298 matches
-
cu prinții din Europa, posibili soți pentru Alice. În urma căutărilor au rezultat doar doi candidați: William, Prinț de Orange și Prințul Albert al Prusiei, vărul soțului Victoriei. Prințul de Orange a fost îndepărtat de pe listă deoarece era îndrăgostit de o arhiducesă catolică și nu arăta nici un interes față de Alice în ciuda puternicei presiuni făcute de mama sa, regina Sofia a Olandei. De asemenea, Prințul Albert a fost eliminat de pe listă. Atunci Prințesa Victoria a sugerat pe Prințul Louis de Hesse, nepotul Marelui
Prințesa Alice a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315328_a_316657]
-
Isabellei și a lui Friedrich. La început s-a presupus că pentru a curta una dintre multele ei fiice. În cele din urmă, s-a descoperit că de fapt o curta pe contesa Sophie Chotek, o doamnă de onoare a Arhiducesei Isabella. Isabella s-a înfuriat că Franz Ferdinand nu va alege pe una dintre cele opt fiice ale ei să devină mireasă și viitoare împărăteasă; ca urmare s-a angajat într-o luptă pentru a contracara căsătoria lui Franz Ferdinand
Isabella de Croÿ () [Corola-website/Science/326182_a_327511]
-
începând astfel un conflict în curs de desfășurare între Friedrich și Franz Ferdinand, care s-a căsătorit cu Sophie în 1900. Căsătoria a fost morganatică, nici unul dintre copiii ei nu putea să-i succeadă tatălui lor. Zece ani mai târziu, Arhiducesa Isabella a jucat același scenariu când nepotul ei Karl a încercat să se căsătorească cu Nancy Leishman, încântătoarea fiică a ambasadorului SUA în Germania, John George Alexander Leishman. Ca și în cazul Sophiei Chotek, Arhiducesa a simțit că Nancy nu
Isabella de Croÿ () [Corola-website/Science/326182_a_327511]
-
lor. Zece ani mai târziu, Arhiducesa Isabella a jucat același scenariu când nepotul ei Karl a încercat să se căsătorească cu Nancy Leishman, încântătoarea fiică a ambasadorului SUA în Germania, John George Alexander Leishman. Ca și în cazul Sophiei Chotek, Arhiducesa a simțit că Nancy nu era suficient de aristocrată. Cu toate acestea, Karl și Nancy s-au căsătorit; astăzi nepotul lor este actualul Duce de Croÿ. De asemenea, singurul ei fiu a făcut o căsătorie morganatică în 1930 cu Irene
Isabella de Croÿ () [Corola-website/Science/326182_a_327511]
-
al Franței. După asasinarea soțului său în 1610, a fost regentă pentru fiul său, Ludovic al XIII-lea. Născută la Palazzo Pitti din Florența, Italia, a fost fiica lui Francesco I de' Medici, Mare Duce de Toscana și a Ioanei, arhiducesă de Austria. A fost unul din cei șapte copii însă numai ea și sora sa, Eleonora de Medici au supraviețuit adolescenței. Bunicii materni erau Ferdinand I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman și Anna de Bohemia. Anna era fiica lui Vladislaus
Maria de Medici () [Corola-website/Science/310283_a_311612]
-
Piacenza în 1635 și regentă a întregului ducat în 1646 după decesul soțului ei. Margherita a fost al optulea copil și a doua fiică a lui Cosimo al II-lea de' Medici, Mare Duce de Toscana și a soției acestuia, Arhiducesa Maria Madalena de Austria. Printre frații Margheritei s-au inclus: Ferdinando al II-lea de Medici, Mare Duce de Toscana, Cardinalul Gian Carlo de Medici, Cardinalul Leopoldo de Medici și Anna, soția lui Ferdinand Karl al Austriei. Ceilalți frați ai
Margherita de' Medici () [Corola-website/Science/326702_a_328031]
-
soții, Eleanor de Toledo. Bunicii materni au fost Carol al II-lea, Arhiduce de Austria și soția acestuia, Maria Anna de Bavaria. Maria Anna a fost fiica cea mare a lui Albert al V-lea, Duce de Bavaria și a Arhiducesei Anna de Austria. Anna a fost fiica împăratului Ferdinand I și a Annei de Boemia. Margherita s-a logodit cu Odoardo Farnese, Duce de Parma în 1620. Ei s-au căsătorit în 1628. Mariajul a fost foarte dorit de tatăl
Margherita de' Medici () [Corola-website/Science/326702_a_328031]
-
Maria Dorothea de Austria, ("Maria Dorothea Amalie, Erzherzogin von Österreich"; 14 iunie 1867 - 6 aprilie 1932) a fost prin naștere membră a linie maghiare a Casei de Habsburg-Lorena, Arhiducesă de Austria, Prințesă de Boemia, Ungaria și Toscana. Prin căsătoria cu Philippe, Duce de Orléans, Maria Dorothea a fost membră a Casei de Orléans. Philippe a fost pretendent orléanist la tronul Franței din 1894 până în 1926 și cunoscut de monarhiștii
Arhiducesa Maria Dorothea de Austria () [Corola-website/Science/323735_a_325064]
-
