2,252 matches
-
stârnit de descoperirea întâmplătoare pe Dealul Grădiștii a unei mari comori de monede de aur”[2]. Fiind vorba de aur, era desigur un fenomen care trebuie să fi atins multe dintre cetățile dacilor, provocând siturilor distrugeri criminale în ochii unui arheolog. După 1920, interesul istoricilor români pentru cetățile transilvane se poate manifesta fără opreliști. La Căpâlna însă, primele săpături arheologice au fost realizate doar în 1939, urmate apoi de campaniile din anii 1942 și 1954, de sub conducerea lui Mihail Macrea și
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
bunurile furate de aceștia se găsește și setul de bijuterii dacice din aur, recuperat în anul 2009 și depus la Muzeul Unirii din Alba Iulia” - spunea, în 2012, portalul de știri ALBA24.ro[3]. Cetatea și monumentele ei După cum observau arheologii Macrea și Berciu, vârful dealului a fost special pregătit pentru construirea cetății, prin lucrări de nivelare și terasare. Abia apoi s-a trecut la ridicarea zidurilor de piatră și a celorlalte construcții. Efortul acesta a necesitat o puternică mobilizare materială
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
realizat în tehnica murus dacicus, în timp ce nivelul superior era din cărămidă incomplet arsă, dar și arsă până la roșu (dimensiunile unei cărămizi: 48 x 24 x 8-9 cm). Acoperișul, sprijinit pe bârne masive din stejar, era din șindrilă. Aceasta este deducția arheologilor după ce, analizând cenușa bine sedimentată de la Căpâlna, n-au găsit deloc fragmente de țiglă antică, în schimb au găsit bârne arse, lungi de 2,25 m și groase de cel puțin 15 cm. Turnul-locuință este de formă pătrată (9,50
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
în ruină. Peste ruinele fostei cetăți s-a întins paragina și pe locul ei nu s-a mai ridicat niciodată o altă așezare”[7]. Cel mai probabil, acest eveniment s-a petrecut în al doilea război daco-roman al lui Traian. Arheologul Ioan Glodariu, după ce a analizat trăinicia zidului dacic, a avut revelația eficienței întregului sistem, printr-o recunoaștere aeriană. „Nu puteam să-mi explic de ce au avut nevoie romanii, cu tehnica lor militară remarcabilă, de atâta timp ca să ajungă la Sarmizegetusa
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales in izvoarele române, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problemă a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales in izvoarele române, iar cea de geți în cele grecești.Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problemă a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
semn la care, poate, nu ne-am fi gândit. Stratul pe care merge Nicolae Feier nu este cel al formării limbii române- acesta fiind deja conturat - dar el mai găsește în pământul lexical alte și alte vestigii și, ca un arheolog, le scoate în lumină, le aduce în discuție. Ce sunt cărțile lui Nicolae Feier altceva decât frumoase „Predoslovii” adresate cititorilor? Unde se înscrie genul literar pe care-l abordează, dacă nu în rândul „Didahiilor” lui Antim Ivireanul sau a „Cărții
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
în toate orașele și aici avem o stradă principală, care străbate orașul de la un capăt la altul. Denumirea i-a fost dată ,,Papa al VI-lea'' iar în prelungire se află str.Galilei. Așezarea o găsim pomenită din vremurile preistorice. Arheologii au descoperit numeroase peșteri și nu puține izvoare de apă. Unuia dintre acestea, peste ani i s-a dat numele de,,Izvorul Mariei''. Peștera cea mai cunoscută a fost denumită ,,Peștera Kedumim'' care se află la poalele Muntelui Prăpastiei (Tahum
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1460046685.html [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
ar trece într-un alt cadru de existență, este printre cele mai venerabile credințe umane. Există în Turcia un cimitir folosit de oamenii de Neanderthal în urmă cu aproximativ 100.000 de ani. Acolo anumite urme fosilizate au dat posibilitatea arheologilor să descopere că acești oameni primitivi își îngropau morții în ghirlande de flori, fapt care arată că ei vedeau probabil moartea ca o ocazie de sărbătoare (vezi și exemplul dacilor !), de celebrare - ca o trecere a mortului din această lume
VEŞNIC, FĂRĂ DE MOARTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1460756763.html [Corola-blog/BlogPost/380168_a_381497]
-
cu mașina. În fiecare zi sosesc oameni de știință, scriitori, actori, ageamii, turiști, pescari, marinari, îndrăgostiți, ziariști și căutători de obiecte rare. Totul se petrece ca-ntr-o poveste cu mulți, foarte mulți eroi. Și doar unul singur semnifică binele - arheologul și cercetătorul științific, Petre Diaconu. Iar noi, în acea zi, n-am făcut altceva decât să ne adăugăm miilor de personaje, care se perindă pe aici, cărând zeloși fragmente de amintiri dintr-o istorie neelucidată în totalitate. Căci ce altceva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/imperiul-de-la-gura-borcei/ [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
