123 matches
-
bărbatul Și apoi a divorțat. N-a mai vrut să-mpartă patul Cu un soț încornorat! În săptămâna patimilor Trimisul Sfintei Misiuni Mă ține-n post și rugăciuni; Nevasta, cu credința-n Sfinți, Mă ține-n post și rugăminți! Calea arivismului Soața dintâi, fiindu-i parteneră, A reușit să-i fac-un rost în viață, Dar ei îi datorează cariera Și carierei... pe a doua soață! Unde duce băutura Venind beat mort în ziua de chenzină, Greșind și ușa, ce mai
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
umane constante, de care au profitat uneori și cei ce meritau mai puțin, cu toate că lui Leonid Boicu nu i-a lipsit acuitatea de a discerne între valoarea autentică și diletantism sau impostură și nu pregeta să șfichiuiască cu ironii penetrante arivismul sau amatorismul profesional. În egală măsură recurgea la autoironie și se amuza când însuși devenea ținta sarcasmului prietenilor, fără să le poarte urmă de resentimente”.Un alt episod biografic ilustrativ, în acest sens, s-a consumat la vârsta deplinei sale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
complexe atavice răbufnesc în expresii paradoxale, demențiale, desfigurând caractere, impunând conduitei multora manifestări de neînțeles. Prin răsturnările sociale au ieșit la suprafață exemplare umane deformate moral sau incapabile să își domine înclinații și veleități nocive, ca brutalitatea, cruzimea, orgoliul exacerbat, arivismul, setea de putere. Parvenit într-o anumită funcție, un ins se comportă ca un satrap, consătenii ajungând să se teamă de el. În jurul micului despot s-a aciuat o clică de profitori, care reprimă orice tendință de respingere a situației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
în teatrul românesc un stil dramatic ce prefigurează farsa tragică și comedia timpurilor moderne. Valorificând superlativ toate formele comicului, dramaturgul pune în scenă „povestea“ scrisorii de dragoste, care devine simbol al moravurilor vremii: corupția și traficul de influență, șantajul și arivismul politic, compromisul și imoralitatea vieții private, incul tura și depersonalizarea individului întro „lumelume“ în care până și sentimentele (iubirea, onoarea, prietenia etc.) ajung „obiect“ de șantaj și de negociere. Caragiale sancționează astfel printrun uriaș hohot de râs „comedia umană“ și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fata nebunatică ce întruchipează eternul mister feminin. În al doilea rând, evoluția relației dintre cei doi îndrăgostiți ilustrează o viziune realistă asupra unei lumi în care visul fericirii prin iubire este destrămat de mecanismele necruțătoare ale intereselor materiale și ale arivismului. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că, prin temele complexe, prin personajele ale căror destine evidențiază modele și sensuri existențiale și, mai ales, prin cuplul Felix-Otilia, George Călinescu creează monografia unei lumi veridice, ilustrând toate crizele și contradicțiile, toate neputințele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spiritului îl duce la căutarea satisfacțiilor din ce în ce mai subnaturale, la distrugerea treptată a elanului, care, deși oarecum persistent, îl umple de culpabilități vagi, pe jumătate dezgust pe jumătate poftă obsedantă, cu toate că banalitatea nu constă numai în căutarea bucuriilor, ci și în arivism cu orice preț. Combinațiile dintre nervozitate și banalizare sînt extrem de numeroase. Trăsătura lor comună este faptul că ele sînt determinate de exaltarea imaginativă considerată drept libertate necondiționată și nelimitată. Omul nu știe practic cum să acționeze, din cauză că ignoră dorința sa
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
anterior cu ocazia micilor inconveniente ale vieții de zi cu zi forța de acceptare, contrariul perfect al resemnării tînguioase. În această privința, privilegiile prea mari pot deveni la fel de nocive ca și frustrările prea mari. Elanurile sînt de obicei blocate de arivismul banal, adormite de triumful asupra reușitei exterioare sau crispate dușmănos de înfrîngerile pe plan social, exaltate sau inhibate datorită faptului că sînt deviate de la sarcina esențială (formarea armonioasă a caracterului) spre sarcini exaltate de tot felul (pseudo-religioase, pseudo-artistice, politice etc
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a caracterului) spre sarcini exaltate de tot felul (pseudo-religioase, pseudo-artistice, politice etc). Cauza frecventă a acestui fapt esle confuzia dintre raritatea elanului autentic și diversitatea talentelor fie ele reale sau pur imaginare prea des bazate pe motive false legate de arivism, datorită autosatisfacției excesive pe care le-o acordă convenția socială. Oricît de frumos ar fi un talent susținut de elan, autenticitatea datorată supralicitării este nocivă pentru indivizi și pentru societate. Viața poate la o adică să se lipsească de talente