a fost dispus să-și dea una din fiice pretendentului orléanist. Prințesa octogenară Clémentine, capul politic al familiei (ea a reușit să-l pună pe fiul ei pe tronul Bulgariei) și pețitoare neobosită, a propus o candidată: propria sa nepoată, arhiducesa Maria Dorothea, verișoara ducelui. Membră a unei ramuri mai mici a Casei Imperiale, o astfel de căsătorie nu putea submina relațiile austro-franceze în special că Austro-Ungaria era deja în mod oficial un aliat al Germaniei. Arhiducesa, în vârstă de aproape
Arhiducesa Maria Dorothea de Austria () [Corola-website/Science/323735_a_325064]
-
candidată: propria sa nepoată, arhiducesa Maria Dorothea, verișoara ducelui. Membră a unei ramuri mai mici a Casei Imperiale, o astfel de căsătorie nu putea submina relațiile austro-franceze în special că Austro-Ungaria era deja în mod oficial un aliat al Germaniei. Arhiducesa, în vârstă de aproape 30 de ani, făcea figura unei fete bătrâne și era puțin probabil că va găsi un alt pretendent în afară de vărul ei. Ea n-a putut decât să accepte. La 5 noiembrie 1896, la Viena, Maria Dorothea
Arhiducesa Maria Dorothea de Austria () [Corola-website/Science/323735_a_325064]
-
în Alcsút. În 1906, Philippe a încercat să se reapropie de soția sa și s-a dus la Alcsút să o convingă să se stabilească cu el la Manoir d'Anjou în apropierea Bruxelles. Maria Dorothea a refuzat categoric. Decizia arhiducesei a fost atât de fermă încât la izbucnirea Primului Război Mondial în 1914 ea a decis să rămână în Ungaria, țară aliată cu Germania, deși în principiu pretindea titlul de "regină a Franței", decizie care nu a fost iertată niciodată de soțul
Arhiducesa Maria Dorothea de Austria () [Corola-website/Science/323735_a_325064]
-
al lui Leopold al II-lea, Mare Duce de Toscana și al celei de-a doua soții, Prințesa Maria Antonia a celor Două Sicilii. A fost verișor de-al doilea cu împăratul Franz Joseph. În tinerețe s-a îndrăgostit de Arhiducesa Matilda care era promisă Prințului Umberto de Savoia. Matilda a murit accidental; s-a plictisit în timp ce urmărea o paradă și a încercat să fumeze o țigară în secret, hainele ei au luat foc și a ars de vie. În 1867
Arhiducele Ludwig Salvator, Prinț de Toscana () [Corola-website/Science/324039_a_325368]
-
Maria Ioana Gabriela ("Maria Johanna Gabriela Josepha Antonia"; 4 februarie 1750 - 23 decembrie 1762) a fost al unsprezecelea copil al împăratului Francisc I și a împărătesei Maria Tereza a Austriei. A murit de variolă. Arhiducesa Maria Johanna Gabriela Josepha Antonia, s-a născut la Viena, la Palatul Hofburg, la 4 februarie 1750 ca al unsprezecelea copil și a noua fiică a împăratului Francisc I și a împărătesei Maria Tereza a Austriei. La vârsta de cinci
Arhiducesa Maria Ioana Gabriela a Austriei () [Corola-website/Science/322395_a_323724]
-
gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol, și surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment însă nu și invitati. La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția. Au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n.
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
de la Universitatea din Leipzig. La 5 aprilie 1894, la Stuttgart, regatul de Württemberg, Johann Georg s-a căsătorit prima dată cu Ducesa Maria Isabella de Württemberg, al treilea copil și a doua fiică a Ducelui Filip de Württemberg și a Arhiducesa Maria Theresa a Austriei. Maria Isabella a murit la 24 mai 1904 la vârsta de 32 de ani, la Dresda. S-a recăsătorit la 30 octombrie 1908, la Cannes, Franța, cu Prințesa Maria Immaculata de Bourbon-Două Sicilii, al patrulea copil
Prințul Johann Georg al Saxoniei () [Corola-website/Science/333051_a_334380]
-
Maria Walewska, de care s-a îndrăgostit. Maria i-a dăruit un copil, faimosul Alexandru Walevski de mai târziu. Din cauză că Josefina era sterilă în anul 1809, Napoleon a fost nevoit să se despartă de ea. S-a recăsătorit cu Maria-Luiza, arhiducesă de Austria. Au avut un singur copil, Napoleon Charles Joseph Francois, care a murit fără să domnească vreodată. Ultimele cuvinte inteligibile ale lui Napoleon au fost "Frunte...Armată" (fr. „Tête...Armée”). Influența napoleoniană în Franța încă mai este vizibilă și
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
comunicarea dintre Habsburgi și Bourboni. La vârsta de 22 de ani s-a îndrăgostit de tânărul și frumosul Prinț Karl de Zweibrücken. Ministrul Kaunitz și Maria Tereza au refuzat propunerea de căsătorie de la nesemnificativul prinț și au promis-o pe arhiducesă Ducelui Ferdinand de Parma, care era un nepot al regelui francez Ludovic al XV-lea. Când Maria Amalia a fost informată de către mama sa despre planificata căsătorie cu Ferdinand de Bourbon-Parma, a reacționat cu plâns convulsiv și comportament sfidător. Ea
