162 matches
-
românesc!... Constat, cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să faci un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care vă cunosc de, relativ, puțină vreme adică de, numai douăzeci de ani, adică de când sunteți slujitorul și arhipăstorul duhovnicesc, a preoților și credincioșilor, ce viețuiesc în cuprinsul celor două județe - Maramureș și Satu Mare - care aparțin acestei vrednice eparhii!... În viziunea, în mintea și în inima mea personalitatea înaltpreasfinției voastre se conturează și se identifică prin câteva trăsături și
ARHIEPISCOPUL IUSTINIAN CHIRA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372666_a_373995]
-
facultate și prieten - Părintele Arhim. Dr. Macarie Motogna - Egumenul Mănăstirii “Sfânta Ana” - Rohia, mi-a oferit două lucrări/volume, de referință pentru Istoria Bisericii Ortodoxe Române din ținutul binecuvântat al Maramureșului și Sătmarului, ambele fiind publicate recent, cu binecuvântarea venerabilului Arhipăstor nonagenar - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira și cu directa contribuție, implicare, coordonare, supraveghere și efort a vrednicului, harnicului, inimosului și dinamicului său ucenic - Episcopul Vicar Dr. Iustin Hodea Sigheteanul!... Pentru tot, pentru toți și pentru toate, se cuvine a aduce, aici
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Episcop Ioan inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, mult discernământ și foarte multă blândețe, noblețe și cumințenie sufletească!... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat!... El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale intelectuale, morale și sufletești!... De aceea, a fost mult iubit de tinerii elevi-seminariști, studenți-teologi, preoți și călugări, ajutându-i pe foarte mulți dintre ei prin recomandările și sfaturile pe care le-a dat fiecăruia
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
românesc!... Constat, cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să faci un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de, relativ, puțină vreme adică de, doar optsprezece ani, de când a fost slujitorul și arhipăstorul nostru duhovnicesc, a preoților și a credincioșilor care viețuiesc în cuprinsul celor două județe - Bihor și Sălaj - ce au aparținut acestei eparhii!... În viziunea, în mintea și în inima mea personalitatea Preasfinției Sale s-a conturat și s-a identificat
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
în ziua Obezilor Sf. Petru, s-au serbat serviciu solemn în biserica Sf[intei] Sofii, de față fiind împăratul și solii întorși de la Lyon, s-au citit evanghelia grecește și latinește, după care s-au pomenit papa Grigorie X ca arhipăstor suprem al bisericii apostolice și papă ecumenic. Cu tot decursul în aparență favorabil al uniunii, îndeplinite în mod formal, ea dete de fund pe de o parte din cauza sentimentului latent de neatârnare al clerului grecesc, pe de alta din aversiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
greco-ecumenică și că va ști să păstreze supunerea credincioasă și ascultarea pentru acea biserică. În mai 1359 se împliniră dorințele lui Alexandru Vodă și un edict patriarhal formal și solemn îl înștiință cumcă atât sinodul cât și împăratul aprobaseră numirea arhipăstorului de până acuma al Vidinului, Iacint, de mitropolit al Valachiei; apoi edictul mai accentuă făgăduința categorică și juruită a lui Vodă cumcă el se va mărturisi d-acum înainte împreună cu țara sa în mod irevocabil la biserica grecească, că va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în sfârșit necesitatea și utilitatea unei despărțiri în două a Valachiei în privire bisericească, deci lăsă de acum înainte numai o jumătate a Valachiei sub administrația duhovnicească a lui Iacint, rânduind pentru a doua jumătate pe Daniil Kristopulos arhiepiscop și arhipăstor, îmbrăcîndu-l cu toate drepturile și datoriile corespunzătoare. Acest din urmă luă numele călugăresc Antim și în diploma de instalație primi rangul de arhiepiscop de Melitini. Pentru a se stabili o pacinică înțelegere între cei doi arhipăstori a unei ș-aceleiași
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Daniil Kristopulos arhiepiscop și arhipăstor, îmbrăcîndu-l cu toate drepturile și datoriile corespunzătoare. Acest din urmă luă numele călugăresc Antim și în diploma de instalație primi rangul de arhiepiscop de Melitini. Pentru a se stabili o pacinică înțelegere între cei doi arhipăstori a unei ș-aceleiași țări, Daniil Kristopulos făgădui în scris prin anume document că nu-și va permite dușmănii sau uneltiri în contra [lui] Iacint, nici ca mitropolit de pîn-acum al întregei țări, nici în alte priviri, că nu-i va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui Mircea Vodă nici s-a căutat, nici s-a dobândit întemeierea unei neatârnări bisericești a țării, măcar pe atâta pe