175 matches
-
-lea simț. Deh! compensație a dobândirii rațiunii... Și pe care o plătiți adesea, uneori cu viața, alteori doar cu o toxiinfecție. Atunci când postiți, dedulcindu-vă la ciuperci. À propos: Ciupercile nu’s plante, chiar dacă Învățați despre ele la botanică. Căci aristoteliana nemișcare a plantei e valabilă și pentru animale, unele botezate ca plante, În aceeași tradiție: anemone, castraveți... - Într’un cuvânt „fructe“ - de mare. E drept, Topârceanu a ridicat mănușa, scoțând din botanică bacilul lui Koch: „Văzuta-ți vreodată o floare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a elementului simbolizat. El se manifestă astfel în mai multe planuri de existență, partea sa de înălțime fiind limitată la discrepanța dintre realizarea metafizică și cea reală. Trecerea de la relativ la sublim este un salt în vid. Nunta alchimică împlinește terminologia aristoteliană, solve et coagula. Meditația are rol de iluminare indirectă, indepărtând obstacolele ce ar împiedica intrarea luminii în noi. Astfel totul e simbol și doar prin el putem ajunge la Dumnezeu. Dincolo de orice distincție și dualitate acolo unde ajungem, trecând prin
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Vinci (1452-1519), matematician, inginer, inventator, pictor, sculptor, arhitect, muzician, scriitor. Gânditori politici ca Niccolò Machiavelli și Thomas Morus au redeșteptat interesul pentru ideile Antichității, folosindu-le pentru critica epocii contemporane. Teologi ca Erasmus sau Martin Luther au contestat status quo-ul aristotelian, introducând idei radicale În ceea ce privește dreptatea și credința. Între acestea exista un conflict latent raportat la viziunea Bisericii referitoare la locul omului În lume. Majoritatea umaniștilor erau credincioși, nu doreau o ruptură cu Biserica. Umanismul Renașterii a revăzut filosofia medievală a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un tip de comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este aceea de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său"11. Articolul lui Wichelns consolidează, după Griffin, formele de persuadare aristoteliene (logos, ethos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, pe care Griffin o identifică drept "metoda neo-aristoteliană (de a practica) criticismul (retoric)"12 a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
noi, printre care Griffin menționează "testarea în eprubetă"19 a canoanelor retoricii clasice, al căror "adevăr principial", de la sine înțeles, de la Aristotel încoace, devine, pentru noii cercetători, ipoteză de verificat prin mijloace empirice. De pildă, ilustrează Griffin, dacă ethos-ul aristotelian se construia în baza unor atribute precum inteligența, caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său, acest lucru nu mai este valabil pentru cercetătorii a căror orientare empirică îi determină să verifice orice astfel de "adevăr", înainte de a îi accepta
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său, acest lucru nu mai este valabil pentru cercetătorii a căror orientare empirică îi determină să verifice orice astfel de "adevăr", înainte de a îi accepta valoarea ca atare. Substitut conceptual al ethos-ului aristotelian, "credibilitatea comunicatorului" ("communicator credibility", în limba engleză) depindea, într-adevăr, așa cum verifică noii cercetători, de factori de competență (inteligența, în speță) și încredere în orator (caracter), însă cercetătorii empirici nu găsesc nici un motiv să alăture intențiile pozitive ale oratorului față de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
îndeobște. Astfel, ne amintim, îndemnați de Edwin Black, că, într-adevăr, Retorica lui Aristotel discută chestiunea provocatoare a dimensiunii morale a caracterului uman ce poate fi inferată cu ajutorul "funcției simptomatice" a discursului. Este vorba, nu-i așa, de ethos-ul aristotelian. Însă, de la Aristotel încoace, adaugă criticul, "suntem mai sceptici în ce privește veracitatea reprezentării"187, cu alte cuvinte am învățat să întrevedem posibilitatea, chiar probabilitatea "ca autorul implicat de discurs să fie (mai degrabă adăugirea mea) o creație artificială: o persona, nu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să realizeze metoda neo-aristoteliană"201, în interpretarea sa nouă, "ușor diferită de cele care îl urmează pe Wichelns"202 și care încearcă o analiză critică "ce reinterpretează ușor neo-aristotelianismul o analiză ghidată de spiritul și, de regulă, de litera textului aristotelian"203, așa cum îl înțelege Hill. Iată interpretarea sa. Forbes Hill declară că, în ce îl privește, "criticismul neo-aristotelian compară mijloacele de persuadare întrebuințate de un orator cu inventarul comprehensiv oferit de "Retorica" lui Aristotel"204. Astfel, continuă Hill, implicația directă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care acesta se confruntă. Trei: criticul este responsabil, zice Hill, de evidențierea modalității concrete în care oratorul alege și dispune, în cadrul discursului, cei trei "factori persuasivi interrelaționați logic, psihologic și caracteriologic"206. Și patru: criticul contrapune evaluarea sa criteriilor Retoricii aristoteliene. Acest plan de analiză critică al lui Forbes Hill, precum și noua sa interpretare a neo-aristotelianismului, exprimă câteva diferențe și implică, de asemenea, câteva devieri notabile față de abordarea neo-aristoteliană "clasică", girată de Herbert Wichelns în 1925. În primul rând, este remarcabilă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
