1,821 matches
-
ce a dus la arestarea acestora alături de 40 de țărani 10. Din păcate, Păcurariu nu preciza sursa de unde a preluat informația, cea mai extinsă lucrare istoriografică asupra răscoalei din 1907, publicată în perioada comunistă, menționându-l doar pe tatăl viitorului arhimandrit 11. Mircea Păcurariu, precum și alți teologi ortodocși, unii dintre ei în studii recent publicate 12, invocînd implicarea preotului Ioan Șerboianu la răscoala din 1907, au preluat informația în mod unilateral, ignorând realitățile petrecute. După câte se pare, acești istorici ai
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în mod similar 16. Or, nici unul dintre teologii români de mai târziu, istorici ai Bisericii Ortodoxe Romane, menționând episodul, nu îl pomenesc în dimensiunea sa reală, rezumându-se la o prezentare parțială și subiectivă a evenimentelor. O confirmare a originii arhimandritului apare în revista Flacăra Sacră, când, publicându-se însemnările și impresiile celor care vizitaseră Crematoriul Cenușa în așa-zisa "Carte de Aur", apărea menționat preotul Ion Șerboianu din comuna Șerboieni, Argeș, nimeni altul decât tatăl lui Calinic I. Popp Șerboianu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
tatăl lui Calinic I. Popp Șerboianu. Ion Șerboianu notase în "Cartea de Aur" a Societății Cenușa: "Iubesc libertatea de conștiință. Admir pre cei ce se pun în concordanță cu vremurile"17. O asemenea situație arată limpede că acțiunile cremaționiste ale arhimandritului aveau, cel puțin moral, avizul tatălui său, aspect cu atât mai relevant cu cât și acesta era preot ortodox. Datorită faptul că vorbim despre presupusa localitatea de naștere a arhimandritului, despre faptul că aceste informații sunt puse în legătură cu calitatea sa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
17. O asemenea situație arată limpede că acțiunile cremaționiste ale arhimandritului aveau, cel puțin moral, avizul tatălui său, aspect cu atât mai relevant cu cât și acesta era preot ortodox. Datorită faptul că vorbim despre presupusa localitatea de naștere a arhimandritului, despre faptul că aceste informații sunt puse în legătură cu calitatea sa de student la Teologie, înclin să afirm că persoana menționată în legătură cu evenimentele din 1907 este una și aceiași cu arhimandritul. Din acest punct de vedere nu trebuie să ne inducă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Datorită faptul că vorbim despre presupusa localitatea de naștere a arhimandritului, despre faptul că aceste informații sunt puse în legătură cu calitatea sa de student la Teologie, înclin să afirm că persoana menționată în legătură cu evenimentele din 1907 este una și aceiași cu arhimandritul. Din acest punct de vedere nu trebuie să ne inducă în eroare împrejurarea în care prenumele menționat nu este Calinic, ci Constantin, deoarece, după cum voi preciza, Șerboianu a semnat cu acest prenume lucrarea sa de licență în teologie publicată în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
între paranteze Calinic I. Popp-Șerboianu18. Asemenea situație confirmă din nou faptul că era vorba despre aceeași persoană, fie că se utiliza prenumele de Constantin sau de Calinic, sau numele de Popescu și nu de Popp. Dilema localității de naștere a arhimandritului este pe deplin lămurită chiar de el însuși. În 1928, Calinic Popp Șerboianu publica un articol în Cultura Poporului despre diverse obiceiuri "din satul meu Șerboieni"19. Mai aflăm din acest articol cum că arhimandritul avea o soră numită Elena
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Dilema localității de naștere a arhimandritului este pe deplin lămurită chiar de el însuși. În 1928, Calinic Popp Șerboianu publica un articol în Cultura Poporului despre diverse obiceiuri "din satul meu Șerboieni"19. Mai aflăm din acest articol cum că arhimandritul avea o soră numită Elena Gr. Grigorescu (probabil numele fiind schimbat în urma căsătoriei). În orice caz, Șerboianu demonstra în acest articol că era mândru de locurile sale de origine, el menționând diverse doine, ghicitori, porecle de femei și bărbați, descântece
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