cât se realizase în Moldova. Vălmășag bisericesc în Valachia. Amestecarea și împreunarea diecezei Valachiei cu alte provinții bisericești, împănarea cu arhipăstori si preoți de naționalitate străină, deci piedeca produsă prin acestea de-a se forma o biserică națională, în fine deplina atârnare a administrației bisericești de bunul plac al patriarhatului erau atunci la ordinea zilei și nu găsiră împrotivire din partea lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sfinți episcopi numai cu îngrădirea ca asemenea acte să le puie totdeauna în lucrare alăturea și-mpreună cu mitropolitul Valachiei, neavând sufragani care să-i fie la-ndemînă la asemenea funcțiuni de mare însemnătate. Pe când așadar în Moldova nu exista un arhipăstor greco-oriental propriu, cel din Valachia asemenea nu se bucura de-o poziție de sine stătătoare, ci trebuia să fie-ntrebuințat ca sufragan în patriarhatul Constantinopolei. Dovadă despre aceasta ne-o dă un edict patriarhal din același an (1371), dat asemenea în urma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cere în persoană iertare de la el, căci numai în acest mod o mai pot căpăta. Cu toate că Petru nu prea voia de la început, dar în urmă tot a primit acea demnitate, administră ca exarh biserica din Moldova, exercită toate drepturile unui arhipăstor cu escepția numai a hirotoniei diaconilor și preoților, lucru la care trebuia să puie pe cel mai apropiat episcop sau mitropolit din vecinătate. {EminescuOpXIV 199} Vodă, clerul și poporul se supuseră la ceea ce nu se putea evita, primiră pe întorsul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
doua zi dis-de-dimineață se va săvârși slujba de sfințire a apei, urmată de Sfântul Maslu, Ceasul III, Ceasul VI și Sfânta Liturghie, care potrivit tradiției acestor locuri este arhierească, credincioșii și monahii bucurându-se de prezența plină de binecuvântare a Arhipăstorului Moldovei, înconjurat de un sobor impresionant de preoți și diaconi. Și tot potrivit tradiției moldave, la sfârșitul slujbei se citesc pentru cei prezenți la hram, de către arhiereu, câteva rugăciuni de dezlegare. Fiind praznic de întristare pentru uciderea celui mai aprins
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
popor, la nici o școală confesională. Numai românii sunt supuși în privirea școlilor lor unui regim escepțional, și aceasta pentru ca în ele să se păstreze limba de propunere germană. 3. Arhiereii, după scriptură și canoanele bisericii răsăritene, se aleg; în Bucovina arhipăstorul e numit de-a dreptul, pe când în aceeași țară lipovenii își aleg pe vlădica lor de la Fântâna Albă, și evreii își aleg rabinii. Numai românii și în această privire, sunt tratați în mod escepțional. {EminescuOpIX 258} E de prisos să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la Înviere, trecând pe lângă casa unde stă preotul unit S. am auzit cântându-se melodii bisericești și s-au oprit să le asculte, dar n-au putut vedea înăuntru, ferestrele fiind camuflate. [...] Acestea vă aduc la cunoștință I.P. Sfințitului meu Arhipăstor și prea Venerabilului Consiliu Arhiepiscopesc, cu supunere fiiască rugând a dispune cele cuvenite. C, 08.07.1950 Cu fiiască supunere Pr. M.B.” Notă, sursa „POPA”, 28.09.1950: „Actualul preot din C, M.B., raportează, la 21.09 a.c., că 11
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
B. Herder, 1908, p. 274. footnote>. Patrologul Johannes Quasten, în manualul său de Patrologie, afirmă că doar unuia singur dintre cei trei Părinți Capadocieni i s-a atribuit numele de cel Mare, și anume, Sfântului Vasile. Calificările sale remarcabile ca arhipăstor al Bisericii și organizator, ca mare exponent al doctrinei creștine și ca un al doilea Atanasie în apărarea Ortodoxiei, ca Părinte al monahismului oriental și reformator al Liturghiei, a motivat conferirea unui astfel de titlu<footnote Johannes Quasten, Patrology, volume
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Părinții Capadocieni, Sfântul Vasile cel Mare, a fost recunoscut de ceilalți ca maestru comun, și în timpul vieții, și după moarte - cf. Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine de la Conciliul de la Niceea la începuturile Evului Mediu..., p. 97. footnote>. Ca arhipăstor, a fondat spitale pentru bolnavi și victime ale bolilor contagioase, cămine pentru săraci și aziluri pentru călători și străini, astfel că Grigorie din Nazianz ajunge să vorbească de un întreg nou oraș, anume Vasiliada. Însă, ar fi incorect să vedem
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
asupra propriei gândiri, vieți și aspirații și îl numește pe Vasile, maestrul stilului (Ep. 51)<footnote Ibidem, p. 208. footnote>. Din fericire, scrierile sale ne-au parvenit fără mari pierderi de-a lungul secolelor. Ca și Epifaniu, Vasile, acest mare arhipăstor capadocian<footnote În traducere, Capadocia înseamnă țara cailor, deoarece specificul ei era creșterea cailor - cf. Jean Bernardi, Grigorie din Nazianz. Teologul și epoca sa (330-390), Traducere Cristian Pop, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 62. footnote>, a fost un îndârjit susținător
