17,527 matches
-
stat explică în mare măsură decăderea morală și descurajarea societății românești. A făcut oarecare vâlvă miliardul de lei acordat de prim-ministrul Năstase pentru editarea unor cărți. Nu știu dacă sume similare au fost puse la dispoziția muzicienilor, plasticieinilor sau arhitecților. Știu doar că ea seamănă cu un penibil bacșiș pe care arogantul premier l-a zvârlit unor oameni care deși orgolioși nevoie mare, se numără printre cei mai ușor manipulabili. Însăși ideea că prim-ministrul, adică o persoană, și nu
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
Liceul "Mihai Viteazul" a durat mai puțin de un an. Suportam greu internatul. îndurându-se de mine, ai mei m-au adus din nou la Constanța, de unde am revenit în capitală în octombrie 1936, fiind admis în secția de conductori arhitecți a Academiei de Arhitectură, sub rectoratul lui Petre Antonescu. Foarte curând m-am străduit să vin în contact cu mediul literar și artistic al Bucureștilor din ultima jumătate a perioadei interbelice, fiind totodată un frecventator asiduu al librăriilor și anticariatelor
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Petrescu, Ioana Cantacuzino, Șasa Constantinescu, Ana Blandiana și Romulus Rusan, Al. Paleologu, Mihai Păscu (regretatul nostru coleg), Andrei Pleșu, Florin Iaru, H-R. Patapievici, Simona Vărzaru (Urania). Meseriile celor intervievați sînt precizate din titlu și acoperă toată gamă imaginabila: diplomat, preot, arhitect, poet, politician, gazetar, student, pensionar, croitor, consilier prezidențial. De la baroana Emma Nicholson of Winterbourne pînă la Gianina lui Manșonică din Sinești nici o categorie de contemporani, fie ea vizibilă sau underground, nu i-a scăpat jurnalistei. Chapeaurile intervievatoarei sînt adecvarea însăși
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
capitole finale. Cum spuneam, romanului îi urmează patru povestiri abia acestea extravagante prin varietatea și insolitul subiectelor. Modelele sunt vizibile. Cea mai bună dintre povestiri, Planeta Do diez (o posibilă și foarte frumoasă ars poetica), te trimite cu gândul la Arhitectul lui Cărtărescu. Un pianist de geniu descoperă o infinitate de semitonuri între Do și Do diez și atunci, erijat în acordor, strecoară în toate pianele ce-i cad în mână câte un astfel de sunet imperceptibil pentru timpanul uman, atingând
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
am de unde ști." O scrupulozitate în cel mai mic detaliu, o neliniște în fiecare comentariu. Răvășitoare pagina aceasta și forța extraordinară a unui intelectual de rasă, devenit mai apoi un autentic "homo religiosus", cum l-a numit Virgil Ierunca. Glasul arhitectului... ...adevăr grăiește. Dar cine să-l asculte, cine să-l înțeleagă? Suplimentul Cultural al revistei 22 din 4 mai publică un interviu extrem de viu și incitant cu un tînăr arhitect, Daniel Ciocăzan. Născut la București, în 1967, absolvent a școlii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
autentic "homo religiosus", cum l-a numit Virgil Ierunca. Glasul arhitectului... ...adevăr grăiește. Dar cine să-l asculte, cine să-l înțeleagă? Suplimentul Cultural al revistei 22 din 4 mai publică un interviu extrem de viu și incitant cu un tînăr arhitect, Daniel Ciocăzan. Născut la București, în 1967, absolvent a școlii înalte de arhitectură de la Paris, membru al "Ordinului Arhitecților" din Paris din 2000 și al "Ordinului Arhitecților din București" din 2003, Ciocăzan face o scurtă analiză a relației între arhitecți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
să-l înțeleagă? Suplimentul Cultural al revistei 22 din 4 mai publică un interviu extrem de viu și incitant cu un tînăr arhitect, Daniel Ciocăzan. Născut la București, în 1967, absolvent a școlii înalte de arhitectură de la Paris, membru al "Ordinului Arhitecților" din Paris din 2000 și al "Ordinului Arhitecților din București" din 2003, Ciocăzan face o scurtă analiză a relației între arhitecți, cetate și funcționarii primăriilor, guvernelor ș.a.m.d. "În Franța, municipalitățile și populația sînt foarte prezente în problemele orașului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
din 4 mai publică un interviu extrem de viu și incitant cu un tînăr arhitect, Daniel Ciocăzan. Născut la București, în 1967, absolvent a școlii înalte de arhitectură de la Paris, membru al "Ordinului Arhitecților" din Paris din 2000 și al "Ordinului Arhitecților din București" din 2003, Ciocăzan face o scurtă analiză a relației între arhitecți, cetate și funcționarii primăriilor, guvernelor ș.a.m.d. "În Franța, municipalitățile și populația sînt foarte prezente în problemele orașului, în lumea urbană, spre deosebire de administrația publică din România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
