2,292 matches
-
un raport de cauză la efect. Sfântul Clement Alexandrinul a fost printre primii teologi creștini care, pornind de la absolutizarea frumuseții în Dumnezeu, a ajuns la a stabili caracterul arhetipal al frumuseții Sale. „Atunci mă voi închina Frumuseții, când va fi Arhetipul adevărat al frumuseților” [28] Sfinții Părinți și Scriitori bisericești, preluând acele semințe de adevăr din filosofia elenă antică și fiind ancorați în Dumnezeu, în temeiul Revelației Sale din Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, îl numesc pe El Arhetip (Αρχετυπος) în
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
va fi Arhetipul adevărat al frumuseților” [28] Sfinții Părinți și Scriitori bisericești, preluând acele semințe de adevăr din filosofia elenă antică și fiind ancorați în Dumnezeu, în temeiul Revelației Sale din Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, îl numesc pe El Arhetip (Αρχετυπος) în sens de existență primordială în raport cu existențele ulterioare ce provin de la El și în care El Se regăsește sub diferite forme. În filosofia patristică Arhetipul reprezintă Cauza unică, Modelul, Izvorul originar al tuturor existențelor, în Care sunt adunate rațiunile
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
în temeiul Revelației Sale din Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, îl numesc pe El Arhetip (Αρχετυπος) în sens de existență primordială în raport cu existențele ulterioare ce provin de la El și în care El Se regăsește sub diferite forme. În filosofia patristică Arhetipul reprezintă Cauza unică, Modelul, Izvorul originar al tuturor existențelor, în Care sunt adunate rațiunile tuturor lucrurilor, ca modele și bunăvoiri ale Sale [29] , fapt pentru care Dumnezeu poate fi contemplat și prin intermediul realităților sensibile. Conținutul arhetipal al creaturilor nu se
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima în cuvinte ceva despre Izvorul arhetipal inepuizabil. Sfinții Părinți capadocieni au scris printre primii despre caracterul arhetipal al Frumuseții lui Dumnezeu. Astfel, pentru Sfântul Grigorie de Nazianz, Dumnezeu este „Lumina Arhetip” supremă, greu accesibilă, inefabilă, dar care se poate regăsi și în om, ca și chip al Său, „într-o anumită revărsare” Sfinții Părinți capadocieni au scris printre primii despre caracterul arhetipal al Frumuseții lui Dumnezeu. Astfel, pentru Sfântul Grigorie de
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
dar care se poate regăsi și în om, ca și chip al Său, „într-o anumită revărsare” Sfinții Părinți capadocieni au scris printre primii despre caracterul arhetipal al Frumuseții lui Dumnezeu. Astfel, pentru Sfântul Grigorie de Nazianz, Dumnezeu este „Lumina Arhetip” supremă, greu accesibilă, inefabilă, dar care se poate regăsi și în om, ca și chip al Său, „într-o anumită revărsare” [30] . Sfântul Grigorie de Nyssa derivă și el frumusețea chipului lui Dumnezeu din om de la Frumusețea Arhetipală incognoscibilă. „Omul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și maiestatea cosmică: Sfinții Părinți ai Bisericii afirmă în majoritatea scrierilor lor că frumusețea lui Dumnezeu se reflectă în creația Sa și că toate făpturile, fie ele însuflețite sau neînsuflețite vestesc Frumusețea Plăsmuitorului. Teologia patristică văzând în Dumnezeu totalitatea și Arhetipul frumuseții afirmă, în consecință logică, că și făpturile Sale poartă amprenta acestei frumuseți desăvârșite. Lumea întreagă este un tot armonios și fiecare componentă este frumoasă. Teologia ortodoxă are, prin excelență, o viziune panoramică asupra creației Păstorul lui: „Iată Dumnezeul puterilor
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
creației Sale frumusețe” Sfinții Părinți ai Bisericii afirmă în majoritatea scrierilor lor că frumusețea lui Dumnezeu se reflectă în creația Sa și că toate făpturile, fie ele însuflețite sau neînsuflețite vestesc Frumusețea Plăsmuitorului. Teologia patristică văzând în Dumnezeu totalitatea și Arhetipul frumuseții afirmă, în consecință logică, că și făpturile Sale poartă amprenta acestei frumuseți desăvârșite. Lumea întreagă este un tot armonios și fiecare componentă este frumoasă. Teologia ortodoxă are, prin excelență, o viziune panoramică asupra creației [57] . Fericitul Augustin scria: „Toate
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
doar trupului, ci amândurora împreună, căci omul în întregime a fost creat după chiupul lui Dumnezeu” [70] . Așa explică frumusețea trupului și Sfântul Grigorie al Nyssei: Dumnezeu „i-a conferit (omului) frumusețea exterioară pentru că a fost făcut după Însuși chipul Arhetipului frumuseții” [71] . Creștinii au avut dintotdeauna admirație pentru frumusețea fizică pe care o vedeau ca pe un ecou al Frumuseții transcendente, iar când voiau să reprezinte plastic virtutea, recurgeau la chipul unei ființe frumoase. Trupul omenesc se înfățișează în acest