amenda asemenea gesturi, care produceau doar dezgust. Arghezi mai preciza că diaconul s-a apărat într-un mod extravagant în fața Consistoriului Mitropolitan. Întrebarea care se pune față de această întâmplare este dacă Arghezi se referea la aceeași persoană cu cea a arhimandritului. Lipsa altor surse asupra acestei întâmplări nu poate duce însă la o concluzie definitivă (de pildă, la 1911, Șerboianu nu mai era student, ci ierodiacon, după cum precizează Arghezi întrebarea este dacă nu cumva Șerboianu intervenise pentru a îl apăra pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lui Șerboianu în America, enunțată de către Lucian Predescu. Este foarte posibil ca Șerboianu să nu fi stat trei ani neîntrerupți în America și să fi revenit periodic în țară. Pe de altă parte, ambele evenimente enunțate mai sus arată continuitatea arhimandritului în activitatea sa de implicare în viața societății, de altfel o constantă a ceea ce a reprezentat ca personalitate. În 1928, Calinic I. Popp Șerboianu este pomenit din nou de către Tudor Arghezi. Este vorba despre faptul că arhimandritul, împreună cu alt arhimandrit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sus arată continuitatea arhimandritului în activitatea sa de implicare în viața societății, de altfel o constantă a ceea ce a reprezentat ca personalitate. În 1928, Calinic I. Popp Șerboianu este pomenit din nou de către Tudor Arghezi. Este vorba despre faptul că arhimandritul, împreună cu alt arhimandrit, Dionisie Lungu, fuseseră trimiși de mitropolie la poliție, arestați și apoi expediați la Mânăstirea Căldărușani. Vina lor era, conform lui Arghezi, că prin gazeta lor bisericească săptămânală, Glasul Monahilor, se luptau "împotriva unui lucru indiferent din punctul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
arhimandritului în activitatea sa de implicare în viața societății, de altfel o constantă a ceea ce a reprezentat ca personalitate. În 1928, Calinic I. Popp Șerboianu este pomenit din nou de către Tudor Arghezi. Este vorba despre faptul că arhimandritul, împreună cu alt arhimandrit, Dionisie Lungu, fuseseră trimiși de mitropolie la poliție, arestați și apoi expediați la Mânăstirea Căldărușani. Vina lor era, conform lui Arghezi, că prin gazeta lor bisericească săptămânală, Glasul Monahilor, se luptau "împotriva unui lucru indiferent din punctul de vedere al
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
era incoerentă; Șerboianu cita lucrări în germană fără a cunoaște limba; dictoane italiene fără a ști italiana, plus alte diverse erori din punct de vedere istoric și bibliografic 45. În cazul celei de a doua reviste, se considera că lucrarea arhimandritului era "cât se poate de slabă"46, partea istorică, de pildă, fiind insuficient documentată și organizată. Concluzia arăta că: "lucrări de felul acesta, cuprinzătoare de legende, folclor și vocabular erau tipărite destule; dar ele nu erau de mare folos, și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o privire generală asupra țiganilor și percepției lor, pe undeva similară cu a evreilor). Însă, la finalul introducerii, el adresa public o serie de mulțumiri unor personalități ale vieții științifice și publice ale acelor vremuri. Acest aspect arată faptul că arhimandritul fusese în contact cu respectivii, care, cu certitudine, l-au ajutat atât pe durata șederii sale în Franța, cât și la publicarea lucrării dedicate țiganilor. Astfel, Șerboianu mulțumea monseniorului Vladimir Ghika (căruia pare a-i fi cel mai recunoscător), lui
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Mario Roque (pe care îl numește un mare prieten al României și un mare savant), M. Malvezin și Paul Pansy 51. Or, fiecare dintre aceștia trei erau niște somități în domeniu în epocă, fiind un fel de gir al lucrării arhimandritului. Însă o atare situație nu a scutit-o de critici dure în mediul științific românesc al epocii, așa cum am arătat mai sus. Într-un referat întocmit în 1933, de către comisarul Dim. D. Gheorghiu, se aduc o serie de lămuriri și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
situație nu a scutit-o de critici dure în mediul științific românesc al epocii, așa cum am arătat mai sus. Într-un referat întocmit în 1933, de către comisarul Dim. D. Gheorghiu, se aduc o serie de lămuriri și asupra calității de arhimandrit a lui Calinic I. Popp Șerboianu 52. Conform lui Gheorghiu, Cancelaria Patriarhiei Române a acelor vremuri specifica faptul că Șerboianu nu a fost ridicat în acest rang de către Arhiepiscopia București, însă preciza ca era posibil ca acest lucru să se
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Șerboianu nu a fost ridicat în acest rang de către Arhiepiscopia București, însă preciza ca era posibil ca acest lucru să se fi petrecut sub oblăduirea Episcopiei de Argeș sau a Severinului. Însuși Șerboianu era evaziv cu această informație precizând că "arhimandritul nu constituie o treaptă preoțească, care să necesite o nouă sfințire, ci este un grad onorific, neprecizând cine i l-a dat"53. Conform altor surse după întoarcerea din Franța în 1931, pentru doi ani (1931-1933) Șerboianu a fost stareț
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
