773 matches
-
lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DRAGOSTEA DINTÂI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poteca, îmbrăcată-i în dantele Arinii, în izvor ramura-și pleacă, În zbor vin păsărele și-apoi pleacă Pe cerul verii înalță cântecele. Sătul de-acum de-un suflet ponosit , Spre tine cu speranță bat cărarea, A împânzit pământul astăzi floarea Și eu blestem din viață
DRAGOSTEA DINTÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348114_a_349443]
-
Îngustului, Valea Sighiletiului; după cum se poate observa, majoritatea denumirilor văilor sunt legate de acelea ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Râturi, Carașeu, Arini, Câmpul din Sus, Sub Vii, La Bălți, La Gloduri, Pitioaia, Braniște, Șesuri, Furnicar, Răchiți, Sighileti; toate exprimă particularități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii să înceapă sa își sape propriile fântani, existau așa-numitele fântâni obșesti, care
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Chelința nu a existat dintotdeauna în același areal teritorial, pe parcursul timpului, cunoscând câteva metamorfoze geografice. Conform „Istoricului Comunei Ulmeni”, publicat în Arhivele Statului Baia Mare, preluat după Petri Mor („Monografia Județului Sălaj”) satul a fost așezat la început în locul numit „La Arini”. Era un spațiu teritorial de aproximativ un kilometru lungime, între locurile numite Carașeu și Capul Satului. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Vatra Satului era localizată în zona „Sub Vii” și „Pe Deal”; ultima poziționare a localității
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
183 țigani și 22 evrei. În decursul existenței sale, satul Chelința a avut mai multe biserici. Consultând arhiva parohială Chelința în urmă cu mai mulți ani, am descoperit faptul că prima biserică a satului a fost construită în zona numită „Arini”, undeva pe la mijlocul secolului al XV-lea. Această biserică a fost mai apoi vândută satului Săplac (Aluniș) din județul Sălaj; biserica a fost construită în totalitate din lemn. A doua biserică a fost construită din piatră și acoperită cu șindrilă, pe
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
lumii nu-ți mai place, Zi de zi din visul tău Te trezesc păreri de rău... Spune-mi gândul ce te doare, Omul, cât e om sub soare Oricât ar fi de mișel Nu-i autonom defel! Geme vântul prin arini, Amândoi am fost vecini Și vom fi aici mereu Până înspre Dumnezeu... Referință Bibliografică: Vecini... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 940, Anul III, 28 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile
VECINI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365144_a_366473]
-
scriitori, poeți, editori, critici literari; aș achiziționa cărțile preferate ... V. ANA MARIA GÎBU - POEMELE VISULUI SALVAT, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 931 din 19 iulie 2013. PROPUN O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ plec separată de visele tale precum arinii aplecați pe maluri de ape care plâng cu tupeul fixat la maxim deranjez nepăsarea cerând ridicarea imunității în parlamentul dimineților albastre trag obloane peste reclame aduse de oriunde scriu afișe cu „â” din „a” schimb programul muncă numai de teren
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
zidurile din jur construiește cuptoare în ogrăzi chiar și în cele pustii la lumina lămpilor să coci pe vatră pâine și colaci în fiecare seară cînd zorii se trezesc ... Citește mai mult PROPUN O NOUĂ ORDINE MONDIALĂplecseparată de visele taleprecum arinii aplecațipe maluri de ape care plângcu tupeul fixat la maximderanjez nepăsareacerând ridicarea imunitățiiîn parlamentul diminețiloralbastretrag obloanepeste reclame aduse de oriundescriu afișecu „â” din „a”schimb programulmuncă numai de terenîmbrac haine însăilatedin cuvinte uitatede bună voie de mai marii ...duc jucăriigutui
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
dintâi, care, fiind mai în vârstă, se căsătorise cu mult înaintea lui Piele. Bătrâ- nul Ion Teșcuț, zis Stăncete, tatăl lui Piele și al Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
fiind mai în vârstă, se căsătorise cu mult înaintea lui Piele. Bătrâ- nul Ion Teșcuț, zis Stăncete, tatăl lui Piele și al Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă, și tot
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > OSUL Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 204 din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului OSUL Filică Bostan, alintat Bidel, stătea pe malul râului Moldova pitit după o tufă de arini. Cu ochii în patru, să nu-l prindă cineva, fiindcă era în plină prohibiție, dădea la pește. Numai că, rezultatele refuzau să apară. Peștii, înțeleși probabil cu autoritățile, ignorau atât momelile din mămăligă cu ciment ale lui Bidel, cât și
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
greu de treabă... Încă mai așteaptă cosașii tocmiți să „culce” în brazde înșirate iarba molicioasă și mult prea galbină la rădăcină în iadul de la sol - pentru a o-ntinde când s-a luat roua în horituri, când fântâna rece de sub arini trimite boarea deasupra și de-a lungul Văii Strâmbii, dincolo de părușca țepoasă de pe Podul Porcului și alăturea de poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
de stele Se-amestecă-n iazuri și cerbii Beau timpul, iar verdele ierbii Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră, Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte, pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** ArtFoto: Paul Gronner - Instagram Referință Bibliografică: Fărâme din pulberi de
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366180_a_367509]
-