arhitect, Daniel Ciocăzan. Născut la București, în 1967, absolvent a școlii înalte de arhitectură de la Paris, membru al "Ordinului Arhitecților" din Paris din 2000 și al "Ordinului Arhitecților din București" din 2003, Ciocăzan face o scurtă analiză a relației între arhitecți, cetate și funcționarii primăriilor, guvernelor ș.a.m.d. "În Franța, municipalitățile și populația sînt foarte prezente în problemele orașului, în lumea urbană, spre deosebire de administrația publică din România. Aici, în România, avem sentimentul că sîntem mereu într-o urgență. Autoritățile nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
a.m.d. "În Franța, municipalitățile și populația sînt foarte prezente în problemele orașului, în lumea urbană, spre deosebire de administrația publică din România. Aici, în România, avem sentimentul că sîntem mereu într-o urgență. Autoritățile nu-și acordă timpul să discute cu arhitecți și să analizeze realmente problema. Sînt, cîteodată, "cîrpeli" care nu aduc decît la alte "găuri", în altă parte. În România nu ai fațadă la bloc, dar ai Mercedes..." Arhitectul nostru este șocat de felul în care se organizează concursuri - pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
într-o urgență. Autoritățile nu-și acordă timpul să discute cu arhitecți și să analizeze realmente problema. Sînt, cîteodată, "cîrpeli" care nu aduc decît la alte "găuri", în altă parte. În România nu ai fațadă la bloc, dar ai Mercedes..." Arhitectul nostru este șocat de felul în care se organizează concursuri - pentru reamenajarea Pieței Mari din Sibiu, pentru redefinirea vizuală a Timișoarei, pentru amplasarea Catedralei mult discutate - și nimeni după aceea nu-i respectă pe cîștigători și proiectele lor serioase, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
a Serenissimei acesta s-a transformat, de-a lungul timpului până astăzi, în interes cultural și artistic. Mai mult, este vorba și de o "atracție", o "afinitate" cu peisajul lagunar și venețian, de o inepuizabila bogăție de semnificații pentru scriitorii, arhitecții și artiștii români, așa cum o demonstrează studiile semnate de Teresa Sinigalia, Anca Brătuleanu, Paul Rezeanu, Grigore Arbore Popescu, Vicenzo Fontana, Paolo Tomasella, Dumitru Irimia, Raluca Tomi. Se adaugă imensul fond documentar din arhivele venețiene, care furnizează, așa cum arată studiile lui
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Din păcate, lucrurile au mers prost și pentru unul și pentru altul (și foarte prost pentru noi toți, cei care-i plătim din impozitele noastre): Daciana a ratat frumoasa carieră la bucătărie, pe când din dl Theodorescu va supraviețui doar ca arhitect al unei catedrale alcătuite din sudalme. Până la urmă, mi-ar fi ajuns un singur cuvânt pentru a descrie ceea ce văd în viața politică românească. Chiar dacă paleta mitocăniilor, mojiciilor, abuzurilor, învârtelilor, minciunilor, jafurilor e mult mai amplă decât am descris-o
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
Pavel Șușară I. Leonardo Da Vinci Dacă ar fi să ne luăm după autorecomandările lui Leonardo Da Vinci, el ar fi, cu precădere, inginer, strateg, inventator cu o imaginație prodigioasă, arhitect, sculptor și, în cele din urmă, pictor. Dacă ar fi să ne luăm după selecția pe care au făcut-o cei peste cinci sute de ani, Leonardo ar fi, dincolo de orice îndoială, unul dintre artiștii providențiali ai umanității, un pictor
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
pragmatice de apostrofare: ,Bă intelectualule bă ați dat-o în bară!" (Ciberplai 2000), , Mă intelectualo, așa vă învață la biologie acolo la voi ?" (desprecopii.com), sau chiar în structura sintactică a insultei (,prostul de cutare"): "a le arăta intelectualilor de arhitecți cine este miezul în țara asta" (Ac Caț 16, 2000, 3). Oricum, succesul lui telectual e de două ori semnificativ: pe de o parte, sporește numărul aferezelor lexicalizate din româna actuală; pe de alta, contribuie cu încă o piesă la
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
reușea să taie tuburile, scotea vopseaua, o amesteca cu ulei și cu ouă furate din bucătărie și confecționa o pastă omogenă tocmai bună de colorat. Însă un singur pictor în familie era de ajuns; fiul lui Chagall urma să devină arhitect; deși a fost probabil singurul băiețel din lume, căruia îi venea să vomite, atunci când făcea căsuțe din lemn, bune de cocoțat în copaci. Oricum, așa se hotărâse. Aici trece, ușor ca o umbră, fără a insista, ca pe vârful degetelor
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