onorific, neprecizând cine i l-a dat"53. Conform altor surse după întoarcerea din Franța în 1931, pentru doi ani (1931-1933) Șerboianu a fost stareț al mânăstirii Crasna, de unde, conform lui Gheorghe Lăzărescu Lazurcă a fost degradat din rangul de arhimandrit de către Episcopia de Vâlcea și gonit din mănăstire la 1 februarie 193354. Motivația a constituit-o gravele abateri morale și de la învățătura ortodoxă a acestuia. Acest moment este fundamental deoarece arată că Șerboianu este posibil să fi fost caterisit înainte de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Însă faptul că Șerboianu publica articole în Flacăra Sacră, revista cremaționiștilor români, și după 1938, arată că și după acest an el a rămas în legături strânse cu aceștia. Trecerea sa în tabăra cremaționiștilor nu a constituit un impediment pentru ca arhimandritul să își depună candidatura la scaunul Episcopiei de Argeș, conform revistei Flacăra Sacră din mai 1936. În nota informativă a revistei asupra acestui moment se preciza limpede faptul că Șerboianu era "deservent al Capelei Crematoriului și convins al ideii cremațiunii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
informativă a revistei asupra acestui moment se preciza limpede faptul că Șerboianu era "deservent al Capelei Crematoriului și convins al ideii cremațiunii umane față de religia creștină"56, candidatura sa fiind îndreptățită datorită valorii sale intelectuale. Se mai preciza faptul că arhimandritul era licențiat în Teologie, Filozofie și Drept (o exagerare evidentă, deoarece el a fost licențiat doar în Teologie). După revenirea în țară din Franța (1931), Șerboianu își asumă latura organizatorică în cadrul comunității țiganilor. Astfel, în aprilie 1933, el fondează Asociația
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
celor doi. Petre Matei a arătat că, în 1937, Șerboianu și Lăzurică au atacat concomitent atât Biserica Ortodoxă cât și pe Niculescu, manifestându-și deschis simpatiile catolice 64. Este totodată relevant faptul că mai târziu, în textele sale pro cremațiune, arhimandritul nu avea decât o singură mențiune legată de țigani. Aceasta nu se referea la activitatea sa ca misionar prin țigani, ci la un episod legat de activitatea sa monahală, când o țigancă în vârstă i se confesa, cu seninătate, că
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să aprindă lumânări și "pentru" Dumnezeu și pentru Diavol, pentru că era necesar să te pui "bine" cu "amândoi"65. Șerboianu invoca acest exemplu, arătând gradul de ignoranță care există în rândul multor credincioși ortodocși. Notorietatea de care s-a bucurat arhimandritul, datorită preocupărilor sale științifice dar și organizatorice printre țiganii vremii făcea ca la 1933 să fie invitat la Radio România. Aici ținea, în cadrul celebrei emisiuni Universitatea Radio, în 14 iunie, o prelegere despre țigani, publicată mai târziu în revista Radiofonia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
manifestându-se de timpuriu. A publicat trei cărți, cea mai cunoscută fiind cea dedicată țiganilor, menționată mai sus. Cea de-a treia lucrare o publica în 1931 și se voia un ghid pentru posibilii vizitatori ai mânăstirii Cozia 67. Astfel, arhimandritul fructifica și publicistic perioada pe care o petrecuse la această mănăstire. Pe lângă aceste a publicat o serie de articole în diversele ziare și reviste ale vremii, demonstrând astfel o preocupare constantă. Se pot delimita mai multe etape în asemenea cadru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Referindu-se la acest moment din biografia lui Șerboianu, Lucian Predescu preciza că între 1927 și 1928 aceasta ar fi fost redactor șef al Culturii Poporului. Cercetarea colecției acestui săptămânal nu confirma aceasta situație. Temele abordate in Cultura Poporului de către arhimandrit au fost diverse și stimulative ca situație de discurs. Se pare că Șerboianu a colaborat intens cu acest săptămânal în 1928; până acum am identificat circa 28 de articole pe care le-a scris în acel an. În unele numere
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acum am identificat circa 28 de articole pe care le-a scris în acel an. În unele numere ale Culturii Poporului întâlnim două sau chiar trei articole de ale sale. O asemenea situație nu poate semnifica decât aprecierea de care arhimandritul se bucura. Faptul că unele dintre articolele sale erau publicate pe prima pagină a săptămânalului amintit vine să confirme cele mai sus menționate. În plus, situația în care lui Șerboianu i s-au publicat pe prima pagină a Culturii Poporului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
largă apreciere. În general, textele lui Calinic Popp Șerboianu, publicate în Cultura Poporului merg pe linia discursului social al Bisericii Ortodoxe Române și, mai ales, nu ies din linia învățăturilor acestei confesiuni. Cu atât mai mult va părea surprinzătoare cotirea arhimandritului înspre mișcarea cremaționistă din România în deceniul patru al secolului trecut. Ceea ce le caracterizează este latura lor moralizatoare, chestiune pe care o regăsim și în scrierile sale cremaționiste. De asemenea, patriotismul a fost o altă constantă asumată în toate scrierile
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]