176 matches
-
persoane provocatoare, altele pentru cele sentimentale sau parfumuri pentru persoane discrete. CAPITOLUL 2 MARI CREATORI DE PARFUMURI „Guerlain a botezat parfumul «Voila pourquoi j’aimais Rosine”, Guerlain a botezat parfumul Extras din cupele de crin Cu numele necunoscutei Boeme Sau aristocrate În ale cărei bucle blonde, Decolorate Sau pudrate, A cunoscut întâia oară Parfumul cupelor de crin... Guerlain a botezat parfumul «Voila pourquoi j’aimais Rosine”.” (Ion Minulescu, Romanța Rozinei) Podoabă și mijloc de seducție, parfumul este înainte de toate un mesager
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
pentru implicarea în intrigi, comploturi și crime. Altele au rămas în anonimat. Multe și-au eternizat existența ca muze pentru scriitori, artiști plastici, muzicieni. Curtezanele "de profesie" ca și cele "de ocazie", ce au primit ca apelative: împărătese de alcov, aristocrate plătite, Venus ticăloșite, cocote, metrese, demimondene, les grandes horisontales, au atras, au fascinat și au sedus prin tinerețe, frumusețe, senzualitate, inteligență, prin arta amorului rafinat. Ele au fost, fără îndoială, puternice, voluntare, curajoase, și-au asumat riscurile de a învinge
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
treia soție a împăratului Claudiu I / Claudius Tiberius Nero (41-54 d.H.), nepot al lui Tiberiu, ajuns pe tron după asasinarea lui Caligula. Excentrica împărăteasă s-a născut în anul 25 d.H, în familia generalului Marcus Valerius Messala și a aristocratei Domitia Lepida, este strănepoata Octaviei, sora lui Octavian Augustus. La douăzeci de ani, tânăra frumoasă și zveltă s-a căsătorit, în anul 45, cu neatrăgătorul, ezitantul și vârstnicul Claudiu (avea 50 de ani) ce i-a urmat la tron lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
insistențele acesteia, Marie Rose a plecat în Franța, la mătușa ei care s-a ocupat de educația ei. Avea cincisprezece ani, era frumoasă, grațioasă, capricioasă, provocatoare, avea păr negru, ochi negri și expresivi. Dansa, cânta, avea maniere demne de o aristocrată, își corectase pronunția și modul de exprimare, citea Racine, Corneille. Tinerei Marie Rose i-a fost desemnat ca viitor soț, Alexandre, viconte de Beauharnais (el crescuse un timp în Martinica). Acesta era un tânăr chipeș, cu farmec, cu o minte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
evadat, poreclit "Înșeală moartea"), meșter în arta construirii falselor identități, cinic, pentru care oamenii sunt marionete pe care le mânuiește după propria voință. Cu o viață ratată, Herrera-Vautrin își compensează eșecurile vieții în susținerea parvenirii lui Lucien ce devine amantul aristocratelor, una dintre acestea fiind doamna D'Espard. Ajuns în lumea pariziană râvnită, Lucien putea deveni secretar de ambasadă, ministru al Franței, chiar pair. El trebuia să se căsătorească cu fiica ducelui de Grandlieu, Clotilde, numai că nu dispunea de bani
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lumea descrisă de Zola și Maupassant este cea a banului învingător în societate. Aici totul se cumpără: decorul japonez în Au bord du lit de Maupassant, falsă servitoare cu rolul de a servi drept momeală soțului în Sauvée de Maupassant. Aristocrata și burgheza, negustoreasa și midineta se mișcă în cadrul ierarhiilor stabilite de ban, cu complicațiile și șiretlicurile inerente 20. Noile clase sunt calificate din această perspectivă drept "classes d'argent et de désargent" [Bancquart, 1984, p.19]. Forță banului, ascunsă și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Ceea ce îl preocupă este mecanismul funcționarii sociale al acestor clase. Conform proiectului conceput, majoritatea personajelor lui Zola sunt expuse unor forțe care le depășesc, fie ele externe (fatalitatea mediului și momentului) sau interne (ereditatea, temperamentul) [Roy-Reverzy, 1998, p.98]. Astfel, aristocrata pariziana Renée Saccard, protagonista românului La Curée, este victima mai multor factori: a unei eredități (moartea prematură amintește de cea a mamei sale), a unei educații (lipsa afecțiunii parentale și mănăstirea, care nu pregătește fetele pentru realitățile vieții), a unei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