acest sens abordări care pun accentul pe eficiența actului discursiv, pe capacitatea efectivă a discursului de a opera modificări, respectiv a consolida convingeri, atitudini și comportamente umane. În schimb, Hill se concentrează, pentru prima dată, asupra acestei trăsături a definiției aristoteliene a retoricii trecute cu vederea, îndeobște, de către criticii retorici de până la el: evaluarea discursului presupune atenție în ce privește alegerile oratorului din cadrul arsenalului de "factori persuasivi" ("inventarul comprehensiv") care îi stau la îndemână, grație Retoricii aristoteliene. Ce înseamnă această deturnare a atenției
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
dată, asupra acestei trăsături a definiției aristoteliene a retoricii trecute cu vederea, îndeobște, de către criticii retorici de până la el: evaluarea discursului presupune atenție în ce privește alegerile oratorului din cadrul arsenalului de "factori persuasivi" ("inventarul comprehensiv") care îi stau la îndemână, grație Retoricii aristoteliene. Ce înseamnă această deturnare a atenției critico-retorice înspre aspectul, neglijat în prealabil, al evaluării calității alegerilor întreprinse de orator în elaborarea actului său discursiv, în detrimentul, desigur, al altor criterii de analiză? O primă implicație salvează discursul de propria "condiție", dobândită
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de către Nixon, în cadrul discursului său, a factorilor persuasivi: logic, psihologic și caracteriologic. În ce privește dispoziția (dispositio, lat./taxis, gr.), Hill constată, imediat, că ordonarea și sistematizarea argumentelor într-o manieră inteligibilă și persuasivă urmează, în adresa președintelui american, cu sfințenie, modelul aristotelian. Astfel, Hill reușește să identifice introducerea (exordium, lat./prooimio, gr.), narațiunea (narratio, lat./diegesis, gr.), argumentarea (confirmatio, lat./apodeixis sau pistis, gr.) implicând entimeme cu caracter atât demonstrativ, cât și refutativ și epilogul (peroratio, lat./ epilogos, gr.). Astfel, argumentează Hill
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
construite pe fundamentul unor premise majore ce denotă referiri la predicții și valori. Înainte de a proceda la consemnarea lor, pe urmele criticului retoric, să ne reamintim că, pentru Aristotel, entimema constituie, ca atare, substanța persuasiunii și a retoricii; sensul termenului aristotelian, de care Nixon se folosește în adresa sa, este cel de silogism prescurtat, adică de silogism din care lipsește fie o premisă (de regulă, majoră), fie concluzia. Iată un exemplu. Nixon declară, cum ne reamintim din partea argumentării, că retragerea imediată
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sa. Iată dovada că președintele întreprinde, realmente, cele mai bune alegeri, din "inventarul comprehensiv" al Retoricii lui Aristotel, pe care, cum vedem, îl respectă cu sfințenie în demersul său discursiv particular. Cu atât mai eficient este discursul, atestă aceeași Retorica aristoteliană, cum foarte bine ne aduce aminte Forbes Hill, cu cât oratorul implică argumentarea logică, a cărei cea mai eficientă formulă, într-un discurs de factură deliberativă, criticul tocmai a descris-o, în " (contextul unui adăugirea mea) cadru care să pregătească
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
operație produce distorsiuni, făcînd explicațiile mai sărace. Pentru evitarea neajunsurilor, rămîne soluția sporirii numărului de cazuri în analiză. Comparațiile creează clasificări, tipologii și modele de înțelegere, iar acestea permit generalizări. "Nu există știință dacă nu există generalizare", proclama o maximă aristoteliană. Chiar dacă realitatea nu încape în totalitate în clasificările și tipologiile utilizate (cu atît mai puțin în teoriile folosite), acestea din urmă permit explicarea similarităților și diferențelor dintre fenomenele organizaționale. Departe de a le minimaliza importanța, metodele cantitative trec pe plan
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celor care pătrundeau interioarele vieții sufletești. Desigur, în domeniul științelor naturii învățătura lui Aristotel a rămas o culme inegalabilă. Discipolii lui au fost denumiți peripatetici, epicurieni și stoici. Aceștia și-au propus să rezolve multe din contradicțiile existente în sistemul aristotelian, pe cele care s-au referit la explicarea lumii materiale, sistemul viu, reflectarea mentală, acordând atenție crescută problemelor legate de etica relațiilor dintre oameni. În modul de înțelegere a rădăcinilor cunoașterii s-a produs o schimbare decisivă, a apărut un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
