495 matches
-
domină misterul perpetuu și fascinant. De fapt, însăși Poezia este un mister, deoarece cuvintele - ca elemente de comunicare - au rosturi metaforice, Poezia fiind și un act de luare în stăpânire a limbii, prin valorificarea diferitelor straturi lexicale în asocieri surprinzătoare: arhaisme, regionalisme, termeni religioși, neologisme, dar și termeni pe care singur îi construiește: „Arderea Babilonului cel Mare. Au mai rămas consoane-n cornul serii, vocalele mă cheamă-n așternut ... ”, „Să ieși din ea, Poporul meu, pe lacrimi de tămâie zimbrul moare
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
de Panait Istrati, Hariclea Darclée, Maxy Herman, Ana Aslan pe marile „scene” ale vieții și lumii. Acestui oraș vreau să-i redau vechimea. BRĂILA nu este termen slav, el vine de la arhaicul brai=băț de bătut brânza, după Dicționarul de arhaisme și regionalisme. În tradiția locală există vorba „A nimerit orbul Brăila după mirosul de brânză”. În epoca trecută, brânza de Brăila era foarte apreciată la Paris, în „țara brânzeturilor”. Paradoxal, urmele lăsate pe telemea de pânza în care se scurge
MOŞTENIREA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342581_a_343910]
-
după ce filmul a fost gata - mi se pare că limbajul e mult mai apropiat de un public larg decât limbajul contemporan. E mai familiar, mai aproape de vorbirea curentă: cu un pic de haz, cu o zicală, cu un proverb, un arhaism, o onomatopee. Cum este publicul de film românesc? Eu cred că publicul de film românesc există, din păcate este un public năpăstuit, care nu apucă să afle când sunt filme românești în cinema. Care ar vrea să vadă filme românești
Ada Solomon: "Filmul e un produs nișat. Se cumpără într-o perioadă limitată, pe un număr foarte redus de tarabe care sunt cinematografele" [Corola-blog/BlogPost/100737_a_102029]
-
dăruiește tinerilor căsătoriți un cal alb și o diademă de aur cu pietre nestemate; în schimbul actelor de despărțire, Ioniță îi cere Teofanei să-i înapoieze inelul de logodnă sau jumătate din moșia Hemeieni. Pentru a fixa timpul diegezei, autorul utilizează arhaisme și, pentru a zugrăvi culoarea locală și a reda limbajul țăranilor, folosește moldovenisme fonetice, lexicale și morfologice. Pentru discursul boierilor, utilizează un limbaj nobil, pe care - probabil - l-a considerat potrivit pentru a zugrăvi relațiile interumane din acele vremuri. Ca
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
de iarbă, Editura Eurotip Baia Mare CRITICĂ LITERARĂ ȘI ESEU Ancuța Maria Coza, Paul Goma, scriitura disidenței Igor Ursenco, Egobestiar, Editura Herg, București CARTE DE ȘTIINȚĂ Nicolae Felecan, Între lingvistică și filologie, Editura Mega, Cluj-Napoca Dorin Ștef, Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare CARTE DIDACTICĂ ȘI PENTRU COPII Radu Botiș, Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos, Editura Transilvania, Tecuci Mircea Pop, Povestiri din pădurea mincinoasă, Editura Eurotip, Baia Mare PUBLICISTICĂ Viorica Pârja, Meridianele
CĂRŢILE ANULUI 2011,BAIA MARE,MARAMURES de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343530_a_344859]
-
Mă mai aștepți? INDIGO Mă oglindesc în mine că într-un lac adânc. Privesc... Corabia speranței albă, alunecă ușor. Păsările cărți mă Ating cu aripile lor îngălbenite. Fiecare atingere o cunoaștere-n plus. Pe stâncă aceea, indigo, Ai naufragiat, demult. ARHAISME Răscolesc cu un creion de argint nisipul arhaic al civilizației. Semne integrate - cerc, pătrat, romb - imi șoptesc despre ... tine. Starea ludica ce m-a cuprins, aduce cu ea parfum de copilărie. Ce plăcut... să te descopăr în fiecare zi. INVITAȚIE
PICTURI LIRICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381461_a_382790]
-
sau „dară”, însă nu cu sens adversativ, ci de conjuncție de legătură, necesară ca pauză între cuvinte, cu înțelesul „deci”, în poeziile: „Lucrătorul somnoros” și „Rugăciunea lui Agatonie” - este o notă de specificitate a scrisului autoarei, care se folosește de arhaisme și regionalisme în limbaj, pentru a da o coloristică și o tentă deosebită fiecărei creații. De la poveștile în versuri, autoarea trece la confesiuni actuale, întâmplări pilduitoare din viața creștinilor de azi, cum este întâlnirea cu o tânără în tren, care
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
geții, sciții și sarmații. Și mă întreb:oare nu s-a întâmplat la fel și după retragerea stăpânirii romane din Dacia? Ce s-a întâmplat cu acea cincime de cuvinte turcești? Nu au dispărut din limbă. S-au transformat în arhaisme sau au devenit „situri” lingvistice, cuvinte-ruină ieșite din uzul curent al vorbirii, rămase doar în vechi documente de prin arhive și depozitele marilor biblioteci, studiate doar de specialiști. Vechile cuvinte le mai folosesc uneori scriitorii care vor să redea în
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție sau lege ca cea inițiată de George Pruteanu. Snobismul și schimbul de cuvinte dintre limbi sunt legi naturale, legi ale firii omenești. • DEZVOLTAREA științei și tehnicii
