175 matches
-
daaa, și bancheta asta... și biroul cu planșetă de arhitect... De ce ți-ai ales un birou așa mic și ai pus pe el o astfel de planșetă?" îi răspunsei că așa am găsit odaia, a stat aici o fată, o arhitectă, fiica gazdei, care s-a măritat, și că eu am cumpărat tot ce se vede, fiindcă mi-a plăcut... O luă spre geam, pe care îl deschise, și rămase nemișcată, contemplând panorama orașului... "Daaa, continuă, și doi plooopi cu vârfurile
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
este un film românesc de televiziune din 1995 scris și regizat de Malvina Urșianu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Tamara Crețulescu, Valeriu Popescu, Tania Popa și Valentin Teodosiu. O arhitectă este arestată de Securitatea comunistă după ce prietenul ei a fugit în Occident. În perioada detenției naște o fată. După Revoluția Română din 1989 este eliberată dar rămâne șomeră în timp ce fiica ei nu-i înțelege problemele.
Aici nu mai locuiește nimeni () [Corola-website/Science/337553_a_338882]
-
au fost deja încheiate, întreg complexul urmând să fie finalizat înaintea forumului internațional al revistei americane „Fortune”, programat să se desfășoare la Chengdu în perioada 6-8 iunie 2013. În fața Global Center va fi construit „Centrul pentru arte contemporane”, lucrare a arhitectei anglo-irakiene Zaha Hadid, prima femeie căreia i s-a decernat prestigiosul premiu Pritzker. Acesta va adăposti un teatru, o operă și un muzeu. Pe esplanada dintre cele două edificii va fi instalată o fântână arteziană muzicală, care va arunca apa
Vezi cum va arăta clădirea de cinci ori mai mare decât Casa Poporului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/57117_a_58442]
-
și subțire. Lui Wakefield, vocea femei i se pare cunoscută. Se așează la bar și cere „ce beau doamnele“. — Tocmai am inventat chestia asta, spune femeia, cu engleza ei cu accent, semănînd cu cea de la Început a Marianei. — Pentru că sîntem arhitecte, inventăm băuturi cărora le dăm numele altor arhitecți. Wakefield Încă mai suferă din cînd În cînd de halucinații auditive care Încep cu Mariana. Trăia cu ea cam de un an cînd s-a trezit odată Într-un autobuz plin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Apoi Închide luminile și pune trei lumînări pe bar. — Ca să putem urmări spectacolul. Norul de insecte și otravă care se Învîrtejește afară este ciudat, dar aici, Înăuntru, ei se simt În siguranță. — Din moment ce aceasta este o cafenea și voi sînteți arhitecte, sugerează Wakefield, poate vreți să proiectați casa ideală pentru mine, ca să ne mai treacă timpul. Femeile acceptă provocarea cu un aplomb tipic parizian. — Va trebui să ne spui care ar fi pentru tine casa de vis, Îl somează Franțoise. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
destinație. În America a nins mult, zăpada a ajuns la o jumătate de metru. De câte ori aud de America, mai ales de Bloomington, New York, mă gândesc nu numai la dragul Matei Călinescu, dar și la prietena mea din tinerețe, Rodica Prato, arhitecta, desenatoarea fantastă. Cum a fost posibil să cunosc o asemenea persoană, ținând de lumea basmelor, a silfidelor, a nimfelor locuind cu părul lor lung, blond în apa râurilor repezi? Ne-am cunoscut la Sinaia, la casa de odihnă a scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
deținuți invitați și au fost toți foarte mulțumiți. Monumentul nostru de la Iași sugerează durere, disperare. Pe frontispiciul monumentului pe care l-am ridicat este scris Deșteaptă-te Române! Decizia am luat-o când am fost după granit la Lețcani iar arhitecta, care era cu mine, m-a întrebat pentru ce am fost condamnat și i-am spus pentru ce. Mi-a răspuns că nu crede, iar eu am tras mașina pe dreapta și am scos actul de condamnare. L-a citit
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zis să i-l las ei: Dar pentru ce?" am întrebat. "Am doi copii studenți și dacă le povestesc n-or să mă creadă!" L-a fotocopiat. Când am ridicat monumentul eu știam ce versuri vor fi scrise pe soclu. Arhitecta mi-a zis să inscripționăm pe soclu doar atât: Deșteaptă-te române și n-am vrut, pentru că tot Iașul știe că eu pentru asta am fost condamnat. Arhitecta a spus atunci, și acum îi dau dreptate, să scriem asta, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am ridicat monumentul eu știam ce versuri vor fi scrise pe soclu. Arhitecta mi-a zis să inscripționăm pe soclu doar atât: Deșteaptă-te române și n-am vrut, pentru că tot Iașul știe că eu pentru asta am fost condamnat. Arhitecta a spus atunci, și acum îi dau dreptate, să scriem asta, pentru că este de actualitate. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