de ore acolo sau în laborator, studiind puținele probe aflate la suprafață. A apropiat fiecare piatră de inimă și, după intensitatea bătăilor ei, a făcut-o un martor. Există o artă în dibăcia acestor oameni, pe care simplu îi numim arheologi, în a da cuvântul pietrelor atunci când e vorba de istorie. Istoria este ceea ce le menține arheologilor permanent linia de plutire, pentru a folosi un cuvânt care să-i placă Dunării, sub care zac cele mai multe din mărturiile, care l-ar ajuta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/imperiul-de-la-gura-borcei/ [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
de inimă și, după intensitatea bătăilor ei, a făcut-o un martor. Există o artă în dibăcia acestor oameni, pe care simplu îi numim arheologi, în a da cuvântul pietrelor atunci când e vorba de istorie. Istoria este ceea ce le menține arheologilor permanent linia de plutire, pentru a folosi un cuvânt care să-i placă Dunării, sub care zac cele mai multe din mărturiile, care l-ar ajuta să-și dovedească crezul. Cu alte cuvinte, acest crez s-ar traduce pentru noi, care ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/imperiul-de-la-gura-borcei/ [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
face incognoscibil „a te înșela”. Dominanta nu poate fi decât un haos virgin, unde nu te poți regăsi decât în formă pură. Cu cât poate crește imensitatea unui suspin, dacă valurile au construit un palat, iar spuma lor un submarin? Arheologii au descoperit frunza pe ocean și viermele a început să cânte „Vals vienez” suflând într-o mare înecată în zvâcnirea unei inimi. Iată câtă expresie! Și când te gândești că toate acestea trebuie să „impresioneze ochiul”! Când „A-și schimba
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Arta_cuvantului_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
înfățișarea” s-a intersectat cu „Radiația electromagnetică”, sub aura ontofaniei frunzei pe ocean, Lumina a lăsat munții de capul lor, ei s-au scufundat și-n mare, crezând că astfel se face ordine în infinit. Și haosul a devenit asimetric, arheologii au descoperit epava inimii a ruinei unui fruct rostogolit de pe un deal în forma de măr. Iată ce înfățișare! Și atunci cum să nu vrei să te întorci în haosul virgin? Interferența „A-și schimba expresia” - „a vedea lumina zilei
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Arta_cuvantului_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
cultură”. Oricare interferență: „A(-și) schimba expresia” sau „A(-și) schimba înfățișarea”, face posibilă anemia cosmică și aceasta întotdeauna a lăsat în letargie rădăcinile. Și, florile au început să se ofilească, iar stejarii să vorbească în tăcerea munților. Aproape că arheologii nu au mai avut interes să scotocească pietrele, ele oricum ne sunt hotarele contemplației. De aceea oamenii nu și-au găsit încă limitele, ei au rămas în căutarea nemuririi, uitând să măsoare oxigenul din rezervorul lor. În loc să fie preocupați de
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Arta_cuvantului_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
anului 4000 î.e.n. Egiptenii îi spuneau Shedet. Grecii au fost cei care i-au schimbat numele. În prezent, Crocodilopolis este cunoscut drept Faiyum - posibil cel mai vechi oraș locuit neîncetat din istorie. Un oraș din Bulgaria, printre ”favoriții” la titlu Arheologii nu pot afirma, însă, acest lucru cu certitudine. Asta pentru că există foarte multe orașe care ”vizează” acest titlu, iar dovezile sunt dificil de descurcat în condițiile în care se lucrează, pe de o parte cu indiciile săpăturilor arheologice, iar pe
Care este cel mai vechi oraș din lume () [Corola-website/Journalistic/102292_a_103584]
-
concurează pentru acest titlu. Printre acestea se numără Kirkuk sau Erbil din Irak, Susa din Iran. Ierusalim și Beirut se pot lăuda, de asemenea, că au fost urbanizate în jurul anului 3.000 î.e.n. La fel și Jericho, din West Bank. Arheologii au descoperit aici 20 de așezăminte succesive datând din 9000 î.e.n. Orașul a fost împrejmuit de ziduri, după cum scrie și în Biblie. Aici au locuit mari personalități istorice, precum Alexandru cel Mare și Herod. Cel din urmă i-a ”închiriat
Care este cel mai vechi oraș din lume () [Corola-website/Journalistic/102292_a_103584]
-
uciși pe vremea comunismului. Printre acestea se aflau personalități marcante ale politicii românești din perioada interbelică, precum Iuliu Maniu și Constantin I.C. (Dinu) Brătianu. La operațiunile de căutare, ce s-au derulat pe circa două hectare de pământ, au participat arheologi, medici legiști și istorici, alături de care anchetatorii sperau să identifice osemintele foștilor deținuți politici schingiuiți și îngropați, mai apoi, în mare secret, la ordinele conducătorilor comuniști. Cercetările au continuat cu întreruperi și reluări, cu piste noi, însă cu toate eforturile
