12,570 matches
-
Muzeu Dr. C.I.Istrati, vezi mai pe larg Măneanu Varvară Magdalena, cap. ÎI. Muzee și Colecții, 1.Muzeul Național Dr.C.I.Istrati din Tr Severin(1924-1949) p. 33-47 și notele 3, 7, 10, 12 de la acest meteria, în Varvară Măneanu, Vestigii arheologice și tradiții culturale, Editura Autograf, MJM, Craiova 2009. Fondul bibliotecii provine din donația I.G.Bibicescu și conține cărți vechi de cult românesc, cărți rare străine, bibliofile, cărți străine cu mențiuni despre români, măi pe larg despre această vezi Dan Buciumeanu
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN. III(PRIMA JUMĂTATE A SEC XX) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1417683270.html [Corola-blog/BlogPost/360419_a_361748]
-
cetății Geto-Dacice, cu mânăstirea rupestră,cu rezervația Trebujeni. ”Orheiul vechi se afla în șirul multiplelor țări medievale românești din imensul spațiu carpato-nistrean.” M-am oprit la Complexul muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice din 1947, reluate în 1968, monede medievale, orientale și europene (secolele 14- 16), ceramică uzuală, străchini smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al-Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat un
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1461538227.html [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
deosebit de interesante și captivante precum: Carmen Mihalache, Magda Andreescu, Adakale-li - patria din buzunarul de la piept, Editura Martor, 2012 sau Carmen Bulzan, Ada-Kaleh - insula amintirilor, Editura Prier, 2013, publicăm la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvara Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE Varvara Magdalena Măneanu, muzeograf Pe Ada Kaleh insularii își desfășurau viața în cele două mari cartiere, Varoș și Kale, străbătute de
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
Muhamedane, Editura Minerva, București 1977, p.304, 4. Ibidem, p. 369 5. Ibidem, p. 216 * informații culese de la Hamdi Salih , în 1987. ** idem, culese de la soția lui Hamdi Salih , în 1987. Capitolul III din lucrarea noastră Măneanu Varvara Magdalena, Vestigiile arheologice și tardiții culturale, Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 Referință Bibliografică: DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 892, Anul III, 10 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
curs va propune o introducere în teoriile, metodele și tehnicile de investigare, interpretare și conservare a trecutului. Pe baza unor studii de caz, vom descoperi împreună în ce fel contribuie arheologia la cunoașterea societăților trecutului: cum se desfășoară o cercetare arheologică, ce se întâmplă după ce aceasta se termină și cum anume ajung experții la concluziile lor. Întâlnirile noastre sunt interactive, iar participanții au ocazia să realizeze fișe de descoperiri, să descifreze inscripții române sau să interpreteze un profil stratigrafic. Temele celor
Şcoala de Vară de Arheologie by http://www.zilesinopti.ro/articole/5662/scoala-de-vara-de-arheologie [Corola-blog/BlogPost/97747_a_99039]
-
ajung experții la concluziile lor. Întâlnirile noastre sunt interactive, iar participanții au ocazia să realizeze fișe de descoperiri, să descifreze inscripții române sau să interpreteze un profil stratigrafic. Temele celor 5 întâlniri sunt: 1. Ce este arheologia? Teme de interes arheologic. Studii de caz: Descoperirea Troiei și Stonehenge 2. Siturile arheologice: Cum se formează, cum le descoperim și cum le studiem. Cazul Catalhoyuk și Pompei. 3. Descoperirile arheologice, între arheologia vieții domestice și sistemele economice sau religioase: de la sarcofagul faraonului Tutenkhamen
Şcoala de Vară de Arheologie by http://www.zilesinopti.ro/articole/5662/scoala-de-vara-de-arheologie [Corola-blog/BlogPost/97747_a_99039]
-
participanții au ocazia să realizeze fișe de descoperiri, să descifreze inscripții române sau să interpreteze un profil stratigrafic. Temele celor 5 întâlniri sunt: 1. Ce este arheologia? Teme de interes arheologic. Studii de caz: Descoperirea Troiei și Stonehenge 2. Siturile arheologice: Cum se formează, cum le descoperim și cum le studiem. Cazul Catalhoyuk și Pompei. 3. Descoperirile arheologice, între arheologia vieții domestice și sistemele economice sau religioase: de la sarcofagul faraonului Tutenkhamen la cele mai vechi fosile umane, de la statueta lui Venus
Şcoala de Vară de Arheologie by http://www.zilesinopti.ro/articole/5662/scoala-de-vara-de-arheologie [Corola-blog/BlogPost/97747_a_99039]
-