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
comunicare interpersonală a omului cu Dumnezeu-Omul are o funcție antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului Cu alte cuvinte, importanța pedagogică a [81] . Drumul ascetic al purificării este unul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a individualității omului Cu alte cuvinte, importanța pedagogică a [81] . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului [82] , prin care se tinde la depășirea sinelui propriu și la asemănarea cu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
opera lui Hristos în lume au o relație directă cu omul și viața lui. Smerenia, ascultarea, nădejdea, iubirea, și toate virtuțile creștine sunt adevăruri ce se conexează (unesc) direct cu Hristos și cu dogma Hristologică. Fiecare virtute evanghelică este după arhetipul lui Hristos, desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, e darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
comunitar în limba română - 3 ZZZ din Melbourne. Activitatea vastă o evidențiază ca academic în cadrul cercetării doctorale, autor de studii de cercetare și eseistică pe teme pornind de la sănătate (Psihoneuroimunologie, rolul emoțiilor și a factorilor de stress, etc.), și până la Arhetip și Sinele Jungian, teorie de film, filozofia în Estul Europei, sau multiculturalismul în teoria și practica de Consiliere. Publicațiile autoarei se afla în diverse reviste diasporice românești, în revista academica Colloquy, în revista de specialitate Counselling Australia, și altele. Cartea
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurelia_satcau_1481358377.html [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
la om, la structura sa, la sentimentele care se întâlnesc în acest demers, cu toate simbolurile pe care trebuie doar să le descifrăm. Iar cheia vieții se definește prin iubire, ca în volumul poetului Dan Tipuriță, devenind o aspirație, ca arhetip simbolic al cărții sale metaforice, ”a.d.n.-ul fericirii”. În poemele sale metafora fulgerândă atinge cerul poeziei, comparația e șocantă, convingându-ne să recunoaștem ”organul de măsurat fericirea, așa cum este ea, doar o iluzie care plutește la marginea tristeții, ca
A.D.N.-UL FERICIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1467540886.html [Corola-blog/BlogPost/380907_a_382236]
-
irevocabil. El a cunoscut clipa faustică înveșnicită și a evadat din ea, așa cum a făcut, întru mântuirea-i, și celebrul alchimist din perioada renascentistă. Feciorul de împărat din basmul care l-a fascinat pe Adrian Erbiceanu este și el un arhetip al condiției umane, un etalon axiologic și o expresie a subconștientului colectiv al umanității, cum ar spune Carl Gustav Jung. Referindu-se, într-o lucrare de doctorat coordonată de Profesorul Nicolae Constantinescu, la atipicul basm românesc, tânăra cercetătoare Mihaela Chiorean
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ion_rosioru_rescrierea_ion_rosioru_1375165509.html [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
realități, una dintre realitățile subiective ori obiective posibile, realități dotate cu inteligenta care privesc lumea din jur și cea launtrică printr-un spectru infinit de a intui, percepe, intepreta și înțelege Realul și realitatea. Dumnezeu este Real fiindcă este Prototipul, Arhetipul, Alfa si Omega, Izvorul și Oceanul de unde vin și unde se întorc îmbunătățite toate cele văzute și nevăzute. Oamenii sunt parte din realitate, sunt icoane create după o matrice asemănare Arhetipului, oglinzi în care se reflectă o parte infimă din
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1493260044.html [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
Realul și realitatea. Dumnezeu este Real fiindcă este Prototipul, Arhetipul, Alfa si Omega, Izvorul și Oceanul de unde vin și unde se întorc îmbunătățite toate cele văzute și nevăzute. Oamenii sunt parte din realitate, sunt icoane create după o matrice asemănare Arhetipului, oglinzi în care se reflectă o parte infimă din cele văzute și nevăzute. („Oglinzi și icoane”) • Realitatea este în ultimă instanță un concept, o convenție epistemologică, ontologică. Realitatea nu este numai ceea ce este material, tangibil, ceea ce poate fi confirmat de
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1493260044.html [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
prin intuiție, apercepție, prin har, iluminare lăuntrică, duhovniceacă, epifanie, teofanie, adică revelație. Și din aceaste trei forme de cunoaștere prin care suntem binecuvântați prin naștere, educație și revelație, din această “trinitate” gnosologică și gnostică a realității vizibile și invizibile, formele, arhetipurile platonice, noetice, par totuși a fi cel mai aproape de realitatea sacră, izvor, mormânt și înviere a tot ceea ce se „naște spre a muri și moare spre a se naște”. (“Trinitatea” gnosologică) • Ceea ce putem spune cu siguranță este că Dumnezeu există