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
exaltată" înseamnă supraîncordarea energiei în vederea atingerii unui obiectiv secundar care, depășind forța elanului, rămîne irealizabil sau care, chiar dacă capacitățile lui asigură reușita, nu aduce satisfacțiile scontate. Chiar și atunci cînd un țel oarecare este viciat de vanitatea superiorității sau a arivismului, se va desfășura tot cortegiul resentimentelor: triumfuri și vexări, ranchiune și plîngeri excesive împotriva nedreptății oamenilor, ale vieții și chiar împotriva nedreptății lui Dumnezeu. Deoarece în adîncul vanităților se ascunde plîngerea împotriva nedreptății grației divine: acuzația și vexarea de a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în accese de resemnare care alternează cu o iritabilitate agresivă, și care, reținută la nivelul imaginației exaltante, se descarcă în meditații ce nu fac decît să intensifice furia neputincioasă. Sub forma banalizării, maladia psihică constă într-o sarcină exaltată de arivism cu orice preț, care distruge forța de acceptare și creează tulburări zadarnice în toate domeniile, confundate în general cu activitatea combativă rațională. Contrariul pervers al forței de acceptare este INDIGNAREA. Chiar și banalizarea este bazată pe o formă de indignare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prim plan sunt revoltați, în afara legii, vehicule care traversează, în mare viteză și cu violența, de sus în jos sau invers, etajele ierarhiei sociale ale Comediei umane. Dinamismul extraordinar generează mitul energiei vitale. Eroii lui Balzac sunt posedați de demonul arivismului. Dacă personajul balzacian se definește că "o sumă de energie", după formulă din Physiologie du mariage, economisita (că în cazul avarilor) sau consumată (că în cazul personajelor active), personajul din jumătatea a doua a secolului pierde această calitate. "Pentru epocile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este redus, ca într-o caricatură, la câteva elemente: chintesența poziției și ambițiilor sale, și jobenul și ochelarii. Rică Venturiano nu mai trezește astăzi nici o urmă de îndoială în privința viabilității lui ca tip. El reprezintă nu numai un exemplu al arivismului demagogic din trecut, ci este chiar un exponent al sistemului democrației burgheze, care masca exploatarea omului de către om printr-o frazeologie sonoră și nesinceră. Rică este prin excelență gazetarul-tip al acestei structuri politice, după cum Nae Cațavencu este sublimul orator
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în epoca lui Ștefan cel Mare, 1960, Activitatea literară în Moldova între 1504 și 1552, 1965), Titus Bărbulescu (Timp exterior și interior la Mihai Eminescu, 1974, Lucian Blaga, poet de azi, 1975), Sanda Stolojan (Societatea românescă văzută de Duiliu Zamfirescu: arivism sau continuitate, 1975) ș.a. O atenție deosebită se acordă și cercetărilor de artă, încă din primul număr Emil Turdeanu publicând Reliura românească veche, text însoțit de reproduceri iconografice. P.G. Bruguière semnează Omagiu lui Constantin Brâncuși (1965), iar Grigore Nandriș se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
revizuirea Constituției, revizuire propusă de guvernul liberal. Strașnică ocazie pentru C. de a lua în cătare, punând exploziv în sarcasme, parșivul mecanism electoral, cu manevrele lui neloiale, cu intrigi, șantaje, mistificări. E o lume coruptă, unde stăpânesc ipocrizia, felonia, venalitatea, arivismul cel mai sfruntat. Prefectul Ștefan Tipătescu, totuși personajul cel mai lucid din piesă, este și el un imoral, care păstrează aparențele onorabilității. El întreține o veche relație adulterină cu Zoe, nevasta lui Zaharia Trahanache, damă energică, autoritară, de care depind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
critica socială, cu final ce alunecă spre tragic. Pentru tematică se refugiază în lumea burgheză, sătească, viața pitorească, sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat că piesele sale au nevoie de cultivarea tradiției patriarhale, respectiv de combatarea arivismului și a prostiei. Din variata sa creație dramaturgică se desprind câteva lucrări care relevă preocuparea pentru dramă și pentru comedia sentimentală: • “Mușcata din fereastră”, 1928 • “Take, Ianke și Cadîr”, 1933 • “Acord familiar”, 1935
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