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
footnote F. Cayré, Précis de Patrologie. Histoire et doctrine des Pères de l´Église, Tome Premier, Livres I et II, Société de S. Jean L´Évangéliste, Desclée et Cie, Éditeurs Pontificaux, Paris Tournai-Rome, 1927, p. 404. footnote>. Fără îndoială, marele arhipăstor capadocian este un pravoslavnic al credinței, însă credința sa nu a afectat într-un mod negativ cultura clasică care ia fost insuflată încă din copilărie. Se comportă ca un adevărat filosof atunci când dezbate și combate o erezie, când lămurește consecințele
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
p. 444. footnote>. Prin tot ce a făcut, prin tot ce a gândit și a scris, Sfântul Vasile cel Mare, supranumit și ocrotitorul săracilor, impune și astăzi tuturor creștinilor una și aceeași purtare, anume dragostea milostivă față de cei umili. Marele arhipăstor, organizator al faptelor de binefacere la Cezareea Capadociei, este acela care ne-a convins pe toți, prin exemplul viu și prin îndemnuri la milostenie, lansate în cele mai multe dintre predicile sale, că, fiind oameni, să nu disprețuim pe frații noștri când
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
sunt nici pe departe desuete sau vetuste, ci ele rămân în actualitate și astăzi. Aceste scrieri sunt de un real folos și creștinilor din zilele noastre, căci ele mărturisesc despre felul cum au fost soluționate atunci problemele sociale de către marele arhipăstor și constituie astfel pentru noi o sursă de inspirație pentru aflarea celor mai potrivite metode și soluții în rezolvarea problemelor privind latura practică a vieții sociale. Din opera sa, încercăm să culegem învățăminte și să tragem foloase, căci în ea
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
strălucite epoci a creștinătății”{\cîte 3}. Patrologul Johannes Quasten, în manualul sau de Patrologie, afirmă că doar unuia singur dintre cei trei Părinți Capadocieni i s-a atribuit numele de cel Mare, si anume, Sfanțului Vasile. Calificările sale remarcabile că arhipăstor al Bisericii și organizator, că mare exponent al doctrinei creștine și că un al doilea Atanasie în apărarea Ortodoxiei, ca Părinte al monahismului oriental și reformator al Liturghiei, a motivat conferirea unui astfel de titlu{\cîte 4}. Sfanțul Vasile era
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
pace. De aceea, Biserica Răsăriteana, pentru care și-a epuizat resursele, l-a plasat printre cei mai de frunte doctori ecumenici ai săi, pentru că învață pe ceilalti prin exemplu, ca și prin cuvânt”{\cîte 36}. Sfanțul Vasile cel Mare - mare arhipăstor, neîntrecut predicator și organizator al monahismului După moartea episcopului Eusebiu în anul 370, Vasile a devenit succesorul acestuia că episcop de Cezareea, mitropolit al Capadociei și exarh al diocezei civile a Ponticului. În aceste roluri, și-a câștigat curând iubirea
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
său - Vasiliada, dar și din polemicile lui scrise și orale pentru apărarea credinței ortodoxe. Citind mai ales scrisorile lui, constatăm că Sfanțul Vasile a fost nu numai un teolog de seamă și un ierarh învățat, ci și un model de arhipăstor pentru turmă lui, pentru care arată multă dragoste și grijă duhovniceasca, intervenind pentru ea în momentele critice și de reală nevoie. Precum am mai precizat, marele arhipăstor nu a trecut cu vederea nevoile pastorale ale credincioșilor, pe care ii vizită
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
un teolog de seamă și un ierarh învățat, ci și un model de arhipăstor pentru turmă lui, pentru care arată multă dragoste și grijă duhovniceasca, intervenind pentru ea în momentele critice și de reală nevoie. Precum am mai precizat, marele arhipăstor nu a trecut cu vederea nevoile pastorale ale credincioșilor, pe care ii vizită frecvent, spunându-le de fiecare dată cuvinte de învățătură. Sfanțul Vasile a început mai întâi prin a intelege el însuși trăirile sufletești ale lor și mai apoi
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
metodic, concis, înțelept pe când se adresa ucenicilor săi pe malurile Irisului, păstrând însă aceeași atitudine și de-a lungul episcopatului sau pe când încerca să rezolve cele mai delicate probleme care tulburau Biserică{\cîte 47}. Că și Epifaniu, Vasile, acest mare arhipăstor capadocian, a fost un îndârjit susținător al monahismului. Ideea lui Vasile era că fiecare mănăstire ar trebui să reprezinte nu o simplă adunare de asceți, ci o comunitate reală, în care fiecare ar munci pentru bunăstarea tuturor, supunându-se el
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]