Rămășițele pământești ale lui Iuliu Maniu. Cum au încercat comuniștii să le „falsifice” () [Corola-website/Journalistic/102151_a_103443]
-
În plus, mesenii nu stăteau pe scaune, la o masă rectangulară, așa cum este prezentată scena în numeroase opere de artă, ci direct pe podea, pe niște perne, după obiceiul roman din acea perioadă. Acest studiu a fost realizat de doi arheologi italieni și se bazează pe versete din Biblie, pe vechi scrieri iudaice, romane și pe dovezi arheologice. "Biblia prezintă ce s-a întâmplat în cursul cinei, dar nu oferă prea multe informații despre ce a mâncat Iisus și cei 12
Ce a mâncat Iisus la Cina cea de Taină by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101189_a_102481]
-
Biblie, pe vechi scrieri iudaice, romane și pe dovezi arheologice. "Biblia prezintă ce s-a întâmplat în cursul cinei, dar nu oferă prea multe informații despre ce a mâncat Iisus și cei 12 apostoli ai săi", a precizat Generoso Urciuoli, arheolog la Centrul Petrie și autor al blogului Archeoricette drspre mâncărurile antice. Urciuoli, care s-a specializat în istoria creștinismului timpuriu, alături de Marta Berogno, arheolog și egiptolog din Torino, își prezintă rezultatele studiului în cartea "Gerusalemme: l'Ultima Cena" (Ierusalim: Cina
Ce a mâncat Iisus la Cina cea de Taină by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101189_a_102481]
-
informații despre ce a mâncat Iisus și cei 12 apostoli ai săi", a precizat Generoso Urciuoli, arheolog la Centrul Petrie și autor al blogului Archeoricette drspre mâncărurile antice. Urciuoli, care s-a specializat în istoria creștinismului timpuriu, alături de Marta Berogno, arheolog și egiptolog din Torino, își prezintă rezultatele studiului în cartea "Gerusalemme: l'Ultima Cena" (Ierusalim: Cina cea de Taină). "Punctul de la care am pornit în studiul nostru este că Iisus era iudeu. El și discipolii săi erau la curent cu
Ce a mâncat Iisus la Cina cea de Taină by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101189_a_102481]
-
să se așeze cei mai importanți oaspeți. Evangheliile menționează doar pâinea și vinul, alimente cu puternică valoare simbolică, ce au fost servite de Iisus și de apostoli la Cina cea de Taină. Prezența vinului în meniu i-a făcut pe arheologi să pornească în studiul lor de la premisa că această cină ar fi fost una de sărbătoare, cu ocazia Paștelui iudaic, sărbătoare ce semnifică eliberarea din robia egipteană a poporului lui Israel. Această ipoteză este susținută și de un pasaj din
Ce a mâncat Iisus la Cina cea de Taină by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101189_a_102481]
-
fantastică, care schimbă perspectiva noastră cu privire la trecut, prezent și chiar viitor. La prima vedere această relatare pare desprinsă din scenariul unui film, dar lucrurile sunt cât se poate de reale, pentru că Papirusul Tulli a fost studiat și cercetat de numeroși arheologi, care i-au confirmat autenticitatea. Pe de cealaltă parte, există totuși un grup de specialiști care sunt de părere că totul este un fals și nimic mai mult. Această părere pare una stranie, pentru că documentul antic a fost descoperit în
Misterul papirusului Tulli. Vezi dacă ne-au vizitat extratereștrii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105042_a_106334]
-
pot continua. Discutând despre muzee, precizăm că cea mai mare parte a patrimoniului (arheologic, istoric, de artă, etnografic, memorialistic, de științele naturii, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie) din România este în grija muzeografilor, arheologilor, cercetătorilor, conservatorilor și restauratorilor. Mai mult, prin diferite contracte, personalul de specialitate din muzee conservă și restaurează bunuri aparținând altor entități juridice: universități, culte și deținători privați. În același timp, între altele, muzeele au cel mai important rol în ceea ce privește creșterea
Scrisoare pentru Grindeanu. "Munca lor este puțin cunoscută, însă este poate mai importantă decât a celor din alte domenii" by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101176_a_102468]
-
sunt mai mici decât cele din instituțiile de spectacol, chiar dacă, la art. 6, principii, sunt enumerate o serie de elemente care ar trebui respectate: - lit. c) stipulează „”; ne întrebăm: care este diferența dintre munca prestată de „muzeograf, restaurator, conservator, bibliograf, arheolog, istoric, designer, taxidermist, fotograf, desenator artistic, pedagog muzeal, arhivist” - gradul S IA, dintr-un muzeu de importanță națională (5315 lei) și cea dintr-unul de importanță regională sau locală (4647 lei)? Răspunsul nu poate fi decât unul: nici o diferență! Ca
Scrisoare pentru Grindeanu. "Munca lor este puțin cunoscută, însă este poate mai importantă decât a celor din alte domenii" by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101176_a_102468]