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1493260044.html [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
comunicare interpersonală a omului cu Dumnezeu-Omul are o funcție antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului , prin care se tinde la depășirea sinelui propriu și la asemănarea cu Dumnezeu
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
și pedagogice, nu trebuie să ne conducă la nici o separare esențială a lor. Dogma și etosul, teologia și liturghia, credința și viața, mărturisirea și praxis-ul nu se separă în creștinism. Iisus Hristos nu a fost un simplu învățător, ci Arhetipul Mântuirii, Însuși Mântuirea. „Iisus Hristos nu este pentru om un principiu exterior de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat Principiul lui ontologic” . Hristos n-a învățat nici dogmatică, nici morală, ci S-
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
Iisus Hristos în lume au o relație directă cu omul și viața lui. Smerenia, ascultarea, nădejdea, iubirea, și toate virtuțile creștine sunt adevăruri ce se conexează (unesc) direct cu Iisus Hristos și cu dogma Hristologică. Fiecare virtute evanghelică este după arhetipul lui Iisus Hristos, desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, este darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
poemul eminescian „Călin (file din poveste)” și un scenariu al lui Hannah Wolf, intitulat „The clock ticks the water drips” („Ceasul ticăie/bate, apa picură”). Cam ciudata si aleatorie - “ dar curiozitatea mea era una literară. Cum se poate moderniza un arhetip al Zburătorului când Eminescu a dat capodopere în două genuri literare diferite, poemul, prin Călin( file de poveste) și basmul, Călin nebunul. Apoi, ca om rebel în lectură și încurajator al formelor noi de expresie îl știam pe Horia Suru
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
sa, bărbatul, este un semn al regăsirii în labirintul vieții și al morții. Este confirmarea formării întregului. Limitele sunt depășite, contextul pare eludat, dragostea se manifestă cu putere. Sunt parcurse etapele din viața femeii, așa cum le vede ea, prin ochii arhetipului pus într-un corp fragil și tare, în același timp, de Dumnezeu. Mirela-Ioana este sinceră și își suprimă dezamăgirile, descoperind că dragostea care se revarsă spre ceilalți este mai necesară decât jocul dragostei în arena timpului propriu, special și mirific
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1456733152.html [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
viața și creația lui Ion D. Sîrbu (Lupta cu absurdul), D. R. Popescu (Romanul de tip puzzle), Marin Sorescu (Manierismul modern), Eugen Simion (...și criza spiritului critic), Mihai Cimpoi (...și starea actuală a literaturii române de pretutindeni), Carolina Ilica (Poetica arhetipurilor). Opt microeseuri, totalizând aproape 50 de pagini, sunt grupate în capitolul IV. Eminesciana, care poate merge umăr la umăr, fără nicio teamă, alături de Eminescu, azi - cea din urmă carte antumă publicată de Al. Piru în 1993. Capitolul al cincilea include
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * by http://uzp.org.ro/lansari-editoriale-la-targul-de-carte-gaudeamus-craiova-ovidiu-ghidirmic-la-sfantul-botez-al-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
a participat în numeroase expoziții colective în țară, ca membru al grupului timișorean F5,6. A publicat articole și fotografii în revistele Photo Magazine, Foto4All, Foto-Video și a participat că expozant la fiecare ediție a Salonului Fotografului Român. Fascinat de arhetipul satului maramureșean (o biserică din lemn, înconjurată de acoperișurile de șindrila ale caselor vechi, cu porți sculptate magnific!), Mihai Grigorescu reușește, în peisajele sale devenite iconice, să mențină vie imaginea satului tradițional și să o contrapună modernismului anarhic și kitsch
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/salonul-european-de-fotografie/ [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
în perspectiva fizică, în baza interacțiunii lor, iar omul, într-un astfel de cadru, se simte stingher și străin. Trebuie să reținem faptul că taina omului nu se cuprinde și nu se închide în el însuși, ci se raportează la Arhetipul după care a fost el a creat și spre care tinde - Dumnezeu. Ontologia sa este iconică, adică ne conduce spre Dumnezeu, a cărui icoană imperfectă, dar în continuă epectază, este omul. “În profunzimea tainei sale, omul nu există doar pentru
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401365783.html [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]