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile oamenilor, tot mai pretențioase din acest domeniu. • APARIȚIA unor expresii sau cuvinte simple și scurte , care definesc activități, produse, mărfuri, pentru care nu există cuvinte sau
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
nu lipsesc poeme scrise de Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, inclusiv cântece acompaniate de taraful Nica Iancu Iancovici. Atmosfera autentică a vremii și a spațiului lugojan este recreată de autor prin indicați regizorale, iar în dialoguri sunt puse în gura personajelor arhaisme din vorbirea bănățeană. Cartea mai cuprinde un glosar cu cuvinte din graiul bănățean, lista lucrărilor omagiale”Mihai Eminescu “ înfăptuite de către Societatea literar-artistică “Sorin Titel “ din Banat, bibliografie și iconografie cuprinzând fotografii și documente din perioada trecerii lui Eminescu prin Lugoj
TEATRU CA MIJLOC DE A PROMOVA ADEVĂRUL LITERAR DESPRE EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347751_a_349080]
-
vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
profesor Pamfil BILȚIU. ,,Lucrarea Groșii Țibleșului - locuri, oameni, fapte și tradiții - semnată de Vasile IUGA de Săliște și, Ioana FILIP, fiică a comunei, se alătură unei suite de lucrări menite să investigheze o zonă etnografică de un conservatorism și un arhaism cu totul aparte, care este Țara Lăpușului” (p. 9) mărturisește, de-adevăratelea, dascălul Bilțiu, fără a exagera câtuși de puțin, prin argumentul propus. Totul pare rupt din mit. Un amplu studiu monografic, aș defini, personal, această trudă și osteneală. Complexă
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
îi trecea cu laude pe cei bine pregătiți și înfrunta senin toate tornadele, lăsând corijenți și repetenți într-o vreme în care se pierduse de mult semnificația acestor cuvinte pe care le mai găseai doar în dicționarele vechi, la capitolul arhaisme. Profesorul, posesor al unui singur costum de culoare gri ce revenea în modă cam o dată la zece ani, trecea senin și demn printre lacrimi, amenințări, șantajuri, ochi bulbucați, spume și pumni în birouri demonstrând celor aproximativ cincizeci de comisii ce
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
încă de la prima vizită și mi l-a facut de neuitat. La cei 18 ani cât aveam când am ajuns la Ineu, nu mi-a fost ușor să găsesc o linie de comportament în care să dăinuiască în armonie lumea arhaismului comunei în care îmi duceam traiul, cu elegantă și somptuoasa lume a orașului Oradea către care aspiram și cu cea tumultoasa a Bucureștiului care își pusese amprenta asupra formării mele. Mă atrăgea viață plină de înțelepciune a țăranului bihorean, vorba
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
blând: - Dormi copile!...; și totuși rămâneam treaz cu încăpățânarea vârstei mele fragede până pe la ora unsprezece noaptea când, regulat, auzeam trecând un avion pe deasupra norilor, venind de aiurea aterizând cine știe unde... Viața pe care eu am cunoscut-o, cu simplitatea și arhaismul acelei epoci a copilăriei mele, când parcă totul era la locul lui, fără teama zilei de mâine, a rămas o amintire vie în inima mea. Eu... am fost și Nică al lui Ștefan al Petrei, am fost și Darie a
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
a satului bănățean mișunat de bănățeni în faptul traiului zilnic, proferând prin gura lor, prin nararea vieților corporale și sufletești cuvinte fără hulă nici atunci când sunt critice ca acidul, pur bănățene! Este o carte de citit odată cu cercetarea dicționarului de arhaisme, de către cine n-are sângele îndoit cu vinul de viață bănățeană, dar pentru bănățeanul neaoș e o aducere aminte de graiul mamei, de încetele, blândele vorbiri cu vorbe de la suflet, de odinioară, ale oamenilor locurilor sud vestice românești, unde soarele
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
accentuate și neaccentuate. Filosoful insistă asupra distincției între peisaj și efectele sale asupra mentalității colective și asupra peisajului ca matrice a inconștientului. Mergînd mai departe, el încearcă să încheie, într-o filosofie a unui Unu național, dezbaterea privind originile folclorului: arhaism precreștin sau inspirație ortodoxă? Blaga demonstrează capacitatea asimilatoare și creatoare a poporului care își aproprie religiosul pentru a-1 transforma în sacru. Aceasta nu mai relevă existența religiosului, ci a etnicului. Prezentate în 1935, într-un articol publicat în revista
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îndepărtate. CAPITOLUL II Ambianța culturală dintre cele două războaie RĂZBOIUL, DURERE ȘI ȘANSĂ A MODERNITĂȚII Sfirșitul războiului provoacă o deschidere a discursului politic și chiar mai mult. Perioada 1916-1919 a creat traume românilor, în condițiile în care provincialismul idilic al arhaismului este depășit, iar euforia occidentală a unor elite economice și intelectuale este împrăștiată de experiența fizică și morală a războiului, prin conștientizarea revoluției bolșevice vecine. Odată cu războiul, mica Românie patriarhală de la hotarele orientale ale Europei a intrat în modernitate. Această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]