erotică, în adolescență, cu domnișoara Nineta, clienta localului "Mama răniților". În studenție este atras de filosofie și de Căprioara, o frumoasă studentă, cu care urma să se căsătorească, dar care îl părăsește pentru un doctor. Se îndrăgostește de Matilda, o arhitectă fascinantă, soția unui prieten. Matilda divorțează, se recăsătorește cu Victor Petrini, are o fetiță, Silvia, și trăiește o dramă conjugală. Ajuns în închisoare, din motive nu prea clare, eroul îl elimină pe un gardian care voia să-l ucidă fiindcă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
necrologul de la 17 februarie 1924. Eriniile sau Furiile, Megera, Alecto sau Tisifona, o urmăreau pe Cora de aproape, chiar din preajma ei și sub Înfățișa rea - cine ar crede? - a maică-sii, văduva medicului din Cons tanța, și a fiicei acesteia, arhitecta - amândouă de o natură atât de deo sebită de a celorlalte trei surori Înfrățite În același destin și trebuind, odată și odată, să lase loc mai departe [a]celora mai bine pregătite decât ele pentru asprimile și compromisurile acestei vieți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a corupției în România s-au luat mai mult în scopul de a mulțumi UE și nu au reflectat o dorință sinceră a guvernanților de a redresa aceste probleme. Nu întâmplător, imediat după aderare, fostul ministru al justiției și principala arhitectă a măsurilor anticorupție, Monica Macovei, a fost îndepărtată și înlocuită cu un ministru care a încercat să compromită activitatea Departamentului Național Anticorupție. Evoluții similare au avut loc și în Ungaria și Polonia. Analizele efectuate de Freedom House arată că, după
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu Elena, funcționară, Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore supleante: Loti Foriș și Emilia Bunaciu; secretară: Maria Sârbu. Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945. 77TC
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
poveste. BARBU ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEA Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei arhitect din România. Bunicul Barbu Ștefănescu Delavrancea Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ultimul papițoi într-un compleu de piele (scai ?) , de la dejà-răs-vu-ul caselor locuite de bătrâne doamne excedate de chiriași și până la și mai răs-vu-ul scenei ghicitului, în care o țigancă având studii de dicție se-ntâlnește pe terasa unui bloc ( !) cu arhitecta finalmente sinucigașă, nimic nu ne e cruțat Animată de cele mai multe intenții, realizatoarea naufragiază într-un no mans land (la propriu : bărbații din acest film sunt simple elemente ajutătoare) a cărui trăsătură comună este inadecvarea. Deservită de o tehnică pe
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
-și facă treaba. Promiseseră un lucru, trebuiau să se țină de cuvânt. Cei doi munciră în forță și ridicară o parte din zid. În ziua ce urmă, găsind intact rodul muncii lor, bărbații crezură că visează. În jurul orei zece, apăru arhitecta șefă a orașului, însoțită de un slujbaș al primăriei. Primise reclamații de la ceilalți ocupanți ai casei și venise să vadă despre ce este vorba. Probabil că se așteptase la cine știe ce palat deoarece, văzând cămăruța îngustă, rămase în loc, prostită. Se înroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
publicația marchează o nouă etapă pentru cercetarea românească originală în domeniul studiilor urbane și artelor vizuale. Cu toate acestea, autorii sunt atât de impregnați de curentul cultural prezentat mai sus încât uită uneori să-și privească critic presupozițiile. Autorii, o arhitectă româncă și un arhitect britanic, prezintă saga modernismului românesc ca pe un triumf, într-o viziune progresistă asupra istoriei care e, la rândul ei, modernistă (de exemplu, planul director din 1935 este apreciat drept „unul dintre cele mai progresiste planuri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fluctuant se explică prin unghiul tematic. Romanul este dosarul psihologic al unei boli fără cruțare, ce lovește „vârsta a treia”, nimicind aspirațiile întregii familii, degradând relațiile cuplului, făcând din ritualurile calde ale căminului un jalnic și patologic substitut. Solo, soțul arhitectei Gala, profesionista mândră de succesele ei, începe să dea semne clare de involuție intelectuală după ani de subordonare față de un autoritar director de instituție. Medicii, total dezarmați, nu fac efortul minim de a sprijini familia derutată. Luciditatea o ajută pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
