207 matches
-
când văd că ești și un copil silitor și inteligent... Încă mă mai rog, seară de seară, să îmi ierte domnul păcatul de-atunci... Așa că, tu să n-o mai iei niciodată în seamă pe mătușa, cu toate răutățile ei”. Arina își privi mama, întrebătoare. „Doar ai văzut și tu de atâtea ori, cât este de invidioasă pe oricine are ceva ce nu are ea - răspunse mama întrebării mute. Și, oricâte ar avea, ceea ce-o roade cel mai mult, este
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
măcar unul, ne-am sfătuit cu tata și ne-am gândit să i te dăm ei... să fii copilul ei... așa, ar fi fost oarecum, tot ca în familie” - se grăbi să adauge mama sesizând licărul de spaimă din ochii Arinei. „Însă ea pusese ochii pe sora ta, Dora, că era mai dolofană, avea pielea albă ca laptele și era rumenă în obraji - copilul ăsta, nu știu ce soi era, că îi pria orice; se îngrășa și dacă mânca o coajă de pâine
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
pe fața căruia apăruse o expresie de aparentă nepăsare, își împinse cu piciorul ghiozdanul spre colțul patului și se întinse să tragă de coadă, pisica ce moțăia încolăcită pe preșul din apropierea sobei. Aceasta mieună prelung și într-un singur glas, Arina și Dora se grăbiră să îl dojenească. Hărmălaia era în toi, când în cadrul ușii ce se deschisese, se ivi silueta tatălui. Arina și Dora se grăbiră spre el bucuroase, apucându-l fiecare de câte o mână, urmărite de privirea repede
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
de coadă, pisica ce moțăia încolăcită pe preșul din apropierea sobei. Aceasta mieună prelung și într-un singur glas, Arina și Dora se grăbiră să îl dojenească. Hărmălaia era în toi, când în cadrul ușii ce se deschisese, se ivi silueta tatălui. Arina și Dora se grăbiră spre el bucuroase, apucându-l fiecare de câte o mână, urmărite de privirea repede ascunsă pe sub gene a lui Igor. Cei doi părinți se priviră cu înțeles. „Cum a fost astăzi la școală, Igor?” Încă ținând
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
grăbiră spre el bucuroase, apucându-l fiecare de câte o mână, urmărite de privirea repede ascunsă pe sub gene a lui Igor. Cei doi părinți se priviră cu înțeles. „Cum a fost astăzi la școală, Igor?” Încă ținând mâna tatălui său, Arina se întoarse și privi și ea spre Igor. Chipul, și vocea tatălui zâmbeau, însă nasul băiatului se aplecase în jos, dar înainte ca genele să-i acopere privirea, aceasta lunecase tăioasă, peste chipul Arinei. Își ascunsese repede mâinile la spate
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
Igor?” Încă ținând mâna tatălui său, Arina se întoarse și privi și ea spre Igor. Chipul, și vocea tatălui zâmbeau, însă nasul băiatului se aplecase în jos, dar înainte ca genele să-i acopere privirea, aceasta lunecase tăioasă, peste chipul Arinei. Își ascunsese repede mâinile la spate, strângându-și pumnii. „Bbb... Bine...” - cuvântul ieși până la urmă exploziv printre buzele strânse și Igor, încercând să pară nepăsător, adăugă imediat: „Încă n-am luat nicio notă”. O umbră ca o părere umbri ochii
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
ceilalți să-și termine rugăciunea, după ce-și furișă privirea și spre farfuriile fetelor, comparând din ochi cât erau de pline în comparație cu a lui, rupse un coltuc din pâinea bine rumenită și începu să o mestece lacom. (Fragment din romanul “Arina”) Referință Bibliografică: Fragment din romanul Arina / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1121, Anul IV, 25 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
ce-și furișă privirea și spre farfuriile fetelor, comparând din ochi cât erau de pline în comparație cu a lui, rupse un coltuc din pâinea bine rumenită și începu să o mestece lacom. (Fragment din romanul “Arina”) Referință Bibliografică: Fragment din romanul Arina / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1121, Anul IV, 25 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
la aproximativ 144 m. În perimetrul Lacului Cicoș Menyanthes trifoliata are o distribuție redusă și dificil de ajuns la locul unde se află. În prezent specia ocupă o suprafață redusă cu exemplare distribuite pe 1-2 m. Zona este acoperită de arini care nu lasă suficientă lumina pentru ca specia să înflorească. Astfel, datorită acestor condiții reduse de lumină specia nu a fost văzută înflorită și se presupune că în Lacul Cicoș Menyanthes trifoliata se înmulțește doar vegetativ. Menyanthes trifoliata este o
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