forme" [de Gramont, p.62]. Prin artă de a-și prezenta imaginea și arta de a trăi, viața Parizienei devine opera de artă, scoate cotidianul din toate inerțiile. Esteticul exprimă partea manifestă a construirii identității proprii. Femeia pariziana este o aristocrata a stilului. Este de consemnat în mod special preocuparea francezilor pentru forma, cultul formei: "la forme finit par être une fin en soi" [de Gramont, p.308]. Ceea ce primează este cultivarea ideii de frumos în propria persoană. Majoritatea metaforelor utilizate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în Sidonie Risler actrița, Delobelle o încurajează 188. Eliberată de mască să de mondenă, ea accede la condiția naturală de artist, descoperindu-se chiar că este o actriță ambulanță, care acceptă neprevăzutul și capriciile carierei 189. În comparație cu frumusețea pură a aristocratei Clăire Formont, Sidonie Risler este o imitație de Pariziana mondenă și arată ca o actriță de calitate proastă într-un teatru ordinar 190. Este semnificativ finalul românului, cănd Risler o descoperă într-un cafeconcert 191. Nana însă, în mod paradoxal
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
l'aise dans la vie, clairvoyante et souple" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. Pariziana excelează în aceste domenii. Femeile de societate au zilele lor de primire, iar după-amiezile și le petrec în vizite reciproce. Burgheza Renée, care imită aristocratele, isi fixează chiar două zile de primire pe săptămână: "Elle prit deux jours de réception au lieu d'un. Le jeudi, tous leș intrus venaient. Mais le lundi était réservé aux amies intimes" [Zola, La Сurée, p.271]. Pentru neofita
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
al constituirii imaginii scenice și, prin această, al dezvăluirii căilor imaginarului în opera de artă. Femeia oferă un spectacol definit de vestimentație și cadru. Importantă imaginii face ca aparențele să fie miza cea mare a femeilor. Femeile din clasele superioare, aristocratele și burghezele, sunt destinate scenei lumii, substitut al Curții, si se conduc după eticheta impusă de modă. Pariziana se plasează în avanscena, deoarece creează modelul, dar nu-l urmează. Scriitorii timpului sunt fascinați de caracterul dual al individului și, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de Paris, a declinat și a clasificat toate variantele tipurilor. Fiecare clasă și-a construit propria identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un loc considerabil chiar si in românele care au ca protagonist un bărbat sau un subiect social neînsuflețit: Bel-Ami, La Curée, l'Argent etc. Zola prezintă destinul femeii la toate nivelele scării sociale, sub
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
balancements de jupe" [Zola, Nana, p.294], dar suferă un eșec profesional în cariera teatrală: "Un mois plus tard, la première représentation de la Petite Duchesse fut, pour Nana, un grand désastre" [ibidem, p.304]. Este semnificativă scenă primei întâlniri între aristocrata Hugon și suita lui Nana. Inversând lucrurile comune, însoțitorii lui Nana observa cu dispreț doamnele de societate: "Dans la première voiture, Maria Blond et Tătân Néné, renversées comme des duchesses, leș jupes bouffant pardessus leș roues, avaient des regards dédaigneux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a produce impresie, deghizarea este parte a întâlnirilor. Clotilde de Marelle este încântată de această comedie 346. Similitudinea s p a ț i i l o r este relativă. Căsuțele din suburbiile Parisului reproduc în miniatură planurile locuințelor somptuoase. Tradiția aristocrata a saloanele este reluată de burghezi. Ambianța aristocratica a doamnei Dambreuse din L'Education senimentale poate fi regăsita, cu un accent intim, la doamna Arnoux și, cu un accent de prost gust, la Rosanette. Spațiul parizian devine un loc în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de sfera intimă și reprezintă în special dimensiunea trupeasca a dragostei, ajungând până la dezgolire la naturaliști 376. Prezenta corporală este semnificativă în românul din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Românul naturalist are menirea să demonstreze că toaletă aristocratei ascunde aceleași vicii că cea a servitoarei și că "bestia umană" este aceeași peste tot. Critică este unanimă în considerarea descrierii corpului uman neidealizat, al detaliilor fizice și psihologice, al nosografiei, al funcțiilor normale drept o cucerire a literaturii secolului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
abominable". Însă bijuteriile, parfumurile, toaletă o metamorfozează la infinit. Bijuteriile răspund unei triple funcții legate mai mult sau mai putin de categoria socială: ele permit identificarea cocotelor (caracterul lor exagerat le face deseori să fie bănuite de prost gust); pentru aristocrate, bijuteriile par a fi articole în plus pe langă șarmul lor natural, iar fetele tinere le utilizează în scopuri practice. Spectacolul bijuteriilor afișează din start condiția socială sau sentimentală. Lipsa și costul bijuteriilor sunt prilejuri de drame existențiale (La parure