Anca Murgoci Fiica Ancăi Petrescu, arhitecta Casei Poporului, îi acuză pe medicii Spitalului de Urgență din Timișoara și pe cei ai Spitalului Floreasca din București de malpraxis în cazul mamei sale, informează România TV. Cristina Petrescu a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1
Fiica Ancăi Petrescu îi acuză pe medici că i-au omorât mama by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50199_a_51524]
-
Judecătoria sectorului 1 și acuză medicii de malpraxis. "Am depus plângere penală la Parchet împotriva cadrelor medicale din Spitalul de Urgență Floreasca și a cadrelor medicale din Spitalul de Urgență din Timișoara pentru a se identifică persoanele vinovate de moartea arhitectei Anca Petrescu. După părerea noastră este vorba de un malpraxis de care se fac vinovate ambele spitale. La momentul în care s-a făcut transferul din Timișoara, bacteria era încă prezentă, insă părea a fi ținută sub control. Doamna Petrescu
Fiica Ancăi Petrescu îi acuză pe medici că i-au omorât mama by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50199_a_51524]
-
și se simțea bine. Apoi a luat încă o bacterie din Spitalul Floreasca și cele două bacterii au dus la o septicemie de care a și decedat. Noi vrem să se facă dreptate", a spus Cristina Petrescu, informează România TV. Arhitecta a fost implicată într-un accident grav de circulație în luna septembrie, iar în luna decembrie, a decedat. Specialiștii au stabilit faptul că Anca Petrescu a murit din cauza unei infecții pe care a luat-o din spital.
Fiica Ancăi Petrescu îi acuză pe medici că i-au omorât mama by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50199_a_51524]
-
a mîinilor. În registrul meditativ și misterios se detașează net două portrete compoziționale realizate după aceeași schemă de principiu, Portretul profesorului Jean Paul Laurens (1924) și Amatorul de gravuri (Muzeul Național de Artă), iar în registrul spontan și alert, Portretul arhitectei H. Delavrancea-Gibory și Portretul lui Stuart Steven Brody. Acestea sunt, de fapt, și extremele viziunii sale portretistice, iar între ele se așază o plajă imensă de variațiuni. În al doilea rînd, Eustațiu Stoenescu este unul dintre puținii artiști români cu
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16134_a_17459]
-
cînd am desfăcut ambalajul, am văzut un teanc de cărți pe care era tipărit numele meu și titlul Nod ars. Și prietenii mei, care strînseseră bani să-mi tipărească volumul de debut (machetat frumos de sora lui Ionel Jianu, o arhitecta, și tras în cîteva sute de exemplare), s-au înghesuit rîzînd în jurul meu și mi-au cerut să le scriu dedicații. A fost cel mai frumos, măi emoționant cadou pe care l-am primit vreodată! Pe vremea aia, în 1929
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
în comunicatul LOCOG. Prețurile pentru un bilet la probele de sărituri în apă variază între 30 și 50 de lire sterline Centrul Acvatic, unde vor avea loc probele de de natație, înot sincron, sărituri și pentatlon modern, își datorează originalitatea arhitectei irakiano-britanice, Zaha Hadid. Având un acoperiș în formă de val, lung de 160 de metri, Aquatics Centre, cu o capacitate de 17.500 de locuri, a costat 269 de milioane de lire sterline (324 milioane de euro), construcția sa durând
Google omagiază debutul probelor de sărituri în apă la JO 2012 () [Corola-journal/Journalistic/75748_a_77073]
-
creadă sincer în cultul lui Stalin, superioritatea comunismului și a omului sovietic, să nu pună la îndoială nimic din "idealurile" propagandistice. Cu mama, regăsită într-un tîrziu după eliberarea din Gulag, n-a mai putut comunica. A învățat, a devenit arhitectă, s-a căsătorit, a aflat adevărul despre regimul criminal pe care-l idealizase, a trecut prin perestroika și prăbușirea imperiului sovietic, dar Rusia de azi îi e străină, nu-i țara ei: "înainte, cînd veneau musafiri în vizită, se discuta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7656_a_8981]