au fost confirmate următoarele tipuri de ecosisteme: – Ecosistemul apelor dulci curgătoare din regiunea de deal (cod EEA 15, Ordin 304 - 142), cu o suprafață de 70,9 ha (46,63% din suprafața ariei naturale protejate); ... – Ecosistemul pădurilor de luncă și galerii de arini (cod EEA 45, cod Ordin 304 - 2512), cu o suprafață de 52,57 ha (34,57% din suprafața ariei naturale protejate); ... – Ecosistemul pajiștilor aluviale și de altitudine joasă și comunități ierboase higrofile (cod EEA 23, cod Ordin 304 - 231), cu o suprafață
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
el și s-au înțeles foarte bine. A tăcut. În suflet însă a simțit o ruptură, o prăbușire. Ceea ce a simțit nu a dat pe față. A rămas o mocnire tăinuită. A rămas deosebit de surprins, când, într-o împrejurare banală, Arina i s-a adresat: - De ce nu mergi în audiență la director? Reacția lui a făcut-o să continue precipitat: - Vino la mine la o cafea, să discutăm. A urmat-o fără convingere. La dracu, se săturase de viața asta în
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
nu reușise decât să personifice, cu o perfecțiune de neimaginat, ridicolul. Acum se afla în rândul neadaptaților. Câți puteau fi? Oricum, numărul lor nu putea fi atât de mare încât să se impună. Dintre ei părea să facă parte și Arina, bibliotecara instituției. Continua să rămână întunecat în fața cafelei, pierdut în învălmășeala de gânduri. - Albert, de ce nu mergi în audiență .....? Zâmbetul ironic-amar și privirea care ar fi vrut să desființeze totul au determinat-o să nu mai continue. - Uiți cine l-
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
când oameni sus-puși cu fețe ca de copil speriat. Uneori, Albert primea câte o bomboană. Atunci dorea din tot sufletul sănătate, cât putea să cuprindă mintea lui de copil, celui descântat chiar dacă la început i se păruse a fi antipatic. * * * - Arina, de ce nu mă lași în pace?, întrebă fulgerător Albert. Felul în care i-a fost pusă întrebarea a descumpănit-o pe Arina. În loc să încerce să răspundă, simți că o podidesc lacrimile. Se stăpâni însă, numai că efortul fu vizibil. - Iartă
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
putea să cuprindă mintea lui de copil, celui descântat chiar dacă la început i se păruse a fi antipatic. * * * - Arina, de ce nu mă lași în pace?, întrebă fulgerător Albert. Felul în care i-a fost pusă întrebarea a descumpănit-o pe Arina. În loc să încerce să răspundă, simți că o podidesc lacrimile. Se stăpâni însă, numai că efortul fu vizibil. - Iartă-mă Arina, dar în sălbăticia asta cred că este mai bine să fii singur. Consider că astfel ești mai puțin vulnerabil. - Albert
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
nu mă lași în pace?, întrebă fulgerător Albert. Felul în care i-a fost pusă întrebarea a descumpănit-o pe Arina. În loc să încerce să răspundă, simți că o podidesc lacrimile. Se stăpâni însă, numai că efortul fu vizibil. - Iartă-mă Arina, dar în sălbăticia asta cred că este mai bine să fii singur. Consider că astfel ești mai puțin vulnerabil. - Albert, am crezut că poate ai nevoie de o vorbă bună! - Te înțeleg...numai că...- și gândul îl purtă către Sabina
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
îndeaproape și despre sute de femei, probabil, pe care nu le-am cunoscut. O femeie care... Se opri descumpănit, simțind că nu mai este ascultat. Vru să se ridice cu furie și să plece, scrutând-o mustrător cu privirea pe Arina. În ochii ei însă mijeau lacrimi, semn că înțelesese totul înainte ca el să fie explicit; ori, poate că era una din cele peste o sută de femei... Furia se transformă în tristețe, auzind un glas ce străbătea ani și
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
se afle în cuștile de tablă prin ale căror găuri nu pot trece pietrele. Pietrele zboară, răpăie pe tabla dubei, iar când nu răpăie se aud icneli, vaiete și înjurături. În urma mașinii rămâne praful stârnit și un vacarm de nedescris. * * * Arina, constatând că momentele de adâncă tăcere s-au prelungit prea mult, socoti că acest fapt este în dezavantajul ei și întrebă la întâmplare: - În fond, ce are Duruma cu tine? De această dată Albert nu o mai repezi. Zâmbi numai
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