stratigrafic. Temele celor 5 întâlniri sunt: 1. Ce este arheologia? Teme de interes arheologic. Studii de caz: Descoperirea Troiei și Stonehenge 2. Siturile arheologice: Cum se formează, cum le descoperim și cum le studiem. Cazul Catalhoyuk și Pompei. 3. Descoperirile arheologice, între arheologia vieții domestice și sistemele economice sau religioase: de la sarcofagul faraonului Tutenkhamen la cele mai vechi fosile umane, de la statueta lui Venus din Wilendorf la piatră Rosetta. Vom vedea ce tip de informații poate oferi fiecare tip de descoperire
Şcoala de Vară de Arheologie by http://www.zilesinopti.ro/articole/5662/scoala-de-vara-de-arheologie [Corola-blog/BlogPost/97747_a_99039]
-
se observă cel mai bine: la Tulucești, la 50 de metri de șoseaua ce duce la pădurea Gârboavele și la Traian, unde are înălțimea cea mai mare (aprox. 4 metri). Primarul de la Tulucești intenționează să deschidă un muzeu cu vestigii arheologice, ca de altfel și primarul de la Braniștea care dorește să deschidă un muzeu al olăritului. Dacă acestea vor fi lângă val, succesul ar fi mai mult decât cel așteptat. Știu c-au fost lansate câteva programe de finanțare, unul recent
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_brand_urile_galatiului_pompiliu_comsa_1342964242.html [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
Lefkara și Kato Lefkara - satul de sus și de jos - și are în jur de 1.100 de locuitori. Izvoarele documentare atestă existența Lefkarei din vremuri străvechi alături de urmele lăsate de diferitele administrații străine care au domnit în Cipru. Vestigiile arheologice găsite în împrejurimile Lefkarei demonstrează că locurile acestea au fost locuite încă cu multe secole în urmă. În testamentul Sfântului Neofit, născut în 1134 la Drys, lânga Lefkara pe timpul ocupației bizantine, se regăsește numele actual al satului. Există încă o
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
fondează Muzeul de Artă din Roman în anul 1970, unde își va dărui 30 de ani de viață profesiei de muzeograf (1970-2000). În anul 2002, la Sărbătoarea culturii romașcane, primește Premiul pentru Cultură și Diploma de Recunoștință pentru susținerea cercetării arheologice și contribuția adusă la dezvoltarea și valorificarea patrimoniului muzeal, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la fondarea Muzeului de Istorie Roman (2007). Cărți publicate: volumul Muzeul de Artă Roman 50 de ani, Editura Mușatinia, 2007, pune în valoare patrimoniul
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1486988080.html [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
el a ajuns să curățe poteca spre Biserică. Toate acțiunile și demersurile sale, mai cu seamă în și din ultimii ani, cuprind subiecte și probleme de o actualitate dureroasă și, totodată, foarte prioritară, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
îmbină într-o manieră inedită poezia , istoria , religia și filozofia trecându-le prin filtrul său logic și pragmatic asupra vieții. Aplecat mai bine de 30 de ani asupra scrierilor religioase dar și istorice, punând cap la cap descoperirile lingvistice și arheologice, urmărind mersul societății și impactul ei asupra mediului gazdă, Ioan Nicolae Mușat reușeste o lucrare amplă bazată pe viziunea, atitudinea , comportamentul și fizionomia omului sortit să viețuiască între cer și pământ. Destul de grea și îndelungată această lucrare de aceea nimeni
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465242540.html [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
România (la Lausanne, în noiembrie 1998) că poporul român a dispărut timp de 1000 de ani ca să reapară, ca prin miracol, în secolul XIV! Cu toate acestea, nimeni nu menționează că cea mai veche scriere din Europa a fost atestată arheologic în 1961, tot în Transilvania, în satul Tărtăria, pe râul Somes, în județul Albă, de către Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. În afară de România, Tăblițele ... Citește mai mult În Europa de Vest nu se cunoaște istoria României și cei care o vizitează
MARIA LUMINIŢA ROLLE by http://confluente.ro/articole/maria_lumini%C5%A3a_rolle/canal [Corola-blog/BlogPost/348842_a_350171]
-
România (la Lausanne, în noiembrie 1998) că poporul român a dispărut timp de 1000 de ani ca să reapară, ca prin miracol, în secolul XIV! Cu toate acestea, nimeni nu menționează că cea mai veche scriere din Europa a fost atestată arheologic în 1961, tot în Transilvania, în satul Tărtăria, pe râul Somes, în județul Albă, de către Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. În afară de România, Tăblițele ...