Arhiducesa Maria Amalia a Austriei () [Corola-website/Science/317789_a_319118]
-
unei scurte reconcilieri în 1773, când s-a născut fiul ei; Maria Tereza a avut numeroase încercări de reconciliere cu fiica sa. Ducesa a rezistat în fața eforturilor mamei ei de a o controla de departe. Când sora ei mai mare, Arhiducesa Maria Cristina, a vizitat Parma în 1775, ea a spus mamei lor că Amalia și-a pierdut frumusețea și strălucirea. Maria Tereza a comandat pictorului Johann Zoffany portretul nepoților ei din Parma. Maria Amalia ținea corespondență cu surorile ei mai
Arhiducesa Maria Amalia a Austriei () [Corola-website/Science/317789_a_319118]
-
Arhiducesa de Habsburg (n. Florența, Italia, 21 aprilie 1770, d. Neudorf, Arad, 1 octombrie 1809) a fost regina Boemiei între 1791 și 1800. A fost fiica lui Leopold al II-lea, Împărat al Sfanțului Imperiu Român și a Mariei Louisa a
Maria Anna Ferdinanda () [Corola-website/Science/312274_a_313603]
-
Maria Theresa Henriette Dorothee de Austria-Este (2 iulie 1849 - 3 februarie 1919) a fost regină a Bavariei și pretendent iacobit la tronul Angliei. A fost fiica și singurul copil al Arhiducelui Ferdinand de Austria-Este și a soției lui, Arhiducesa Elisabeth Franziska de Austria. Maria Theresa s-a născut la Brünn în Moravia, astăzi Brno în Cehia. La 15 decembrie 1849, când avea numai cinci luni, tatăl ei Arhiducele Ferdinand a murit de febră tifoidă. Maria Theresa a fost crescută
Maria Theresa de Austria-Este (1849–1919) () [Corola-website/Science/322329_a_323658]
-
Austria. Maria Theresa s-a născut la Brünn în Moravia, astăzi Brno în Cehia. La 15 decembrie 1849, când avea numai cinci luni, tatăl ei Arhiducele Ferdinand a murit de febră tifoidă. Maria Theresa a fost crescută de mama ei, Arhiducesa Elisabeta. La 20 februarie 1868, la biserica Sf. Augustine din Viena, Maria Theresa s-a căsătorit cu Prințul Ludwig, fiul cel mare al Prințului Regent al Bvariei, Luitpold. Deși au menținut ca reședință Palatul Leuchtenberg din München, Ludwig și Maria
Maria Theresa de Austria-Este (1849–1919) () [Corola-website/Science/322329_a_323658]
-
urnele cu cenușă a altor 4 persoane, deci un total de 146 de aristocrați își au aici locul de veci. Între aceștia se numără 12 împărați și 18 împărătese. Aristocrații înmormântați aici au deținut cel puțin titlul de arhiduci sau arhiducese de Habsburg. Se pot vizita 103 sarcofage și 5 urne pentru depunerea inimilor, realizate într-o varietate de stiluri, de la puritan auster până la rococo exuberant. Doar sarcofagul împăratului Francisc Iosif I este din piatră, toate celelalte sunt din metal. Prima
Cripta Capucinilor din Viena () [Corola-website/Science/303665_a_304994]
-
Marea Ducesă , (; 9 august 1783 - 16 martie 1801), a fost fiica Țarului Pavel I al Rusiei și sora împăraților Alexandru I și Nicolae I. A devenit Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Arhiducele Joseph al Austriei, guvernator al Ungariei. Marea Ducesă Alexandra Pavlovna a fost al treilea copil și prima fiică a Țarului Pavel I al Rusiei și a celei de-a doua soții Sophie Dorothea de
Alexandra Pavlovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317769_a_319098]
-
II-lea, acesta le-a izolat pe plan intern pe mama sa și pe Ileana, limitându-le îndatoririle și aparițiile publice. Pentru principesa Ileana a fost aranjat în 1931 un mariaj cu arhiducele Anton de Austria, ea primind titlurile de arhiducesă a Austriei și principesă de Habsburg-Toscana prin căsătorie. În anii următori Ileana a locuit împreună cu soțul lângă Viena și i-au fost permise doar scurte vizite în România, regele interzicându-i să dea naștere copiilor săi în România. Ileana a
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
al Casei Regale. La întoarcerea în țară, Ileana a anunțat oficial că intenționează să se căsătorească cu arhiducele austriac. Șeful Casei Regale Române, Regele Carol al II-lea, își dă acordul. Anton era fiul Arhiducelui Leopold-Salvador de Habsburg-Toscana și al Arhiducesei Blanka de Bourbon, infanta Spaniei, născut la 20 martie 1901, în Viena imperială. Numele complet al Arhiducelui era "Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef Ignatz Raphael Michael Margaretha Nicetas", un nume demn de un arhiduce de Austria, primit în
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]