaginilor în orizontul „roiului de galaxii Argus” este tot o poveste, un mit cotidianizat. Inducând exemplarități, imaginea „educă” axiologic cetățeanul, care rămâne pentru spațiul politicului o țintă. Electoratul judecă prestația politică prin raportare la anumite repere preluate din orizontul de verosimilități plasate de administratorii câmpului mediatic al
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o lege buclucașă și o opoziție dezorientată”; „Bugetul municipiului Cernăuți și soarta funcționarilor săi” etc. În Crainicul Bucovinei, 1931-1932 au apărut semnăturile: N. Iorga, Sandu Plavic, Th. Andronic, A. Tomșa, Gh. Culei, V.N. Florescu, dar și nume ca acestea: Țepeș, Argus, Sever, D.P., A.B., A.O., M.N., A.T.A., PAN și altele. Promovând ideea revistei Gândirea, condusă de Nichifor Crainic, de a crea o organizație a tuturor artiștilor români care, sub denumirea de Liga artelor, în baza unui program
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
este angajat la Gazeta Bucovinei ca foiletonist și lucrează aici între anii 1891-1893 și 18951896. Când apare Patria, în 1897, scrie aici foiletoane politice. După 1900 colaborează la Timpul și la ziarul Deșteptarea din Cernăuți. A semnat și cu pseudonime: Argus, Amsis, Augural, Alma, Brutus, Catos, Coriolan, Mucenicul ș.a. A scris cu ironie și fantezie, cu umor, sarcasm și causticitate, alteori aluziv, parodiind tonurile, anecdotic, un foileton literarpolitic de ținută intelectuală. * Gazeta Bucovinei Gazeta Bucovinei apare duminică 7 decembrie 1924 la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
n.n.) etc. La toate acestea adăugăm răfuielile gazetărești cu cei de la Glasul Bucovinei, Crainicul Bucovinei, Informatorul Bucovinei, Timpul etc. În Luptătorul semnează preponderent Eugen Popovici - directorul, mai rar Constantin Vicol, Ion Bucovineanul, Dori Popovici, mai adesea: Deponent, dr.Ax, dr. Argus, ABY, Il, iar adesea materialele apar fără semnătură, dar mereu cu acuzări, chemând la luptă. De aici și întreruperile sale de activitate. Timp de șase luni înainte de 12 iunie 1932, ca apoi de la 17 iulie la 16 octombrie 1932 să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
obsesivă. În acest context, tabloul devine emblema ambianței de calm și ritm lent al existenței, ce domină acest prim volum. De altfel, construcția dihotomică a universului romanesc se devoalează explicit în poemul filosofic Mondo Cane. Într-un intermezzo suprarealist, câinele Argus clamează dragostea lui pentru Eromanga, "recitându-i" poemul filosofic pe care l-a compus. Cuplul canin reduplică perechea Antiapa-Felicia, în timp ce structura poemului repetă structura romanului Lumea în două zile. Este vorba, îi explică Argus Eromangăi, de un poem în două
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Cane. Într-un intermezzo suprarealist, câinele Argus clamează dragostea lui pentru Eromanga, "recitându-i" poemul filosofic pe care l-a compus. Cuplul canin reduplică perechea Antiapa-Felicia, în timp ce structura poemului repetă structura romanului Lumea în două zile. Este vorba, îi explică Argus Eromangăi, de un poem în două secțiuni: Domestica și Infernalia. Poemul meu filozofic intitulat Mondo Cane cuprinde după cum ți-am mai spus două părți: prima parte, numită Domestica, se ocupă de lucrurile calme, sigure, caraghioase dar lipsite de primejdie pe
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
le obțină colaborarea pentru R.l., de multe ori în afara oricăror considerente politice. I.L. Caragiale, sub pseudonimul Luca, scrie cronici dramatice. Proză și versuri, cronici literare și dramatice, articole de atitudine politică și note bibliografice publică B. Delavrancea (semnând cu pseudonimele Argus, Barbu, Fra Dolce, Ignota, Minuzio, Sugra, Un visător), Duiliu Zamfirescu (Don Asturio, Crai nou & Comp, Don Lorenzo, Don Padil, Duna, Rienzi, Zadic), Al. Vlahuță (Ave, Jehovah), Al. Macedonski (Luciliu). Cu beletristică sunt prezenți și C. Bolliac, B.P. Hasdeu, V.A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
Șerban Cioculescu, „Maidanul cu dragoste”, ADV, 1933, 15 138; Papadima, Creatorii, 344-351; Adrian Maniu, Pe maidanul cu dragoste, U, 1933, 119; Al. Robot, Un roman al periferiei, RP, 1933, 4 572; Baltazar, Evocări, 239-249; Camil Petrescu, „Idolul și Ion Anapoda”, „Argus”, 1934, 6 512; Șerban Cioculescu, „Sfânta mare nerușinare”, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ulysse, 295-300; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 249-250, 373-374; Sebastian, Jurnal, 545-548; Munteano, Panorama, 239-240; Ivașcu, Confruntări, III, 42-43; Radu Boureanu, Funia de nisip, București, 1972, 311-317; Ieronim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