Petru Cimpoeșu, Andrei Cornea, Ion Simuș, Dan C. Mihăilescu, Radu Cosașu și alții. Un top al descreșterilor e păstrat pentru finalul anchetei. Vom reveni atunci și cu concluziile. Pe lîngă această anchetă, Bucureștiul Cultural ne mai oferă un dialog între arhitectul Șerban Sturdza și Sorin Ilieșiu cu privire la Casa Mincu, o cronică echilibrată a lui Paul Cernat la Jurnalul II al lui Mircea Cărtărescu și un interviu cu Ștefan Agopian luat de Gabriela Adameșteanu, din care reproducem un scurt fragment: ,Cum vezi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
model al lui Empoli sau căutările luministice ale lui Boscoli) și care vor exercita o influență puternică asupra viitoarei generații de artiști: acei petit-maîtres, lucrînd pentru curtea Medici, de multe ori nu doar pictori, desenatori sau gravori, ci și scenografi, arhitecți și ingineri, asemenea lui Giulio Parigi, la scoala căruia cei mai mulți s-au format. între ei, Jacques Callot, lorenezul care va poposi la curtea florentina pentru un deceniu și își va lăsa definitiv amprenta cu scenele lui populate de personaje minuscule
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
Pavel Șușară Lenin avea perfectă dreptate. Ceea ce îl deosebește pe arhitect de albină este faptul simplu că arhitectul construiește mai întîi în cap, cîtă vreme albinuța o face direct în stup, și nici după aceea nu-și pune prea multe probleme din pricina simplă că moare de bătrînețe. Așadar, spre deosebire de gîze, de
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
Pavel Șușară Lenin avea perfectă dreptate. Ceea ce îl deosebește pe arhitect de albină este faptul simplu că arhitectul construiește mai întîi în cap, cîtă vreme albinuța o face direct în stup, și nici după aceea nu-și pune prea multe probleme din pricina simplă că moare de bătrînețe. Așadar, spre deosebire de gîze, de pești, de păsări și de minunata lume
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
de minunata lume a mamiferelor - cel puțin pînă la proba contrarie - , omul are imaginație, proiecte și fantasme. Dacă imaginația și proiectele intră în discuție ceva mai tîrziu, atunci cînd trebuie să dovedești că nu ești albină, deși nici că ești arhitect n-ai putea susține cu mîna pe inimă, fantasmele se instalează de la cea mai fragedă vîrstă. Luînd de bună imaginația priapică a bătrînului Freud, dar și mărețul lui proiect de a construi o lume cutremurată pînă în străfunduri de frisoanele
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
arealul fantasmării erotice seamănă leit cu o stepă rusească: este profund, panoramic și cu orizonturi joase. Adică numai bun pentru călătorii interminabile, ca în Jules Verne, și pentru popasuri solitare, ca în internatele de băieți. Însă în vreme ce în spațiul edilitar, arhitecții, adică aceia care construiesc, leninist, mai întîi în cap, sunt foarte puțini, în spațiul vast al aspirațiilor erotice suntem arhitecți cu toții. Colectiv și individual, capul nostru vîjîie de proiecte eleusine, pîntecele ne fierbe mocnit ca o oală sub presiune, iar
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
călătorii interminabile, ca în Jules Verne, și pentru popasuri solitare, ca în internatele de băieți. Însă în vreme ce în spațiul edilitar, arhitecții, adică aceia care construiesc, leninist, mai întîi în cap, sunt foarte puțini, în spațiul vast al aspirațiilor erotice suntem arhitecți cu toții. Colectiv și individual, capul nostru vîjîie de proiecte eleusine, pîntecele ne fierbe mocnit ca o oală sub presiune, iar fantasmele ne încolăcesc diafan și lasciv, uneori mult mai pătrunzător decît faptul de viață însuși. Un bun prieten, astăzi tătic
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
de pe marginea marilor obsesii erotice, mie, pudicul scrib Pavel Șușară, admirator onest al amplelor ceremonialuri imaginare și slujitor perpetuu la poarta măruntelor și suavelor misterii, nu-mi mai rămîne să spun decît atît: Lenin avea perfectă dreptate, între albină și arhitect există o deosebire colosală. În vreme ce albina... etc.etc.etc.
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
Hamburg, de Antonia Bird, film care obținuse și premiul publicului la festivalul din Edinburg. Bizar, fiind un lungmetraj destinat difuzării pe un post TV. E o încercare de explicare a evenimentelor din 11 septembrie, cu anumite propteli documentare: fiecare dintre arhitecții atacului e introdus printr-un freeze-frame, există și niște grafică pentru a ajuta spectatorul să urmărească dezvoltarea relațiilor dintre personaje sau complicatele trasee internaționale pe care le parcurg. Pelicula ascunde, îndărătul unei regii sobre și economicoase, o doză consistentă de
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]