angajarea lui Gheorghe Brătianu în viața politică pornea și de la faptul că i se inoculase în conștiință ideea datoriei de a continua marea tradiție a familiei, ceea ce l-a stimulat și l-a dinamizat, fără să-l împingă pe panta arivismului și a concesiilor, fără să-l abată de la convingeri. Gheorghe Brătianu s-a lăsat poate, condus de "mitul dinastiei Brătianu"48, dar a încercat să creeze o mișcare politică de centru-dreapta, care să se poată opune mișcărilor politice extremiste, de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a politizării în forță a activității CNSAS. De ce azi? În primul rând, desigur pentru că a făcut ceea ce a făcut, indiferent de motiv, care mie mi se pare a consta nu în presiuni, ca în cazurile Sebestyen și Antohi, ci în arivism. În toate societățile există, pur și simplu, oameni activi, dornici să reușească indiferent de preț. Doar că d-sa a fost dispusă să plătească un preț foarte mare! Cred că era suficient să fie simplă membră de partid poate nici măcar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
meserie, fie pentru că a falimentat industria socialistă nu știu dacă altundeva în lume găsești atâția ingineri printre politicieni precum la noi în tranziția asta nesfârșită. Cam în toate partidele, acești ipochimeni mobilizați numai de nevoia de salvare personală și de arivism i-au eliminat pe cei care nu aveau nepărat nevoie să facă politică pentru a exista, pentru a avea consistență ontologică... Cei din urmă, de altfel, nici nu erau motivați. Așa că rareori mai găsești pe careva de valoare în politichia
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
este aici ratarea individuală, cât moartea fără glorie a unei lumi întregi, epuizată, fără resursele vitalității, trăind doar în virtutea unei pure inerții istorice, ajunsă și aceasta la finalitatea sa inevitabilă. Grotescul copleșește destinul sau, mai bine zis, declinul tragic, prin arivismul altei lumi, mai întreprinzătoare, care accentuează cu prezența ei spărturile ori cel puțin fisurile interne ale lumii aflate în agonie. Înmormântarea Siei sau cariera Adei Razu, devenită fără mari dificultăți prințesă Maxențiu, sunt simptomatice în acest sens, ca și căderea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
sugerarea pe alocuri a unor motivații ereditare. Cauza e însă stilul de viață al personajelor, orizontul închis și meschin al îndeletnicirilor lor, mai exact obsesia permanentă a poziției sociale, de unde și rivalitatea mondenă dintre grupuri, când nu de-a dreptul arivismul cel mai ignobil și mai lipsit de scrupule. Într-un atare context, boala și moartea dobândesc semnificații simbolice, îngroșând culorile sumbre ale tabloului și figurând parcă destinul tragic al unei umanități damnate și totodată condamnate. Neizbutind să treacă dincolo de propriul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
binelui trebuie descoperită și infestată. Apoi binele va fi contaminat de rău și... părăsit. De brațele democrației se prind cu ușurință multe larve ale răului. Libertatea este adesea confundată cu dezmățul, libera inițiativă cu ingenioase înșelătorii, dorul de proprietate cu arivismul. Uneori instituțiile democrației sunt înhățate de sisteme de tip mafiot. Televiziunea, această prezență în casele tuturor, înlesnește manipularea în masă. Doar s-a spus răspicat: Cu televizorul ați prostit poporul! Bietul Mefisto e depășit, el pare un îngeraș nevinovat pe
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
vremurilor tulburi, de tranziție. Autorul pare să aibă în preajmă (și nu numai aici) diatribele lui I. Heliade-Rădulescu împotriva ciocoilor și a ciocoismului, dar ajunge să dea acestei caracterologii o interpretare literară cu un timbru individualizat. Ca posibilă întrupare a arivismului este ales un „slujnicar politic”, Mitică Râmătorian. Pornit pe calea ascensiunii cu orice preț, insul, vulgar, incult, dar ținând să treacă drept sensibil și citit, practică poltroneria sentimentală și o demagogie ridicolă. Este un cabotin de ilară ingeniozitate, anticipând uneori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
mănuși albe” din timpurile mai noi se plasează pe tărâmul ipotezelor istoriei literare. Numindu-l pe Dinu Păturică, eroul lui F., „un Julien Sorel valah”, G. Călinescu definea atât seria caracterologică adecvată, cât și amprenta pusă de „stilul” valah asupra arivismului și parvenitismului. În traiectoria personajului său, romancierul a înscris scene și trepte semnificative care, cumulate, probează, uneori în exces, cum se mișcă fiecare fibră din alcătuirea unui ambițios de o infailibilă ticăloșie. Primit în slujbă la curtea postelnicului Andronache Tuzluc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]