MARIA LUMINIŢA ROLLE by http://confluente.ro/articole/maria_lumini%C5%A3a_rolle/canal [Corola-blog/BlogPost/348842_a_350171]
-
de epocă, resturile de ziduri de piatră din diferite perioade ale anticității, inscripțiile grecești și latine, resturile de arhitectură antică (coloane, plăci de teracota pictate inspirat, ceramioca grecească, română, bizantina, mici obiecte de bronz, os și teracota), găsite în timpul săpăturilor arheologice din anul 1919 și între anii 1927-1930 atestă pelerinajul săvîrșit prin aceste locuri de popoarele care purcedeau la drum de cele mai multe ori cu războaie și gînduri de cucerire a noi și noi paminturi. Unele seminții au rătăcit pe aici în
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
o supremație militară-deci înlăturarea flotei militare de la Chilia iar de la conducerea orașului este de presupus că a înlăturat elemntul genovez. Pentru a ilustra mai bine negoțul intens practicat la Dunărea de Jos, nimic nu poate fi mai sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice, ceramică smăltuita de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice, ceramică smăltuita de Cetatea Albă descoperită la Enisala,vase din paste roșie-gălbuie onfectionate în orașele dintre Prut și Nistru la Nufărul și Păcuiul lui Soare, podoabe din așezarea insulara sud-dobrogeană (Păcuiul lui Soare) la Dinogeția și altele. Dar comerțul se
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
explicat dr. Laura Ghinea, președinta UAP Baia Mare. ---------------------------- Foto 4: Bicicleta & Arta *** 4. Arheologie: Istoria Băii Mari iese la iveală în Piața Cetății Săpăturile executate de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în Piața Cetății (Țintirim), pentru descărcare de sarcină arheologică, au început să dea rezultate. Până acum au fost descoperite urme ale fundației unei capele care ținea de Biserica „Sfânta Treime”, precum și fundațiile și pavajul interior a ceea ce se crede a fi fost Biserica „Sfânta Ecaterina” și Biserica „Sfântul Martin
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_evenimente_culturale_la_baia_anca_goja_1340908554.html [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
punct de informare turistică, va trebui modificat, întrucât vechile construcții se află exact sub zonele în care sunt prevăzute a fi ridicate fântânile. Vestigiile vor fi conservate, însă ar fi bine ca în Piața Cetății să fie amenajat un parc arheologic, în care toate vechile construcții să rămână la vedere. -------------------------------- Foto 3: Morminte, (Țintirim) - Piața Cetății, Baia Mare Foto 3: Șantier arheologic 2012, Piața Cetății, Baia Mare Anca GOJA Baia Mare iunie 2012 Referință Bibliografică: Anca GOJA - EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE - IUNIE 2012
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_evenimente_culturale_la_baia_anca_goja_1340908554.html [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
fi ridicate fântânile. Vestigiile vor fi conservate, însă ar fi bine ca în Piața Cetății să fie amenajat un parc arheologic, în care toate vechile construcții să rămână la vedere. -------------------------------- Foto 3: Morminte, (Țintirim) - Piața Cetății, Baia Mare Foto 3: Șantier arheologic 2012, Piața Cetății, Baia Mare Anca GOJA Baia Mare iunie 2012 Referință Bibliografică: Anca GOJA - EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE - IUNIE 2012 / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anca
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_evenimente_culturale_la_baia_anca_goja_1340908554.html [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
interesa ce spuneau aceia, care rămâneau pe lungimea noastră de undă. Atrăsesem atenția miilor de ascultători , nu numai tineri, cu „Meridian club”, primind scrisori, în care ne mulțumeau. Aflau astfel, noutăți despre diverse zone de cultura ale lumii, noi descoperiri arheologice, „intram” în muzee, case memoriale cu ei, prezentam parcurile și rezervațiile Terrei. Citeam enorm, mă documentam în ore de bibliotecă. O parte erau cărțile personale. Dacă vrei să faci reportaj, eseu, interviu, publicistică de calitate, citești mult, te documentezi. - Și
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 by http://confluente.ro/_dialogul_cu_ascultatorul_e_provocator_.html [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
adevărate lecții de istorie a zonei Clisura Dunării. La prezidiul adunării erau prezenți patru profesori doctori dintre care trei în istorie. Tema propusă de Lucreția Loredana BOJIN ,,Plastică neo-eneolitică din Clisura Dunării” a fost deosebit de interesantă prin prezentarea noilor descoperiri arheologice din perimetrul Liubcova - Sichevița - Gornea. A continuat profesorul Desideriu GECSE, proaspăt doctor în istorie, cu o tematică despre etnicii cehi din această parte a României intitulată; ,,Izvoare și surse istorice privind comunitățile cehe din Banatul de Sud”, aducând informații culese
MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Multiple_lectii_de_istorie_mihai_leonte_1348213113.html [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
-
surse istorice privind comunitățile cehe din Banatul de Sud”, aducând informații culese din mai multe surse, destul de diverse, după o muncă titanică care s-a desfășurat în timp, dar a meritat efortul. Profesorul Ionel FOLEA aduce în atenția publică; ,,Dovezi arheologice privind continuitatea de viață și locuire neîntrerupte prin minerit și alte îndeletniciri în Clisura de Sus a Dunării”. Ceea ce a scos în evidență tema domnului profesor Ionel FOLEA, a fost munca desfășurată în perioade diferite alături de ingineri mineri, care l-
MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Multiple_lectii_de_istorie_mihai_leonte_1348213113.html [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
-
și Petru VLAD. Domnul profesor Ionel FOLEA, cât și ceilalți vorbitori și-au exprimat regretul pentru pierderea unor obiective miniere ce trebuiau cercetate și care au fost distruse prin noile lucrări miniere executate în această zonă, extrem de bogată în resurse arheologice miniere. Un adevărat omagiu avea să aducă colaboratorilor și elevilor săi, profesorul Andrei NISTORAN prin tema; ,,Contribuția cadrelor didactice și a elevilor la cercetările arheologice din Clisura Dunării de sus”. Dumnealui a dat exemple cum elevii se ofereau voluntar pentru
MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Multiple_lectii_de_istorie_mihai_leonte_1348213113.html [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]