forma în care se manifesta. În acea perioadă, pneumei, propusă ca purtător al sufletului, i s-a găsit un substitut, cel pe care îl reprezenta divinitatea. Sufletul a fost interpretat ca un produs al divinității. În acest fel, "organismul obiect" (aristotelian) al reflectării s-a transformat, în raport cu conștiința reflectantă, în "subiect obiect" al reflectării. Pentru prima oară, prin Thomas d'Aquino, schema aristotelică a raportului organism mediu a ajuns să se completeze cu un raport subiect obiect de natură divină. S-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. Miroiu, Adrian, Argumentul ontologic. O cercetare logico-filosofică, Editura All, București, 2001. Miroiu, Adrian, Ce nu este existența, Casa de Editurăși Presă Șansa, București, 1994. Moore, G.E., "Is existance a predicate?", în Proceedings of the Aristotelian Society, vol. XV, 1936. Moskop, John C., Divine Omniscience and Human Freedom, Mercer University Press, 1984. Narița, Ionel, Curs de filosofia limbajului, Partea a II-a, Tipografia Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, 2000. Nielsen, Kai, "Necessity and God", în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Truth, Clarendon Press, Oxford, 2000, p. 19. 197 Adrian Miroiu, op. cit., pp. 140-141. 198 Bertrand Russell, Bertrand Russell on God and Religion, Editura Prometeus Books, Buffalo, 1986, p. 5. 199 Vezi G.E. Moore, Is existance a predicate?, Proceedings of the Aristotelian Society, volume XV, 1936 în Alvin Plantinga, The Ontological Argument: From St. Anselm to Contemporary Philosophers, Anchor Books, New York, 1965, pp. 71-85. 200 J.J.C. Smart, "The Existence of God", în Timothy A. Robinson (ed.), God, Hackett Publishing Company, Indianapolis, 2002
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
of Early Modernity tries to outline more clearly the changes that occur in imaginary modernity and to emphasize the turning elements that are found at the beginning of modernity. The shift from the substantial perception of the world to the Aristotelian view of a mechanical world that seeks the laws of nature, which became the goal of science, was surprised. Another very important element is the shift from a unitary perspective of science to a batch one, a specialized crossing that
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
che i principi della scienza sono contenuti nella filosofia nella misura în cui la filosofia è la base di ogni scienza" (Coseriu 2010: 35). It is known that the principles of Coseriu's integral linguistics are, first and foremost, of Aristotelian origin. Starting with the moment of the publication of the study Formă y sustancia en los sonidos del lenguaje [1954], Coseriu demonstrated excellent knowledge of Aristotle's philosophy. 2.2. Should on the basis of the principle of tradition returning
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
is this difference that allows Whitehead "to solve certain fundamental problems which for Alexander remain necessarily insoluble" (ibid.). În his cosmology (developed în the book Process and Reality [1929]), Whitehead starts by being Platonic, but, în time, he becomes an Aristotelian (even if he did not read Aristotle's Metaphysics!). Collingwood manifests deep admiration for Whitehead: "No one hâș more vividly realized and described the resemblances, the fundamental continuity, running all through the world of nature, from its most rudimentary forms
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
un tip de comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este aceea de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său"11. Articolul lui Wichelns consolidează, după Griffin, formele de persuadare aristoteliene (logos, ethos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, pe care Griffin o identifică drept "metoda neo-aristoteliană (de a practica) criticismul (retoric)"12 a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
noi, printre care Griffin menționează "testarea în eprubetă"19 a canoanelor retoricii clasice, al căror "adevăr principial", de la sine înțeles, de la Aristotel încoace, devine, pentru noii cercetători, ipoteză de verificat prin mijloace empirice. De pildă, ilustrează Griffin, dacă ethos-ul aristotelian se construia în baza unor atribute precum inteligența, caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său, acest lucru nu mai este valabil pentru cercetătorii a căror orientare empirică îi determină să verifice orice astfel de "adevăr", înainte de a îi accepta
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său, acest lucru nu mai este valabil pentru cercetătorii a căror orientare empirică îi determină să verifice orice astfel de "adevăr", înainte de a îi accepta valoarea ca atare. Substitut conceptual al ethos-ului aristotelian, "credibilitatea comunicatorului" ("communicator credibility", în limba engleză) depindea, într-adevăr, așa cum verifică noii cercetători, de factori de competență (inteligența, în speță) și încredere în orator (caracter), însă cercetătorii empirici nu găsesc nici un motiv să alăture intențiile pozitive ale oratorului față de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]