continuă comisarul. Identic cu cel din spatele casei lui Tudor Cristache! Atenție, aici are formă de șarpe, apoi se cristalizează ochiuri limpezi care învârtesc apa în cerc, pietrele astea mari, rostogolite din munți, apoi prundișul de diferite mărimi... O, Doamne, și arinul din partea stângă! Dumnezeule! Pictorul a murit în tabloul lui! Referință Bibliografică: PROMISIUNEA DE JOI (III) / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 766, Anul III, 04 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PROMISIUNEA DE JOI (III) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351738_a_353067]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CROAZIERĂ Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului răstignită pe-o apă de cântec scânteiez în palmele tale fremătătoare de arin scăpat de tristeți îți pot suspecta mâinile de divinitate pe draperia verde scrii luminii de tăcere ca atunci când vrei să trezești infinitul ofrandă adusă armoniei de către ea însăși suntem doi arini oglinzi preumblânde prin zâmbetul apei într-o croazieră de
CROAZIERĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345575_a_346904]
-
apă de cântec scânteiez în palmele tale fremătătoare de arin scăpat de tristeți îți pot suspecta mâinile de divinitate pe draperia verde scrii luminii de tăcere ca atunci când vrei să trezești infinitul ofrandă adusă armoniei de către ea însăși suntem doi arini oglinzi preumblânde prin zâmbetul apei într-o croazieră de lux cu visul Referință Bibliografică: croazieră / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CROAZIERĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345575_a_346904]
-
după fiecare furtună, de tine. Nu cer răspunsuri, sînt atîtea și-ncă multe altele, nici nu mă mir că tocmai între aceste refugii mă biruie deșertul și-mi sîngerează gîndul, "fiți misterioși și veți cunoaște fericirea!" odată cu lumina ce îneacă arinii într-o mîngîiere aproape mîntuitoare și dacă revin înseamnă că, de fapt, am ales surîsul și întrebarea, tunelul sortit să moară în crisalidă dincolo de zgomotul surd al valurilor. Totul e deja făcut, deja văzut, deja trăit! Ești aici ca să repeți
CALIGRAFII DIN CADORA de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352129_a_353458]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AGONIE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului AGONIE A îmbobocit minciuna în arini, Viclenia cântă-n strune de pelin. Râsul râde prin poiene De altoi și de miresme. Fratele e ursul moarte Ce ucide ca la carte. Spiridușii stau la pândă Pentru-a prinde o ciosvârtă. Se-nvârtesc în baltă peștii, Sfârtecați de
AGONIE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352260_a_353589]
-
-n veci să nu-ți întorci privirea Căci m-ai uitat de atâtea ori. Noi am jucat pe atâtea scene Doar roluri dintr-un teatru mut Strivește-mi lacrima-ntre gene Strivește-mi ultimul sărut. Felicia Feldiorean 9 FEBRUARIE 1990 - ARINI Octavian Curpaș Ohoenix, Arizona iaunarie 2010 I Referință Bibliografică: nterviu cu poeta Felicia Feldiorean despre puterea de a te identifica cu poezia pe care o scrii / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011
NTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN DESPRE PUTEREA DE A TE IDENTIFICA CU POEZIA PE CARE O SCRII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355801_a_357130]
-
poem al munților Țării de Piatră râd codrii a vară și izvoarele ah, izvoarele - limpezimea sufletelor moților mei curățime și dorință de frumos, de liniște... și de bine - susură-n orbitele pietrelor șlefuite de puhoaie până ieri mânioase - azi, bucuria arinilor îmbrățișați în umbra amiezii și-n nesfârșirea dragostei de viață... Cresc brațe de lumină pe inelele gorunilor încrustate cu nume sfinte tropotesc adâncurile în hora libertății pe pământul din care răzbate duhul Iancului strigătul bravilor sfârtecați sub roți prăvălite sub
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
malul Luncavățului,/ ploaia se pierde în pletele sălciilor (pag. 216), scriind mereu ”versuri de împotrivire”ca în ” Poemul sfidării voastre”: dealul se ține scai de mine,/ valea mă urmează docilă,/ luceafărul e-n gaura din geam, satul mă îmbrățișează cu arinii./ măceșii au ațipit,/ amurg domol, Isus trebuie să vină...Și - ca într-o sărbătoare românescă - justificând afirmația lui Mircea Eliade, că dacii își spuneau lupi, simbolic vorbind despre semnificația sa inițiatică, presupunând înfrângerea groazei față de animalul ce trebuie îmblânzit, se
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
Bombonica Publicat în: Ediția nr. 441 din 16 martie 2012 Toate Articolele Autorului Când seara se culcă pe umerii tăi, Umbrindu-și neliniști în ochii-ți senini, În noi se ascund întomnatele văi Și doruri mai curg pe sub pâlcuri de-arini. În plete-acum seara ne coase văpăi, Pictându-ne-n suflet o floare aprinsă Iar eu mă topesc în incendii-călăi, În hora de foc a amurgului prinsă. Și ardem, și ardem, nebuni de amor Iar seara, uimită, se-aprinde și ea
INCENDIU de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354606_a_355935]
-
lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
rădăcinile: “în livada cu meri, ceruite-n tăceri, / poame roșii duceau dorul ierbii în ramuri. / odihnea sub un nuc umbra zilei de ieri, / chipul mamei săpa o icoană în geamuri. // peste cale, un bici trezea rar licurici. / în umbrar de arini mâna nopții întinsă / cobora cu arici și-ndemna din arnica / care grele cu fân, prin lumina cea ninsă. // goale, stelele beau din izvoare de var, / florile-și culegeau umbrele despletite, / ochiul nopții torcea, răsfirând din cuibar, / o năframă de vânt
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
pe-un munte se oprește: - Iată, iată Giumalăul! Strigă Vodă, iar ecoul Lunecă-n păduri bătrâne Și-i răspunde: „Da, stăpâne!” Hăt departe, colo-n vale, Unde vântul dă târcoale, Apa Bistriței străluce, Pe sub ferigi doru-și duce, Pe sub sălcii și arini Și crengi verzi de mărăcini, Iar pe malul plin de floare Paște-o turmă de mioare Lângă o înaltă stâncă, Într-o liniște adâncă. Și atunci, ca din pământ, Se aude-un cântec sfânt, Un cântec bine doinit De un
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]