Ania, fiica ei: Dana Abyzova Varia, fiica ei adoptivă: Elizaveta Boiarskaia Leonid Gaev, fratele ei: Igor Chernevich, Sergei Vlasov Ermolai Lopahin, negustor: Danila Kozlovsky Piotr Trofimov, student: Oleg Ryazantsev Charlotta, guvernantă: Tatiana Shestakova Semion Epihodov, contabil: Andrei Kondratiev Duniașa, cameristă: Arina Von Ribben Firs, bătrân lacheu: Sergey Kuryshev Iașa, tânăr lacheu: Stanislav Nikolsky Regia: Lev Dodin Scenografia: Aleksander Borovsky Muzica: Gilles Thibaut, Paul Misraki, Johann Strauss Operator: Alisher Hamidhodgaev Light Design: Damir Ismagilov Durata: 3h (cu pauză) Teatrul „Maly Drama”, Sankt
Cu „Livada de vişini” – Lev Dodin va cuceri Bucureştiul definitiv [Corola-blog/BlogPost/100250_a_101542]
-
Gib. Mihăescu, dar modificând simbolul inițial de la care a pornit acesta. Astfel, în viziunea lui Gib. Mihăescu, constelația Andromedei este întruchiparea unui ideal de puritate morală și frumusețe fizica feminină, irealizabil, în contrast cu eroinele dezamăgitoare din lumea terestră, precum Zina Cornoiu, Arina Velovan sau Donna Alba. „Cerul este, pentru oamenii de felul lui Andrei Lazăr (și, desigur și pentru Gib. I. Mihăescu) nu numai imperiul frumuseților ideale, ci si limanul în care își găsesc mângâiere nevinovatele lor frământări pământerști”[2] Andrei Lazăr
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
ale sufletului, sunt în strânsă legătură cu aceste îngrămădiri. ... XXIV. O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 222 din 10 august 2011. O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI Casă mare, din lemn de arine tăiat toamna târziu când seva nu mai circulă - cum obișnuiau domnișanii să transforme pădurile de arine în material de construcție a caselor călduroase de locuit, casă cu sală mare, spațioasă, în stil brâncovenesc, pardosită cu scândură de brad totdeauna curată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 222 din 10 august 2011. O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI Casă mare, din lemn de arine tăiat toamna târziu când seva nu mai circulă - cum obișnuiau domnișanii să transforme pădurile de arine în material de construcție a caselor călduroase de locuit, casă cu sală mare, spațioasă, în stil brâncovenesc, pardosită cu scândură de brad totdeauna curată, spălată cu moloz și leșie, unde urcai pe trepte din lemn care, oricât ai fi vrut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
mese și scaune, uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste ... Citește mai mult O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRICasă mare, din lemn de arine tăiat toamna târziu când seva nu mai circulă - cum obișnuiau domnișanii să transforme pădurile de arine în material de construcție a caselor călduroase de locuit, casă cu sală mare, spațioasă, în stil brâncovenesc, pardosită cu scândură de brad totdeauna curată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
în război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste ... Citește mai mult O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRICasă mare, din lemn de arine tăiat toamna târziu când seva nu mai circulă - cum obișnuiau domnișanii să transforme pădurile de arine în material de construcție a caselor călduroase de locuit, casă cu sală mare, spațioasă, în stil brâncovenesc, pardosită cu scândură de brad totdeauna curată, spălată cu moloz și leșie, unde urcai pe trepte din lemn care, oricât ai fi vrut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
4; A.I. Brumaru, Competiția sinelui cu eul, AST, 1996, 4-6; Gheorghe Grigurcu, La umbra libertăților în floare, RL, 1997, 10; Virgil Podoabă, Fragmente pentru un fragmentarium, VTRA, 1998, 1; Poantă, Dicț. poeți, 92-93; Em. Galaicu-Păun, Asceza scrisului, VTRA, 1999, 1; Arina Petrovici, Libertatea conștiinței și alte neajunsuri, „Paralela 45”, 1999, 1-2; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 35-37; Constantin Cubleșan, „În umbra timpului”, ST, 2002, 1; Iulia Alexa, Prozele vechi și noi, RL, 2002, 48. C.H.
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
Tatăl și fiul, Chișinău, 1995; Dealul Melcilor- Snail’s Hill, ed. bilingva, tr. Corina Bugeanu, București, 1998; Povestiri de la Pontul Euxin, Brașov, 2002; Telescop pe Dealul Melcilor, Brașov, 2003. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii, pref. edit., Brașov, 1993 (în colaborare cu Arina Petrovici). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „O parte din continent”, GL, 1968, 40; Mircea Iorgulescu, „Denișa”, RL, 1970, 36; Voicu Bugariu, „Denișa”, AST, 1970, 9; Sorianu, Contrapunct, 205-207; Violă Vancea, „Torna, torna, fratre”, RL, 1972, 4; Mircea Iorgulescu, „Pașii”, LCF, 1973
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]