ADV, 1936, 16 034; Streinu, Pagini, V, 221-223; Radu Boureanu, O piesă originală, „Spectator”, 1945, 94; Lascăr Sebastian, „Furtună în Olimp”, „Gazeta familiei”, 1946, 2; Șerban Cioculescu, „Furtună în Olimp”, „Semnalul”, 1946, 1 332; Paul B. Marian, „Furtună în Olimp”, „Argus”, 1946, 9 968; Silvian Iosifescu, „Când înfloresc anemonele”, CNT, 1948, 85; Radu Beligan, Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
la care participam, în blocul unde locuiam, cu sprijinul "vigilenței vecinilor", în străinătate, la misiunile diplomatice unde am fost trimis, în deplasările externe... Se crease, "din grija față de om", o jivină rezultată din contopirea a doi monștri ai mitologiei antice, Argus, cel cu 100 de ochi, și Cerber, câinele cu trei capete, paznic al Infernului, pentru a ne veghea și înregistra orice mișcare, orice sunet, orice șoaptă. Crimei împotriva drepturilor omului, pentru a putea fi perfectă, i s-a dat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
directori generali, președinților de IAS și CAP... 3-5-7 zile și nopți, conform unui film american de groază, "În pat cu inamicul"! Și, alături de "inamicul "occidental, percepeam în permanență, având în vedere importanța misiunii mele, "cei 100 de ochi ai lui Argus și cele 3 capete cu 6 urechi din dotare" ale lui Cerber, care ne urmăreau pe ziariștii străini și pe mine permanent în mașina cu șofer cu "ochi albaștri", în hotelurile unde eram cazați, în restaurante, la obiectivele pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și-i asocia în 1893 la conducerea revistei „Convorbiri literare”, făcând parte din redacție până la 1900. Aici și-a publicat majoritatea studiilor filosofice și literare. A mai colaborat la „Arhiva românească”, „Noua revistă română”, „România jună” „Adevărul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Argus” ș.a. Ca istoric literar, R.-P. aduce contribuții notabile în eminescologie, cercetând printre primii manuscrisele depuse de Maiorescu la Biblioteca Academiei. Editează, în cadrul unui studiu referitor la epoca vieneză a poetului - Câteva pagini inedite din tinerețea lui Eminescu (1903) -, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
Doctrina Substanței există din plin în campaniile lui din Săptămâna muncii intelectuale, în articolele din Cetatea literară, Revista vremii, Cuvântul liber, în activitatea lui gazetărească din tinerețe (la Omul liber al lui Jean Th. Florescu), în cronicile dramatice din ziarul Argus, în parantezele explicative din piesele lui de teatru, în conferințele lui, în Teze și antiteze, în activitatea lui de redactor la Revista Fundațiilor regale și în acel text capital de filozofie a teatrului care e paragraful despre Mioara din Addenda
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în Argentina și Spania (două misiuni) și Secretar de stat. După Decembrie '89, Direcția culturală și în general Ministerul de Externe se cam "depopulase", mulți "ochi albaștri" fiind urgent "lăsați la vatră". În ultimii ani, MAE devenise un fel de Argus, cel cu o mie de ochi, majoritatea având pentru rațiuni "de stat" nuanțe nu tocmai agreabile, așa că cei ca mine, cu ochii negri, aveau căutare! M-am integrat rapid, cunoscând problemele, și nu după mult timp, susținând un concurs, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Pekar V. Înființarea asociațiilor de marketing în agricultură" , Tribuna Economică, nr.20 2001, p.26 27; 61. Ianculescu G. Organizarea producțiunii agricole prin asociațiuni rurale, Atelierele grafice SOCEC&Co., București; 62. Ionescu Sisești Gh. Cooperația agricolă și dezvoltarea agriculturii noastre. Argus, 24 aprilie 1924; 63. Ionescu Sisești Gh Agricultura în epoca contemporană, București, 1931; 64. Ionescu Sisești Gh Politica Agrară, București 1914; 65. Iordache A. Cooperativele și horticole în Olanda, Fundația pentru asociații rurale, București 1997; 66. Jinga V. Dinamica economiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
criza teatrului, „Ordinea”, 1931, 685; Vasile Timuș, „Omul fără identitate”, RP, 1933, 4540; ival [Ion Anestin], „Omul fără identitate”, VRA, 1933, 278; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982, 576-578; Camil Petrescu, „Omul fără identitate”, „Argus”, 1933, 5976; Ion Dimitrescu, „Haidem la teatru”, CRE, 1933, 2101; Matei Alexandrescu, „Haidem la teatru”, FCL, 1934, 581; Tudor Teodorescu-Braniște, Teatru, RFR, 1934, 1; Jack Berariu, „Omul fără identitate”. Comedia d-lui Valeriu Mardare va fi turnată în film românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
trup. Sub mii de subterfugii pe care sunt meșter în a le inventa, părăsesc totuși destul de des biblioteca borgesiană, pentru câte un flecușteț de viață trăită. I-l datorez în special lui Nestor, un pumi cu ochii cât strachina, doctorului Argus cu care mai stau la un pahar de cognac, dealului din apropiere pe care pe vreme bună îl escaladez însoțit de Estera, fetiță mea, autoturismului franțuzesc (dar de la copii) care mă poartă într-o jumătate de ora în Parcul Ghica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