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
maniere de a atrage atenția, o școală "țipătoare" (una ostentativa și șocantă, care bate la ochi) și o școală misterioasă (mai rafinată, care captivează privirea pentru a intrigă și a atrage)401. De regulă, din a doua categorie fac parte aristocratele, cum ar fi Clăire Fromont, iar din prima burghezele de tipul lui Sidonie Risler, ambele din românul lui Alphonse Daudet Fromont jeune et Risler aîné. În perioada în discuție, tendința a doua pare a se generaliză 402. Fenomenul modei se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
n.]. 23 Libertatea civilă este refuzată de Codul civil, care devine închisoarea femeilor franceze, legiferând ideea conform căreia femeia este proprietatea bărbatului, idee ce se răspândește în întreaga Europa napoleoniana. 24 Eroinele revoluției, femei de condiție diferită, cum ar fi aristocrata Sophie de Condorcet, burgheza Manon Roland, fiica neligitimă a lui Ludovic al XV-lea, Olympe de Gouges și multe altele scot politică din mâinile actorilor consacrați. Pentru a ne da seama de amploarea participării feminine, vom apela la cifrele aduse
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la Chair, le Désir, le Sexe, l'Indicible mais bien réel" [Becker, 2000, p.117]. Nana este cauza "animalizării" contelui Muffat, reducându-l la lătrat, urlete și grohăit când e vorba de a scoate în relief "la bête humaine". Și aristocrata Michèle de Burne are capacitatea de a scoate animalicul la suprafață din admiratorii săi: Îl avait envie de tomber à șes pieds, de s'y rouler, de mordre să robe, de cirer quelque chose" [Maupassant, Notre cœur, p.103]. Aceste
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui Balzac stă mărturie "dezastrelor produse de pe urma dorinței nesăbuite a transferului de clase" [Cioculescu, p.134] el asista la decăderea aristocrației mari din foburgul Saint-Germain și la crepusculul categoriei grande dame în special (Autre étude de femme). "Între burgheza și aristocrata se situează un fenomen nou, care este la femme comme îl faut, femeia de lume, dar în afara faubourgului Saint-Germain" [ibidem, p.144]. La grande dame este un mit al Vechiului regim, ea este înlocuită cu o altă figură esențială la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de bază. A mar cat amin tirile și emoțiile în Iocasta insurclasabilă din Oedipus Rex de Stravinsky, regizată de Jorge Lavelli. Instinctul său teatral și abilitățile expresive i-au permis perpetua metamor foză, fie că era într-o seară mare aristocrată spaniolă, fie țigancă sau eroină de legendă. Întinderea vocală, capabilă să treacă peste toate orchestrele și să acopere tot registrul, i-a deschis porțile unui repertoriu din ce în ce mai vast. Viorica era una dintre acele cântărețe - specie pe zi ce trece mai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Musuruș, și un tată român, un prinț Brâncoveanu, Grigore Brâncoveanu. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu Mathieu de Noailles în anul 1897. După circa un secol Anna de Noailles este mai celebră pentru rolul ei de femeie de societate și aristocrată, de prietenă a unor literați celebri, decât pentru poemele sale. Nicolae Iorga o considera "cel mai mare poet francez, care era dinspre partea t atălui o Româncă" și vorbea de faptul că și-a câștigat "un loc unic", în "literatura
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
aerului, care nu se bucurau măcar de gloria pe care o câștigă așii aviației de vânătoare; cititorul va afla de fiecare. Pe mine m-a impresionat îndeosebi cazul Nadiei Russo, născută rusoaică get-beget, fiica unui general țarist și a unei aristocrate din cele mai vechi neamuri ale Rusiei și care, refugiată de tânără în Basarabia, căsătorită cu un moșier român mai vârstnic, pasionată de aviație, devine una din cele mai valoroase elemente ale Escadrilei Albe... în războiul împotriva țării sale de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
am incercat sa ma eliberez din această ,,tiranie’’, contemplînd ideea de a-i scoate pe cei doi amanți din viața mea. La întoarcerea în țară, m-au așteptat o mulțime de bârfe, tot ceea ce se întâmplase între timp în lumea ,,aristocrata’’a Capitalei, pe care o găseam difuza față de cea din care veneam. Cișmigiul era un lac pe care-l iubeam mult. Prima mea ieșire la întoarcerea în țară a fost în Cișmigiu, unde m-am întâlnit mai întâi cu proful
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]