înțelegere pentru alți pictori, către diverse maniere și stiluri. Cred că după perfecțiunea pe care o etalează Velázquez în tablourile sale, nu putea urma decât experimentul. Văd Las Meninas, cu superbul autoportret al pictorului, Adorația magilor, Christos crucificat, Mercur și Argus, Fierăria lui Vulcan, Triumful lui Bachus, Predarea orașului Breda, Torcătoarele etc. Un perfect joc al luminilor și al umbrelor. Nuanțe de culoare: rozul palid al rochiei cu care e îmbrăcată micuța infantă Margarita, părul ei auriu... Galeria de portrete semnate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
călare, arestări la grămadă și bastoane de cauciuc generos distribuite - o adevărată mană cerească pentru televiziuni. „Capitala Europei” ne-a cam umplut de deziluzii. 18 iunie, duminică VASILE GÂRNEȚ: Micul dejun la restaurantul hotelului nostru, care are un nume frumos - Argus. La bucătărie sunt niște chinezi care încearcă să ne spună în engleză ce au de mâncare, dar pronunția lor ne lasă în ceață. Îi rog să vorbească mai rar și în mai puține cuvinte. Tea or coffee?. Asta era, trebuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Lăudat, „G. C. Nicolescu”, CL, 1978, 6; Arnold Helman, Amintirea unui scriitor cu un destin tragic - B. Fundoianu, „Ultima oră”, 2001, 862; Teodor Vârgolici, Medalioane istorico-literare, ALA, 2001, 556; Augustin Macarie, Necesare rememorări, „Dimineața”, 2001, 37; Ioan Mihuț, Ochii lui Argus și Poliphemos, București, 2002, 112-115; Augustin Macarie, Noblețea obligă, talentul impune, „Dimineața”, 2003, 3572; Ioan Mihuț, Singurătatea lui Don Quijote, București, 2003, 62-67; Alex. Ștefănescu, Ceva care seamănă cu literatura, Chișinău, 2003, 34-35. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
al loviturilor de baston, se puse imediat să execute ordinul cu un zel plin de înflăcărare. Însemnă întrevederile, le socoti durata, culese indicii din belșug, dar vai! nicio dovadă. O cameristă fidelă veghea, la rândul său, la porțile alcovului, și argusul femelă dejuca cu plăcere capcanele poliției marțiale. Soțul, copleșit de certitudini morale, dar urmărind în van să obțină posesia unei mărturii incontestabile, se înfurie pe soldatul ale cărui rapoarte naive îl martirizau inutil. Îl amenință cu ciomăgeala stabilită în chiar
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
atât de mare de importante instituții științifice. Presa Principalele ziare românești În franceză: Le courrier des Balkans (I.37), L'Indépendance Ropumaine (L.), La Politique (C.), La Roumanie (C.D.). În germană: Bukarester Tagblatt. În limba română: Acțiunea (C.D.), Adevărul (I.), Argus Comercial, Conservatorul (C.), Constituționalul (C.D.), Cronica, Dimineața (I.), Dorobanțul, Drapelul, Epoca (C.), Furnica (jurnal umoristic), Minerva (C.), Monitorul Oficial, Ordinea (C.D.), Patriotul, Rampa (teatru), Seara (C.), Secolul, Telegraful, Timpul, Tribuna, Universul (cel mai mare tiraj), Viitorul (L.), Voința națională (L.
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dispută puternică pe Casa Studenților, care, până la urmă, era un trofeu. Când a fost ea construită? D. T.: În 1969, când am venit eu, era construită. S. B.: A fost construită cu șantier tineresc. D. T.: Da, pe locul fostei "Argus". Și a fost ridicată cu un șantier al tineretului și de aceea UTC-ul o revendica spunând că era munca lor. S. B.: Dar trebuie precizat că UTC-ul a avut un statut incert. D. T.: Noi am avut statut
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
5/S/61968, proiect strategic ID 61968 (2009), cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013. Cătălin Ghiță este lector universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din Craiova. A publicat volumele: Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare (2005), Ipostaze ale actului critic. Eseuri și cronici literare (2005), Revealer of the Fourfold Secret: William Blake's Theory and Practice of Vision (2008), precum și numeroase articole în reviste de specialitate din țară și din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să notez aici demonetizarea regretabilă a ideii de groază, din pricina diluviului de cărți și de filme inepte, apărute, după cum voi puncta, în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea). Dacă în volumul meu de debut, Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare, eram tentat de trasarea unei hărți a vizionarismului poetic, în cartea de față, scopul meu explicit este acela de a pune la dispoziția celor interesați un instrument (desigur, subiectiv și incomplet) de cartografiere a prozei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]